Mihai Gâdea: Bună seara, doamnelor şi domnilor, bine v-am regăsit la „Sinteza zilei”. În a doua parte a emisiunii, care începe chiar acum, l-am invitat pe preşedintele PNL, domnul Crin Antonescu, copreşedinte al USL. Sunt atât de multe lucruri de discutat despre actualitatea politică şi mă bucur că domnia sa a acceptat invitaţia mea. Îi rog pe colegii mei să ne mai aducă încă un scaun pentru că am doar unul în platou şi să îl invităm în platou pe domnul Crin Antonescu. Bună seara, bine aţi venit!
Crin Antonescu: Bună seara, bine v-am găsit.
Mihai Gâdea: Mă bucur să ne revedem.
Crin Antonescu: Asemenea.
Mihai Gâdea: Subiectele legate de bătălia dintre putere şi opoziţie în aceste zile sunt foarte multe. De la greva parlamentară la invitaţia primului ministru de a vă întâlni, la disputele care au fost în aceste zile în ziarele afiliate puterii în ceea ce vă priveşte. Motiv pentru care vă propun să discutăm toate aceste chestiuni pe rând. Înainte de toate însă, aţi lipsit o perioadă din ţară, aţi avut o serie întreagă de întâlniri. Dacă ne puteţi spune câteva cuvinte despre ce-i vorba.
Crin Antonescu: Cu mare plăcere. Să nu uit însă prin a dori tuturor doamnelor, domnişoarelor care ne fac viaţa frumoasă ca de 1 martie să aibă, de ziua lor, speranţa unei primăveri lungi şi pline.
Mihai Gâdea: Să dea Dumnezeu!
Crin Antonescu: Dacă vorbiţi de ultimele zile, am fost într-adevăr într-o vizită politică în Germania, unde am avut întâlniri cu înalţi responsabili guvernamentali în frunte cu vicecancelarul Germaniei, Philipp Roesler, care este şi preşedintele Partidului Liberal din Germania, partid de guvernământ acolo, împreună cu CDU, CSU şi de asemenea o întâlnire foarte interesantă, cred eu, cu reprezentanţi ai foarte multor români din Germania. Români care de mai mulţi sau mai puţini ani rezidează în Germania, români de foarte bună calitate, preocupaţi de ce se întâmplă în România, preocupaţi de soarta noastră. În două vorbe, şi în discuţiile cu vicecancelarul care este în acelaşi timp şi ministru al Economiei şi Energiei în Germania, şi în discuţiile cu ministrul de stat în Ministerul de Externe, deţinut tot de liberali, am vorbit despre programele noastre, ale USL, despre intenţiile noastre atunci când vom veni la guvernare, despre ceea ce putem face împreună la nivel guvernamental pentru ca o idee pentru mine mai veche, încă din programul de campanie prezidenţială din 2009, pentru USL mai recentă, dar la fel de accentuată, şi anume a dezvoltării prezenţei, identităţii, acţiunii României în UE şi implicit a unui parteneriat mult mai puternic cu Germania, să capete contur. Şi în sensul acesta pot spune că au fost discuţii încurajatoare, chiar dacă trebuie spus încă o dată, e foarte greu pentru cineva să descrie exact şi să facă partenerii occidentali să înţeleagă specificul realităţii din România. Aceşti oameni ştiu că peste tot în Europa, şi nu numai, s-au luat măsuri de austeritate. Şi ei au aflat de la autorităţile româneşti că şi în România s-au luat măsuri de austeritate. Nu ştiu care-i proporţia acestor măsuri, pălesc la propriu când aud că s-au tăiat 25% din salarii, că a crescut TVA în acelaşi timp cu 5%, că au îngheţat pensiile, cum au crescut preţurile, care-i pensia medie, care-i venitul mediu în România. De asemenea, unii ştiu că fenomenul corupţiei în România e un apanaj al fostelor guverne, de pe la începutul anilor 2000 şi că noi am făcut progrese mari în combaterea corupţiei… şi ai o stinghereală atunci când tu ştii adevărul şi trebuie să le spui, alo, domnilor, corupţie ca acum în România n-a fost niciodată, a fost mereu, dar mai mare ca acum n-a fost niciodată, că măsurile de austeritate din România trebuie să poarte nişte ghilimele pentru că de fapt în vreme ce veniturile oamenilor obişnuiţi din mediul bugetar ca şi din mediul privat au scăzut drastic cheltuielile aparatului birocratic şi banii publici deversaţi către clientelă au sporit enorm şi, de asemenea, tot felul de lucruri, de nuanţe, care să-i facă să înţeleagă că nu avem o reformă a statului cu adevărat în România şi că ea abia trebuie făcută. Ceea ce însă cred că e bine, este că deja din ce în ce mai mult în Occident – am văzut asta în Anglia când am fost şi am discutat cu vicepremierul Marii Britanii, am văzut asta în Germania acum, deja şi mediile de informare şi mediile politice în orice caz, estimează din ce în ce mai clar că în toamna acestui an cel târziu în România va fi o schimbare. Cel puţin la nivel guvernamental. Şi asta sigur, facilitează un dialog politic.
Mihai Gâdea: Interesant. Dumneavoastră aţi constatat că oamenii la nivelul celor pe care i-aţi întâlnit nu aveau cunoştinţă despre faptul că în România s-au tăiat salariile cu 25%? Ştiau că s-au luat măsuri, dar nu la nivelul acesta?
Crin Antonescu: Domnule Mihai Gâdea, oamenii în Europa, în Germania mai cu seamă, au preocupări serioase, au tema Greciei despre care erau foarte interesaţi să ştie ce credem, ce crede opinia publică românească, au nişte proiecte. Germania este o ţară mare, este într-o bună măsură liderul UE, inclusiv în propunerile incluzând Tratatul de stabilitate fiscală, pe care le face. Ei sunt foarte interesaţi să vadă ce credem despre asta. Ei însă, spre deosebire de alţii, sunt nişte oameni serioşi, care când vorbesc de austeritate vorbesc despre austeritate, care nu se apucă să afecteze venitul salariatului bugetar obişnuit sau al pensionarului – ceea ce nici nu s-a întâmplat în Germania de altfel – înainte de a reduce mai întâi cheltuielile birocratice, cheltuielile din vârf, cheltuielile ministeriale etc. Este vorba de nişte oameni care în vreme ce strâng cureaua şi cer concetăţenilor lor să strângă cureaua, şi cer celorlalte ţări din Europa să strângă cureaua, nu risipesc cu neruşinare bani publici către clientela lor. Aşa ceva nu se poate concepe. Există o seriozitate, există un înţeles fără dubiu al termenilor şi atunci ca să spun aşa, aceşti oameni sunt uşor de păcălit de o propagandă care a fost extrem de activă şi extrem de credibilă. Aşa încât, dacă din România autorităţile le spun şi e normal ca ei să aibă drept parteneri privilegiaţi începând cu Consiliul European la nivelul şefilor de state şi de guverne, după aia la nivelul dialogului interguvernamental, să aibă parteneri privilegiaţi preşedintele, guvernul, omologii lor… dacă aceşti oameni le spun dom’ne am făcut reformă, ne-am echilibrat bugetar, uite că la noi deficitul este atât nu ca la greci, uite că la noi aceste măsuri s-au luat, s-au adoptat, mergem bine şi ne-am însănătoşit… Dar nimeni nu-şi imaginează de fapt ce se întâmplă în România. Şi încă o dată vă spun, e o poziţie delicată pentru noi, care trebuie să începem să vorbim despre asta, pentru că nu-i uşor să spui despre ţara ta, nu-i adevărat, domnule, e mai coruptă decât oricând, îşi bat joc în continuare de banii publici, îşi bat joc de oameni. Sigur că sub o formă sau alta, diplomatică, dacă vreţi, grijulie pentru a păstra imaginea unei ţări pentru că guvernele trec, ţara rămâne, aceste lucruri trebuie spuse. Este un lucru pe care l-am mai spus şi eu, şi l-a spus cu prilejul călătoriei noastre la Bruxelles, şi Victor Ponta, noi nu ne ducem în aceste întâlniri şi pur şi simplu le povestim acestor oameni cât de rău este guvernul, cât de rău este preşedintele, ce politică se face de fapt în România. Nu le spunem tot adevărul. De ce? Dintr-un motiv simplu. Pentru că atunci când discuţi cu un om politic german, britanic, francez etc., ăla e un om care are o anumită cultură politică şi pentru care dacă un guvern face ce face în România este descalificant pentru ţara şi naţiunea respectivă. Dimpotrivă, noi am încercat şi acum în faţa unor interlocutori precum sunt cei germani, să arăt care sunt calităţile şi şansele României, să arăt cât de mult este capabil să strângă cureaua poporul român, cât de mult oamenii înţeleg că trebuie să găsim soluţii împreună la nivel european, cât de mult oamenii înţeleg că nu putem să gândim îngust, egoist această chestiune, că nu există salvare sau creştere sănătoasă decât în concertul european pentru care noi am optat. Iar toate lucrurile acestea sunt rezultatul câtorva ani de minciuni. Pentru că aceşti oameni care ne conduc au minţit în străinătate la fel de mult cum au minţit în ţară. ei au minţit în legătură cu realităţile din România, au minţit în legătură cu ce fac ei, au minţit din gros în legătură cu opoziţia.
Mihai Gâdea: Au minţit?
Crin Antonescu: Sigur. Opoziţia din România a fost prezentată drept un fel de urmaşă a PCR, o opoziţie socialistă, dar retrogradă, care se opune reformelor, care apără corupţia şi împotriva căreia campionul, preşedintele Traian Băsescu, marele reformator, dă lupte grele. Oamenii aceia nu au suficiente informaţii nici despre programul nostru, nici despre identitatea noastră, nici despre componenţa şi raporturile de forţă din această coaliţie. Şi toate aceste lucruri trebuie spuse. Am început să le spunem, e important să le spunem pentru că atunci când vom veni la guvernare aceşti oameni trebuie deja să ne cunoască, să nu aibă sentimentul atunci manipulaţi de propaganda regimului Traian Băsescu, că în România a avut loc o întoarcere în timp, că în România au interlocutori care sunt purtători ai unor valori ale trecutului etc. Şi este un efort pe care şi noi liberalii, şi partenerii noştri social-democraţi îl facem. Am început să-i culegem şi roadele şi în momentul în care vom veni la guvernare partenerii noştri europeni de care avem atâta nevoie, europeni şi nu numai, vor şti foarte bine ce putem construi împreună. Şi că putem construi foarte mult.
Mihai Gâdea: Domnule Crin Antonescu, discuţiile pe care le-aţi avut cu ei mi se par interesante şi mi se pare interesant faptul că te aştepţi ca oamenii să aibă informaţii limitate şi pentru mine e oarecum o surpriză faptul că nu ştiau nivelul măsurilor de austeritate, situaţia reală din punct de vedere economic şi social, că au o perspectivă mai degrabă oferită doar de guvernanţi şi mai puţin a realităţii generale. Dar vreau să vă întreb altceva. Ne aflăm în faţa unei importante…. a acestei ţări, care aşteaptă să vadă care-i perspectiva acestei lupte dintre putere şi opoziţie, care a ajuns într-un anumit punct. Am văzut bine ce s-a întâmplat, pe fondul ieşirii în stradă şi a protestelor, preşedintele Traian Băsescu a fost nevoit să facă concesii, să facă mutări, să-l aducă înapoi pe Raed Arafat, să îi ceară demisia lui Emil Boc, şi Emil Boc să-şi dea demisia. Mă rog, în primă instanţă l-au demis pe Baconschi, crezând că lucrurile se vor ameliora, să-l aducă pe Mihai Răzvan Ungureanu, iată, să facă această numire la SIE despre care poate vom discuta. Opoziţia face acest gest al grevei parlamentare şi de-aici sigur că întrebarea este încotro merge? Ce-ar putea să vă aducă înapoi în parlament, ce ar putea să vă aducă înapoi în a discuta cu puterea? Pentru că puterea reprezentată de domnul Mihai Răzvan Ungureanu v-a invitat la discuţii, înţeleg, săptămâna viitoare. Ce ar putea ca lucrurile în momentul de faţă să se schimbe? Rămâneţi în această bătălie de tip grevă parlamentară până la alegeri, după alegeri, care ar fi acel motiv care v-ar aduce înapoi în parlament?
Crin Antonescu: Domnule Mihai Gâdea, am vorbit câte ceva despre Germania. Acum o lună cred, vicecancelarul german, omologul meu la nivel de partid, preşedintele FDP, mi s-a adresat, m-a contactat, mi-a spus, ştiu că doriţi să ne întâlnim, doresc şi eu să ne întâlnim. Marţi, 28 februarie, ora 15, vă convine? Vă propun în funcţie de agenda mea această oră, vă rog să-mi trimiteţi răspunsul dacă în funcţie de agenda dumneavoastră e convenabil, dacă nu, căutăm altă posibilitate. Am zis, da, marţi la ora 15 ne întâlnim la Berlin. Şi ne-am întâlnit la 15. Lucrurile aşa se fac. Nu vine premierul şi spune cred că săptămâna viitoare am să-i chem la dialog pe cei din opoziţie. Când premierul va spune doresc dialog cu opoziţia în ziua de, în locul de, pe tema cutare, opoziţia sau cel puţin în ce mă priveşte vom spune, da, participăm sau nu. În sensul acesta n-am la ce să dau răspuns acum spunând o dată că orice dialog este binevenit, cu condiţia să fie real. Am spus şi azi…
Mihai Gâdea: Deci la această oră, ca să înţeleg exact, dumneavoastră nu aţi primit o invitaţie oficială din partea primului ministru?
Crin Antonescu: Categoric nu. Primul ministru Mihai Răzvan Ungureanu a exprimat, nici nu ştiu în ce context, eu am văzut asta în presă, intenţia ca undeva săptămâna viitoare să iniţieze un asemenea demers. E foarte bine, în principiu îi vom da curs, dar nu pot spune acum, de vreme ce nu am o asemenea invitaţie şi n-am datele ei precise. Pot să spun doar următorul lucru. Da, suntem deschişi unui dialog cu condiţia ca el să fie serios şi trebuie să remarc, am făcut-o şi azi, o fac şi la emisiunea dumneavoastră, că este trist că un prim-ministru nou de care unii leagă speranţe, şi foarte bine că leagă speranţe, învestit cu un parlament în care opoziţia este în grevă, trecând prin audieri practic ilegal, învestit cu jumătate de parlament goală fizic, n-a avut prima problemă pe care s-o discute, asta. Sunt un prim-ministru în ţara asta, sunt un prim-ministru democrat, recunosc rolul parlamentului, sunt sub mandatul şi sub controlul parlamentului, pentru că parlamentul m-a învestit, nu Traian Băsescu, nu alţii, parlamentul României. Am o problemă aici. Cu atât mai mult cu cât nu o generase el personal. Avea toată lejeritatea să facă din această problemă prima problemă a mandatului său. Au trecut trei săptămâni până când totuşi premierul spune săptămâna viitoare s-ar putea să discutăm. Cu toate astea, când vom avea o invitaţie concretă dăm un răspuns concret.
Mihai Gâdea: Sunt trei săptămâni de când Mihai Răzvan Ungureanu este prim-ministru şi avem un nou guvern. Despre noii membri ai guvernului ştim lucruri destul de puţine, au fost foarte prudenţi în apariţiile publice, într-atât de prudenţi unii, încât n-au apărut deloc. Dar activitatea domnului Mihai Răzvan Ungureanu după trei săptămâni sigur că nu poate fi evaluată într-un mod exhaustiv sau concludent, dar putem începe să înţelegem ceva despre activitatea lui Mihai Răzvan Ungureanu şi demersurile sale. Cum evaluaţi dumneavoastră activitatea noului guvern, a domnului Mihai Răzvan Ungureanu şi dacă credeţi că este drumul pe care ar trebui să meargă noul guvern sau dacă nu este, ce vă nemulţumeşte?
Crin Antonescu: Sigur că după doar trei săptămâni nu doresc nici eu să abuzez de facultăţile critice. Sunt însă lucruri semnificative care mă fac să cred că nu m-am înşelat atunci când nu m-am numărat printre cei care au sperat foarte mult. Primul este cel pe care l-am spus, raportul cu parlamentul. Al doilea este acela că, astăzi, la Consiliul European pentru semnarea, mâine, a Tratatului de stabilitate fiscală, primul ministru nu-i prezent. Şi e din nou prezent, deşi acesta e un acord guvernamental, e din nou prezent preşedintele Traian Băsescu. Sunt două lucruri semnificative care ne arată un lucru esenţial. Şi anume că Mihai Răzvan Ungureanu, deşi formal independent, nu are de gând sau nu poate să schimbe ceva din modul în care partidul principal de guvernare, adică PD-L, a făcut până acum politică în România. Cu alte cuvinte, că avem aceeaşi forţă politică, aceiaşi actori, aceeaşi mentalitate, aceeaşi filosofie dacă vreţi… cu un personaj nou şi nesemnificativ din acest punct de vedere, aşezat în faţă. Atât aş putea să spun deocamdată. Sunt două lucruri grele şi nu mai vorbesc de alte chestiuni de detaliu. E de văzut unul din lucrurile spectaculoase făcute de premierul Mihai Răzvan Ungureanu care a spus vreau în 60 de zile 2 miliarde… a zis asta ANAF-ului. Să fie scoşi din evaziune fiscală. Am spus că e o intenţie foarte bună, să dea Dumnezeu să reuşească. Dacă ea va reuşi, va fi categoric un succes al primului ministru pe care eu îl voi saluta. Şi atunci sper că va urma şi consecinţa, şi anume că primul ministru îi va întreba pe cei care vor aduce, dacă vor aduce, cele două miliarde de ce până acum nu aţi scos aceşti bani, de ce până acum nu aţi combătut evaziunea fiscală, de vreme ce, iată, se poate? Cam asta despre guvernul Mihai Răzvan Ungureanu.
Mihai Gâdea: Despre guvernul Mihai Răzvan Ungureanu spuneţi cam atât. Despre Traian Băsescu ce spuneţi? Pentru că domnia sa, în mod evident, din motive ce pot fi intuite, are o abordare publică diferită. Dacă ne aducem aminte bine, înaintea protestelor din stradă, timp de o săptămână a ieşit în fiecare zi, uneori nu erau doar ieşirile de la Cotroceni în sensul de conferinţe de presă sau declaraţii de presă de câte o oră. Spre exemplu, în momentul în care opoziţia era la Bruxelles, domnia sa a organizat o astfel de declaraţie de presă foarte lungă… deci ieşea zilnic, spunea în fiecare zi, mai intra pe telefoane, îl mai găsea pe Arafat să-i spună câteva… Domnia sa s-a retras destul de mult, nu mai participă nici măcar la rapoartele ministerelor, participă doar domnul Mihai Răzvan Ungureanu şi din când în când mai vedem câte o mişcare evidentă a domniei sale, cum ar fi numirea în funcţia de şef al spionilor din România a domnului Teodor Meleşcanu, liberal cu state vechi. Mă rog, nu foarte vechi, dar oricum.
Crin Antonescu: Relativ vechi. Radu Câmpeanu a împlinit 90 de ani acum câteva zile, deci nu putem spune noi că sunt foarte vechi. Relativ vechi.
Mihai Gâdea: Mulţi înainte! Aţi avut nişte declaraţii cu privire la această chestiune, a mai trecut, nu mai e atât de cald subiectul… Mulţi au zis vai ce mişcare a domnului Traian Băsescu, de fapt e o mişcare în sensul de a încerca să rupă din PNL, având un interlocutor în zona puterii, aşa cum este domnul Teodor Meleşcanu, şi se făceau tot felul de comentarii. Cum vedeţi dumneavoastră acum la o oarecare distanţă de momentul acela?
Crin Antonescu: Aţi deschis mai multe subiecte. Eu nu aş vorbi deocamdată nici despre Traian Băsescu, nici despre Teodor Meleşcanu. Dar apropo de ce ziceau unii. Una din marile probleme cred, ale dezbaterii publice din România în această din urmă vreme, este faptul că nişte jurnalişti s-au transformat cu totul în propagandişti. Deosebirea dintre presă şi propagandă dumneavoastră o ştiţi bine. S-o reamintim pentru oameni. Presa, care poate să fie chiar părtinitoare, care poate avea simpatii sau antipatii politice, care poate susţine declarat un partid politic, un candidat sau un personaj politic, are anumite reguli. Şi prima dintre ele este că porneşte de la realitate. Două jurnale, două posturi TV, funcţie de simpatiile lor politice, în funcţie de subiectivismul profesional… meseria de gazetar este, deşi operează cu date, cu fapte, este prin excelenţă subiectivă. Comentariul jurnalistic, modul cum pui lumina pe o realitate. Dar te raportezi la realitate. S-a întâmplat cutare lucru, postul dumneavoastră spune că-i bine, alt post spune că-i rău. Dar vorbeşte despre acelaşi lucru real. Propaganda nu are treabă cu realitatea. Exemplu. În România oameni suferă din cauza bolii, boală cumplită, suferinţe cumplite şi din cauza faptului că cine ar fi obligat, cine este plătit de aceşti oameni şi de noi toţi să le ofere un ajutor, medicamente, nu o face. Asta este realitatea. Un moderator vorbeşte urât cu un invitat al lui. Acum, în momentul în care nu discuţi despre suferinţele a mii de oameni, nu discuţi despre absenţa medicamentelor, nu discuţi despre responsabilitatea instituţiei publice care a făcut sau n-a făcut, a făcut bine sau nu în această privinţă, ci discuţi despre faptul că moderatorul monstruos a vorbit urât zile întregi, asta este propagandă. În momentul în care România pierde 3 miliarde euro fonduri europene din vina directă a guvernului, în momentul în care e un haos în întreaga ţară cu situaţia din învăţământ, clasa zero, în momentul în care în sănătate atâtea alte lucruri se întâmplă, există posturi TV şi ziare care n-au nicio treabă cu asta, ci au o treabă cu ce? Cu Crin Antonescu, dacă a intervenit sau nu şi a răspuns la o întrebare în emisiunea lui Capatos sau dacă Crin Antonescu a primit sau nu o lovitură îngrozitoare prin numirea lui Teodor Meleşcanu la SIE. Asta-i propaganda. N-are treabă cu realitatea, propaganda primeşte bani şi ordine pentru a vorbi despre altceva decât este real. Cei care suntem puţin mai în vârstă…
Mihai Gâdea: Chestiunea cu casa, dumneavoastră aţi băga-o tot la propagandă?
Crin Antonescu: Sigur că-i tot la propagandă. Şi discutăm şi despre asta. Că-i chiar comică. Revenind la chestiunea asta, discuţia despre ce mişcare, ce nemişcare a făcut Traian Băsescu, e iar în registrul propagandistic. Problema pentru tine ca jurnalist cred eu, este următoarea. Să vezi dacă numirea lui Teodor Meleşcanu la SIE este o numire bună pentru buna funcţionare a acelei instituţii şi poţi avea un răspuns sau altul aici, problema ta ca jurnalist este să vezi dacă-i întreg la minte un preşedinte care după ce-a spus public despre Teodor Meleşcanu lucrul cutare, cutare, cutare îl numeşte în fruntea unui serviciu de informaţii. Asta-i realitatea. Nu dacă treaba asta l-a enervat, l-a afectat pe Crin Antonescu. Pentru că nu contează pentru milioane de oameni din România care n-au medicamente, care nu ştiu în ce clasă îşi înscriu copilul, care au atâtea probleme, dacă Crin Antonescu e nervos sau nu din cauză că Teodor Meleşcanu a fost numit la SIE. Crin Antonescu nu-i nervos, Crin Antonescu e dezamăgit, Crin Antonescu a spus şi la cald şi la rece un lucru clar pentru că-i de datoria lui să-l spună ca să ştie toată lumea, PNL n-are niciun fel de treabă. Domnul Teodor Meleşcanu şi-a găsit o slujbă bună şi pentru acea slujbă a părăsit PNL. Suntem într-o ţară liberă şi fiecare poate face astfel de gesturi, nu sunt ilegale. Poate sunt imorale, neonorabile, asta-i altă chestiune.
Mihai Gâdea: Hai să vorbim un pic despre chestiunea casei.
Crin Antonescu: Casei mele.
Mihai Gâdea: V-aţi cumpărat un apartament înţeleg…
Crin Antonescu: Da, domnule Mihai Gâdea. În presa românească din aceste zile există nişte posturi TV şi nişte jurnale, „România liberă”, „Adevărul”, ca linie… cu precizarea că în „Adevărul”, spre exemplu, poţi citi încă oameni oneşti. Un Florin Iaru, un Radu Călin Cristea, un Liviu Antonesei, sunt oameni pentru care am tot respectul, chiar dacă n-am mereu aceeaşi părere. Dar sunt ziare, culminând cu „Evenimentul Zilei”, care n-au nicio treabă cu realitatea. Până la casă aflu venind azi în România că în acest drum în Germania, făcut alaltăieri, în care eu am fost însoţit de către consilierul meu, Dan Mihalache, noi am făcut următoarele fapte: am întârziat nu ştiu câtă vreme avionul care mergea… că am mers cu escală prin Viena, de la Viena la Berlin. Eram însoţiţi de foarte mulţi băieţi cu ochi albaştri, zic ei. Singurul cu ochi albaştri la propriu dintre noi doi eram eu şi la figurat nu ne-au însoţit niciodată băieţi cu ochi albaştri decât dacă i-au trimis ei şi nu ştiam noi. Dar oricum, că ăia au ocupat aeroportul, că au tras avionul, că nu l-au lăsat să plece… nu-ţi vine să crezi. Sunt lucruri verificabile. Dacă avionul a întârziat, dacă cineva a tulburat cu ceva călătoria oamenilor… Am călătorit într-un statut cu totul civil. Ca nişte oameni normali.
Mihai Gâdea: Ăsta-i deraiaj clar. Vă deranjează treaba asta?
Crin Antonescu: Pe mine nu mă mai enervează aceste lucruri. Pe mine mă afectează aceste lucruri. Fără îndoială că una din direcţiile atacului la care eu sunt supus zi de zi, deja se pot scoate volume, un volumaş Tismăneanu, un volumaş Pleşu, Mihăieş, Marian… nu le mai dau numele… Pot scoate CD-uri cu emisiunile lor, colecţia Turcescu despre fărădelegile lui Crin Antonescu… se pot face bani frumoşi. Tot de către ei. Le-am transmis şi lor şi le mai transmit o dată, nu băieţi, nu reuşiţi aşa. Nu reuşiţi aşa. Nu cedez. Dar e un lucru care mă deranjează foarte tare. Dom’ne, de exemplu… hai să vă dau situaţia asta, cu casa. Deci eu cu soţia mea îmi cumpăr un apartament. Dom’ne, opinia publică are dreptul să ştie despre mine, care sunt demnitar, cât costă casa, ce suprafaţă are, de unde am eu banii, cum am plătit-o. De acord. Sunt întrebări la care pot să răspund oricând, la care am răspuns şi e foarte simplu. Dar spuneţi-mi şi mie, vecinii, pentru că eu am acest apartament achiziţionat într-un imobil care are nu ştiu, 30 de apartamente. Vecinii mei cu ce sunt de vină să intre şi să iasă într-un imobil în care sunt proprietari asediaţi de camere de luat vederi, hăituiţi pe-acolo să spună ce ştiu despre vecinul de la etajul cutare, filmaţi prin garaj… care deja e proprietate privată, e ca bucătăria omului. De după maşini, dom’ne care-i maşina, nu a lui Crin Antonescu, ci a nevestei. Că eu n-am maşină. Totuşi, aceste lucruri mă deranjează pentru că trăiesc între oameni. Oamenii ăia n-au nicio vină. Şi mai departe, când citesc în „Evenimentul Zilei” sau în posturi TV care găsesc de datoria lor să transmită telespectatorilor ce spune „Evenimentul Zilei”. Aşa, fără nicio altă părere. Că eu am o casă de milioane de euro… O spun limpede, sunt mulţumit cu cea pe care o am, e o casă bună, un apartament cu patru camere, frumos, mulţumesc lui Dumnezeu. Nu am de milioane de euro. Nu mi-ar părea rău să am de milioane de euro. Dar nu am. Atâta am. Că am case de milioane… că am minţit, că nu am trecut-o în declaraţia de avere… Păi declaraţia de avere nu se completează în fiecare zi. Se completează la nişte date anuale, 15 iunie este data până la care se completează această declaraţie şi, evident, atunci când îmi voi reînnoi declaraţia de avere şi eu şi soţia mea acolo o să apară un apartament şi o să dispară nişte bani. Adică economiile cu care, adăugând un împrumut făcut la bancă, cu toate datele până la ultimul cent… au însemnat cumpărarea acestui apartament. Tapajul… azi glumeam şi-i spuneam răspunzând unui ziarist care mă întreba… am spus eu nu cred că-i ştire. Faptul că eu am cumpărat un apartament nu-i ştire. Dacă aveam un elefant în apartament era o ştire, dacă apartamentul era în Mihăileanu şi nu l-am cumpărat şi mi l-am tras pe gratis aşa, eu printr-o semnătură, era o ştire. Dacă dădeam proprietarul afară din casă şi intram eu era o ştire. Bine, asta-i propagandă. Şi asta-i propagandă bazată pe minciună, pe insultă, pe calomnie, dusă la nivelul de sistem. Asta s-a întâmplat. Astea sunt vechile reguli ale diversiunii şi ale calomniei făcute de oameni noi, uneori nu chiar aşa noi şi cu care eu unul m-am obişnuit să mă lupt. Nu-i uşor. Mă întrebaţi dacă mă enervează? Nu, mult mai mult decât mă enervează. Numai că e o bătălie în care nu avem voie să cedăm. Eu în orice caz până la capătul ei nu cedez. Şi asta trebuie s-o ştie toţi aceşti oameni care lucrează la unitatea de propagandă.
Mihai Gâdea: Ce v-ar întoarce în parlament?
Crin Antonescu: Am spus clar, nu-i niciun secret. Am vorbit de patru condiţii elementare. Unu, demisia sau înlocuirea Robertei Anastase din fruntea Camerei. E un lucru pe care PD poate să-l facă foarte simplu. Doi. Rediscutarea statutului grupurilor parlamentare UNPR pentru că aceşti oameni n-au intrat prin vot ca orice partid, în parlament. E simplu. Un angajament măcar de principiu al premierului şi al majorităţii parlamentare că nu vor mai recurge la angajări de răspundere şi la ordonanţe de urgenţă decât în situaţii cu totul excepţionale. Şi cred că aceste condiţii sunt unele nici absurde, nici mofturoase. Pentru că noi trebuie să vrem prin aceste… nu vrem s-o lăsăm pe Anastase să nu mai stea pe un scaun foarte sus, vrem să evităm un moment de jenă, vrem să dăm un semnal împreună cu puterea că cine greşeşte plăteşte, că nu pot fi în politică (…) Nicolae Iorga în ţara asta. Nicolae Iorga a fost preşedinte al Camerei Deputaţilor. Tu când te duci acolo, indiferent cum te cheamă, trebuie să te gândeşti la asta. Iorga nu şmenărea voturi. Mi-e şi jenă să vorbesc despre asta. Ce să vă mai spun? Sunt nişte chestiuni elementare. De fapt noi îi cerem premierului să spună nimic altceva decât dom’ne eu voi respecta spiritul constituţiei. Legile se fac în parlament, guvernul angajează răspunderea numai în situaţii excepţionale, nu de regulă cum a făcut. Ce-i cerem în fond primului ministru şi de ce Mihai Răzvan Ungureanu sau partidul său, pentru că în fond domnul Mihai Răzvan Ungureanu este primul ministru al PD, deşi n-are carnet de pedist… ce-i aşa de greu în chestiunea asta? Se vorbeşte despre radicalism şi despre moderaţie, dar poate că despre asta după pauză.
Mihai Gâdea: După pauză. Publicitate. Urmăriţi „Sinteza zilei”, dragi prieteni. Înainte de toate aş vrea să fac câteva precizări. Astăzi era aşteptată o decizie a CNA cu privire la emisiunea în care eu l-am jignit pe domnul Duţă de la CNAS. Şi sigur, e o discuţie mai veche pe care o ştiţi. Am prezentat serile trecute un punct de vedere exhaustiv cu privire la componenţa CNA, persoanele care au fost numite acolo şi azi nu s-a luat o decizie. Nu ştiu exact de ce, pentru că, pe lângă cei 4 membri care reprezintă puterea în CNA şi care azi a organizat o conferinţă de presă, astăzi au mai ajuns în CNA cei despre care vă vorbeam zilele trecute, votaţi de către parlamentul acesta. Este vorba de fostul şef de cabinet al doamnei Udrea, din partea PD-L, şi reprezentantul UDMR. În momentul de faţă sunt 6 voturi necesare pentru o astfel de decizie. Decizia respectivă nu s-a luat, probabil că există anumite calcule şi în urma lucrurilor care poate au fost spuse şi în această emisiune, în urma semnalelor care au existat a fost o ezitare în a întrerupe emisia postului nostru TV, aşa cum a cerut acum câteva zile fostul vicepreşedinte al PD, domnul Onisei. Şi aşa cum spuneam au făcut o conferinţă de presă. Acolo s-au spus mai multe lucruri şi n-am să fac referire la ele. Am consultat corpul nostru de avocaţi cu privire însă la o declaraţie foarte gravă pe care a făcut-o doamna Narcisa Iorga, propusă în CNA de către preşedintele Traian Băsescu, fost şef de imagine, de presă, a PD. Domnia sa a făcut o referire că postul nostru TV ar fi ameninţat-o cu moartea şi ar fi şantajat-o. Declaraţii foarte grave, iar în urma acestor declaraţii cum vă spuneam am consultat corpul nostru de jurişti pentru a rezolva problema. Lucrurile nu pot fi lăsate aşa şi domnia sa va trebui să răspundă pentru afirmaţiile pe care le-a făcut şi pe care nu le-a susţinut. Vă amintiţi probabil că am prezentat în această emisiune, domnia sa a făcut o plângere penală în ceea ce ne priveşte în urmă cu ceva vreme şi chiar şi aceste autorităţi ale statului nu au dat începerea urmăririi penale pentru că în mod evident nu exista niciun motiv în sensul acesta. Dar domnia sa continuă să spună aceste lucruri, motiv pentru care sigur că există atâta vreme cât mai sperăm că este democraţie în ţară, există mijloace legale prin care ne putem apăra şi ca indivizi, dar şi ca entitate de media, ca şi companie. Este incredibil ca cineva dintr-un astfel de for să spună astfel de neadevăruri. Pe de altă parte, l-am urmărit pe maestrul Dan Grigore, un pianist pe care l-am admirat mereu, încă din copilărie priveam la Dan Grigore cu admiraţie. Domnia sa astăzi ne-a povestit cum a încercat să fie jurnalist la începutul anilor ’90 şi din păcate n-a reuşit pentru că n-a fost primit în corpul jurnaliştilor. Şi sigur, motivaţia pentru care domnia sa era atât de pornit astăzi a fost o frază care m-a şi amuzat… spunea că postul nostru este inadmisibil, că sprijină opoziţia democratică din România. Greu de înţeles de ce Dan Grigore înţelege să aibă o prestaţie publică într-o astfel de funcţie. Sigur că fiecare dintre cei care participă la astfel de conferinţe de presă pentru declaraţiile pe care le fac în mod corect trebuie să şi răspundă în condiţiile în care ele sunt derapaje. Astăzi n-a fost o conferinţă de presă a CNA, cu toate că aceasta a fost în sediul CNA, a fost în sala principală de şedinţe a CNA. Acolo au fost doar reprezentanţii puterii. Doamna Iorga numită de Traian Băsescu, domnul Gelu Trandafir numit de Traian Băsescu, domn Onisei fost vicepreşedinte PD şi important demnitar, şi domnul Dan Grigore numit de guvern în perioada în care PD şi PNL erau împreună. Deci au fost nişte declaraţii ale reprezentanţilor lui Traian Băsescu şi ai puteri în CNA. De-aici încolo pentru că nu credem că trebuie să implicăm publicul, pe dumneavoastră, într-o astfel de bătălie, corpul nostru de jurişti va face ce trebuie atât din punctul de vedere al instituţiei cât şi atunci când este vorba de persoane care fac parte din această instituţie şi care se abat clar de la lege. De-aici înainte sigur că probabil vom vedea noi reacţii, noi atacuri dinspre organismele statului aşa cum e CNA împotriva noastră. Le veţi vedea şi dumneavoastră, le vom urmări împreună şi vom face tot ceea ce putem, nu pentru a ne proteja pe noi, pentru că aici nu-i vorba doar de fiecare dintre noi, ci e vorba de ceea ce credem că trebuie să facă un post TV, o entitate media, într-o societate democratică. Dacă instituţii ale statului pot să derapeze de la principiile democratice şi de la lege vom face tot ceea ce putem pentru a lupta împotriva acestor derapaje mai ales dacă ele îngrădesc libertatea de exprimare, dacă lovesc în interesele publicului. Pentru că de multe ori se acţionează din punct de vedere politic şi puterea are această putere în momentul de faţă în CNA. Domnule Crin Antonescu, în momentul de faţă avem înainte alegeri parlamentare în toamnă…
Crin Antonescu: Aşa speraţi dumneavoastră…
Mihai Gâdea: …şi alegeri locale. Sunt încă întrebări cu privire la stabilitatea USL, cu privire la faptul că în momentul în care sunt alegeri şi trebuie numiţi candidaţi comuni ar putea să apară neînţelegeri cum neînţelegeri au apărut în presă că ar fi fost la numirea la Buzău sau în alte locuri din ţară. Este în momentul de faţă o tensiune în USL cu privire la această chestiune?
Crin Antonescu: O construcţie de felul USL, am spus-o de când am format-o, n-are cum să nu treacă prin momente dificile atunci când aşează împreună două armate care înseamnă aproape 50.000 de candidaţi. Mulţi din ei sau poate toţi comuni. E o muncă enormă. Sigur că există tensiuni, putem să scriem o carte despre gama tipurilor de tensiuni dintr-o astfel de alianţă. Dar ceea ce trebuie să ştie cei care văd în noi o alternativă şi ceea ce trebuie să ştie cei care încearcă din toate puterile să ne dezbine, este că toate aceste tensiuni sunt nimic pe lângă unitatea noastră de voinţă şi de acţiune, de a termina politic cu cei care ne conduc astăzi. Da, sunt şi vor mai fi tensiuni, dificultăţi, neînţelegeri în a găsi formule comune în atâtea locuri. La Buzău şi unde mai vreţi dumneavoastră. Da, este adevărat. Dar e la fel de adevărat că vom trece peste toate aceste lucruri, pentru a-i nimici din punct de vedere politic pe aceşti oameni care ne conduc astăzi şi care sunt duşmanii noştri politici. Nu adversarii noştri. Tot aud povestea asta ipocrită, nu suntem duşmani suntem adversari. Nu domnule. Eu sunt un om radical, nu sunt extremist. Vreau această diferenţă. Radical este un om care crede maximal în valorile lui, în lucrurile lui, care spune adevărul aşa cum îl vede el până la capăt şi care face lucrurile aşa cum le spune. Extremist este ăla care pune bombe, e ăla care îndeamnă la violenţă, e ăla care nu respectă regulile jocului democratic. Nu am făcut niciodată asta, nu o va face niciunul dintre noi. Dar pentru noi aceşti oameni nu sunt adversari politici, ci duşmani. De ce. Pentru că hai să luăm un exemplu simplu. Adversarul meu politic, dacă eu susţin că trebuie să avem impozite mici şi dumneavoastră susţineţi că trebuie să avem impozite mari, atunci suntem adversari politici şi ne întâlnim aici şi eu spun de ce sunt bune impozitele mici, dumneavoastră de ce sunt bune alea mari şi spunem… dom’ne dacă ajunge ţara pe mâna lui Mihai Gâdea e rău, că impozitele mari ne nenorocesc. Şi dumneavoastră la fel… suntem adversari. Nu ne dăm în cap, respectăm regulile jocului. În momentul în care dumneavoastră guvernaţi şi furaţi banii cetăţenilor nu mai sunteţi adversarul meu sunteţi duşmanul meu. Pentru mine comuniştii n-au fost nişte adversari politici. Au fost duşmani. Pentru că mi-au luat libertatea, mi-au mâncat 30 de ani din viaţă, pe alţii i-au omorât în puşcării, altor ale-au luat proprietatea. Ăla nu-i adversar politic, să stăm la simpozioane. Ăla-i duşman. Ceea ce fac Traian Băsescu şi ai lui în ţară pentru noi îi califică drept duşmani. Cu mijloace democratice, atenţie, fără nicio urmă de extremism, dar ne vom lupta cu ei aşa cum te lupţi cu un duşman. Care ţi-a intrat în casă, care te jefuieşte, care-ţi dă în cap şi te umileşte. Ce faci, faci simpozioane cu el? O dai mai moderat? Mă ai intrat în casă, n-ai vrea să rămâi numai într-o cameră? Mă, mi-ai dat în cap, nu m-ai omorât, nu ai vrea s-o laşi aşa, să nu mă omori şi să rămânem prieteni? Nu, dom’ne, îl dai afară, chemi poliţia. Foarte simplu spus, asta-i chestiunea. Avem multe probleme să organizăm o asemenea armată de asemenea anvergură, suntem mereu în progres, ei de asta turbează, pentru faptul că nu reuşesc să rupă USL ceea ce ar fi singura lor şansă. Nu vor reuşi, ne vom bate cu ei aşa cum te baţi cu un duşman şi din punct de vedere politic îi vom nimici. Vom elibera această ţară de ei.
Mihai Gâdea: Interesant ce spuneţi. Pe mine mă amuză într-un fel faptul că oameni care-l susţin, din aparatul de propagandă, pe actualul preşedinte care a dat dovadă nu de radicalism, ci de excese grave de multe ori, şi pe vremea când era în opoziţie… ne aducem aminte ce spunea despre Adrian Năstase, lucruri care nu pot fi reproduse, ne aducem aminte ce spunea despre domnul Teodor Meleşcanu, lucruri care cu dificultate pot fi reproduse.
Crin Antonescu: Dar când spunea acele lucruri pe care nu le putem reproduce, despre Adrian Năstase, de-alde doamna Pora chicoteau mulţumite. Şi toţi aceşti domni şi doamne vin azi şi spun că Crin Antonescu este extremist, că-i nefrecventabil. Păi de ce sunt nefrecventabil? Pentru că spun nişte lucruri pe care le ştiu toţi românii?
Mihai Gâdea: Pe mine mă interesează tot mai puţin, spre deloc, ce spun aceşti oameni, în condiţiile în care dacă ne aducem aminte între cele două tururi de scrutin, Traian Băsescu spunea, de exemplu, de la cei de la soft, despre cei de la BEC, sunt infractori, trebuie arestaţi şi clama faptul că alegerile sunt fraudate. Dar nu lăsând întrebări sau spunând că lucrurile sunt grave… Nu. Erau infractori, trebuiau arestaţi etc., fără să ofere nicio dovadă. Iar după ce-a devenit preşedinte nu s-a mai întâmplat nimic cu privire la acele lucruri. Atunci nu era radicalism, atunci nu erau excese în limbaj sau derapaje?
Crin Antonescu: Poate nu vă mai interesează ce spun aceşti oameni. Nici pe mine. Dar ceva a început să mă intereseze. Din ce bani sunt plătiţi. Pentru că direct sau nu, sunt plătiţi din bani publici. Dacă dumneavoastră la acest post privat care numai de guvernul ăsta nu-i susţinut, e un post care trăieşte în piaţă, plăteşte taxe, scoate bani şi trăieşte din asta…
Mihai Gâdea: Şi plăteşte multe taxe.
Crin Antonescu: Pe banii dumneavoastră, respectând legea, doriţi să mă înjuraţi de dimineaţă până seara… nu-mi convine, dar ca să zic aşa, dacă respectaţi legea, n-am ce să vă fac. Dar în momentul în care nişte bani publici ţin pe faţă TVR, nişte bani care s-ar putea indirect să vină din favorul puterii sau chiar indirect din bugetul de stat, ca să-mi întreţină mie într-o ţară în care sunt oameni care mor de foame nişte clănţăi cu mulţi bani ca asta să facă de dimineaţă până seara… mă interesează. Adică eu spun că aşa-i corect. Domnule Turcescu înjură-mă, dar pe banii dumitale nu pe-ai mei. Domnule Mircea Marian, înjură-mă de dimineaţă până seara. Mihăieş, înjură-mă cât vrei, e dreptul tău. Dar nu pe banii mei.
Mihai Gâdea: Domnul Mihăieş este plătit direct de la bugetul de stat. Este vicepreşedintele domnului Patapievici la ICR.
Crin Antonescu: Mai e ceva. Aceste lucruri vor trebui odată discutate, dar nu moderat aşa, frumos, discutate clar. Vine cineva ca Valeriu Stoica, om foarte înţelept, şi spune aşa, Crin Antonescu şi mă rog, cei ca el, sunt desprinşi de realitate. Ia să vedem care-i realitatea? Realitatea este că, în România, Consiliul Concurenţei este condus de un domnişor care a purtat ani de zile o mapă pe lângă Stoica, da? Şi ce să vezi, întâmplări. Consiliul Concurenţei pac, o amendă la compania X. Consiliul Concurenţei când dă amenzi, dă amenzi de 100 milioane, 200 milioane euro. Amenzi frumoase. Nu dau nume de companii. Amendă, proces, apără compania Stoica şi asociaţii. Cade amenda de la 200 la 5 milioane. Mai trece puţin timp, pac, mai ia o mare companie 150 milioane amendă… Ce să vezi? Stoica şi asociaţii. Se iartă amenda. Păi cred şi eu că asta-i o realitate în care domnul Stoica trăieşte şi în care eu şi alţii ca mine, extremişti, frustraţi, nefrecventabili, nu trăim. Dar eu cred că la un moment dat punem realităţile astea cap la cap, poate facem un control fiscal pe la Europa de unde dai şi unde crapă şi o dată şi-o dată trebuie să vedem că şi în presă poţi să faci campanie, să susţii, să nu susţii, dar nu pe bani publici. Ţara asta nu poate accepta, oamenii nu pot accepta ca într-o ţară în care tai salariile tuturor, în care îngheţi pensiile, în care ridici TVA, în care omori firme mici şi mijlocii, oameni care n-au să-şi plătească telefoanele, patroni, nu mai vorbesc de salariaţi, tu dai căruţe de bani unor reşapaţi ca să vină de dimineaţă până seara să înjure opoziţia? Unde mai există în lumea civilizată jurnale şi posturi TV care să nu aibă alt obiect decât să înjure opoziţia?
Mihai Gâdea: Nu există.
Crin Antonescu: Dom’ne, presa are în fişa ei, pentru că reprezintă opinia publică, exerciţiul critic asupra puterii. Poate s-o laude. Dar după ce-şi face exerciţiul critic. Uite, au dat cutare lege. Domnul Berca a deszăpezit bine. Noi credem că-i bine. Dar ca să vorbeşti numai de opoziţie nu se poate. Eu nu spun că opoziţia nu poate fi criticată. Antena 3 a criticat de multe ori opoziţia. Îşi exercită facultăţile critice şi asupra opoziţiei. Dar nu se poate să vorbeşti numai de opoziţie. De ce fac asta aceşti oameni, de ce face asta cineva ca domnul Cristoiu, monument al jurnalisticii româneşti? Pentru că nu ştie regulile? Nu. Ci pentru că şi-a schimbat meseria. Este plătit şi problema mea este din ce bani sunt plătiţi aceşti oameni. Cam asta-i o mostră de radicalism şi e adevărat că în privinţa asta, cu mine nu se poate discuta.
Mihai Gâdea: Mda!
Crin Antonescu: Dar eu cred în ceea ce spun şi voi face dacă voi ajunge vreodată la putere ceea ce spun acum.
Mihai Gâdea: Sper din toată inima să ajungeţi la putere pentru că şi pe mine mă interesează din ce bani sunt plătiţi oamenii ăştia. Mă interesează de ce instituţiile statului, unii oameni care au lucrat direct, care au fost oameni de partid, astăzi pe ce criterii fostul şef de cabinet al lui Udrea poate să fie unul din reprezentanţii CNA care să ia decizii despre ce se întâmplă într-un post TV? Pe ce criterii fostul vicepreşedinte al PD poate să ia decizii cu privire la o astfel de activitate? Pe ce criterii profesionale oameni care s-au ocupat de imaginea PD în campanie pot să ia astfel de decizii? Şi mai e un lucru care mă stupefiază pe mine. Oamenii aceştia vor să pună un post TV la zid, vor să mă pună pe mine la zid pentru faptul că m-aş fi enervat şi aş fi spus un lucru pe care l-am spus şi sigur, pe care l-am regretat. Aştept acel moment pentru că din acel moment putem să deschidem o discuţie serioasă. Toţi aceşti oameni care-l slujesc pe preşedintele Traian Băsescu, indiferent că sunt din aparatul de propagandă sau din instituţiile statului, oamenii aceştia în toate împrejurările în care Traian Băsescu nu se enerva să spună un cuvânt urât, este pe YouTube un moment de la alegeri când preşedintele Traian Băsescu era pe mai multe posturi TV în direct, alături de Petre Roman, iar domnia sa spune un cuvânt care nu se poate pronunţa niciodată sub niciun pretext într-un context public. Şi-i transmite unuia dintre contracandidaţi…
Crin Antonescu: E o scenă celebră.
Mihai Gâdea: Însă, în momentul în care postul respectiv de televiziune e critic cu puterea, postul respectiv trebuie terminat. Iar acest tip de comportament este ceea ce mă îngrijorează. Se întâmplă în SUA, apropo de atitudinea dintre presă şi putere, celebrul post Fox News a făcut o ştire cu toate gafele lui Bush când era preşedinte. Şi titlul ştirii era aşa: este George Bush prost? Pe durata ştirii se întreabă dacă nu cumva şi idiot pentru faptul că face o serie întreagă de gafe. Ce credeţi, le-a interzis cineva activitatea? Le-a dat amenzi colosale, le-a întrerupt emisia? Nu. Pentru că e libertate de exprimare. Nimeni în emisiunea asta în mod deliberat n-a vrut să jignească pe cineva. A fost un eveniment regretabil, dar care era pe fundalul unei situaţii excepţionale şi este bine ştiut.
Crin Antonescu: Asta se întâmplă la CNA din cauza nenorocitului obicei şi nenorocitului criteriu ultrapartizan politic. Adică acolo partidele cum apucă îşi pun oameni. Nu ar trebui să fie aşa. Cum n-ar trebui să fie aşa la Curtea Constituţională, cum n-ar trebui să fie în atâtea alte locuri. Şi eu cred că direcţia spre care trebuie să ne îndreptăm în această privinţă este una în care să dăm responsabilitatea până la urmă comunităţii respective. Comunitatea jurnalistică din România, pe nişte criterii pe care să le putem discuta ca să le putem pune normă noi ca parlament, dar comunitatea jurnalistică din România cu toate taberele ei şi partidele ei şi asperităţile individuale, dar ea să-şi asume această responsabilitate de a pune nişte oameni care ştiu ce înseamnă presă, care au o statură şi o poziţie în lumea presei şi care să decidă. Nu doamna Iorga de la CC al PD-L, nu domnul nu ştiu care de la PNL, dacă vreţi. Deşi nota bene, dacă veţi lua – că iar începem cu asta şi înnebunesc, suntem toţi la fel – dacă veţi lua oamenii numiţi de PNL în CNA îmi pare rău s-o spun azi, că e şi domnul Dan Grigore printre ei, dar l-am pus pentru că era Dan Grigore. O personalitate culturală, nu am pus un trepăduş de la secţia noastră de propagandă. Niciodată. Am pus oameni cunoscuţi prin statura lor culturală sau mediatică.
Mihai Gâdea: La maestrul Grigore partea artistică i-o respect foarte mult, e un mare pianist şi asta e recunoscut. E un lucru totuşi care mă stupefiază în ce priveşte domnia sa. Îl cunosc ca pe unul dintre cei mai convinşi de idealurile monarhice. Să fii monarhist şi să sprijini un preşedinte care l-a făcut trădător şi i-a spus cele mai oribile lucruri regelui Mihai… pentru mine este ceva ce-mi depăşeşte capacitatea de înţelegere. Dar eu sunt limitat. Şi sunt şi extremist. Sunt radical şi…
Crin Antonescu: Eu sunt şi mai radical. Şi o să vă spun ce este. Este lipsă de onoare.
Mihai Gâdea: Da. Urmează „În gura presei” cu Mircea Badea. Vă mulţumesc tuturor pentru atenţie, ne revedem duminică seară după emisiunea „În premieră”. Este prima ediţie dintr-un nou sezon. Aşadar, la 22:00 va începe „Sinteza zilei”. Sper să aveţi un weekend plăcut şi un început de primăvară care ar putea fi, în ciuda tuturor impedimentelor, mai optimist. Noapte bună!
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Sinteza zilei, 22:15)
47.926845
23.902035
