Ziare.com – 2012, un an periculos

Anul 2012 este anul Caragiale. Anul electoral 2012 este anul Caragiale. O ironie blanda, pentru ca politicienii romani nu sunt caragialesti. Eroii lui nenea Iancu aveau farmec, o doza de bonomie si umor involuntar cat cuprinde, erau lichele, dar nu ticalosi odiosi, erau amorali, dar nu varani.

Pe Catavencu, Farfuridi, Trahanache sau Dandanache puteai sa ii privesti, pana la urma, cu o doza de duiosie si, in mod cert, cu amuzament. Pe urmasii lor din ziua de astazi, care ne populeaza parlamentul si guvernul, nu ii poti privi decat cu oroare si/sau greata. Cat despre coana Joitica, ea s-a multumit sa traga sforile din umbra, fara a se sui in vreun fotoliu ministerial sau parlamentar, dame mai mult sau mai putin bine, mai mult sau mai putin in latex.

Asadar, bine ar fi ca 2012 sa fie un an caragialesc, dar ma tem ca va fi cu mult, mult mai rau de atat. 2012 este un an de care ma tem teribil, caci nu vad la orizont decat spectrul dezlantuirii celor mai urate porniri ale supravietuirii politice si ale luptei pentru putere. In rest, nicio umbra de speranta, niciun punct luminos.

Ma tem de 2012 pentru ca toate partidele deja aflate in inclestarea electorala pe viata si pe moarte pentru putere si-au consumat pana la ultima farama potentialul de credibilitate si onorabilitate. Sunt la fel de corupte si clientelare, la fel de incompetente, la fel de lipsite de viziune. Nu ai de unde alege ceva cat de cat acceptabil. Dar pe cat de sunt de consumate, pe atat sunt de disperate. Cine ramane in opozitie risca dezintegrarea.

PDL ar avea, cel mai probabil soarta PNTCD, sau, in cel mai bun caz, s-ar contracta la nivelul nucleului dur si al scorului de la care l-a ridicat Traian Basescu, adica 7-8%. UNPR ar disparea odata cu singurul scop al crearii sale. In plus, daca actuala putere pierde stie bine ce epurare masiva va urma si ce instrument feroce va deveni Parchetul, dupa cum Victor Ponta a promis deja. La randul lor, baronii PSD si PNL nu mai suporta o tura de opozitie, iar structurile teritoriale ale celor doua partide se vor destrama. Si miza fiind atat de mare, sunt convinsa ca jucatorii politici nu se vor da in laturi de la nimic.

Ma tem de 2012 din cauza schimbarii evidente de macaz a presedintelui. Dincolo de nenumaratele sale erori si inconsecvente, Traian Basescu a fost macar un aparator constant al anticoruptiei si un garant al independentei DNA. In acelasi timp, Traian Basescu a fost singura opozitie eficienta a actualului guvern, reusind sa mai corecteze unele dintre derapajele grave ale acestuia. Nu mai e cazul.  Traian Basescu si-a consfintit (re)integrarea in sistem prin atacul bazat pe date distorsionate impotriva DNA si, mai ales, prin indemnul adresat parlamentului de a face zid in jurul politicienilor suspectati de coruptie si ale caror cariere ar fi, vezi Doamne, periclitate de procuroii anticoruptie.

In acelasi timp, Traian Basescu devine tot mai flexibil: comasarea alegerilor fara regionalizare devine acceptabila, la fel ca ridicarea, fara licitatie, a limitei de aditionare a contractelor pe bani publici, la fel ca decorarea lui Marian Vanghelie, la asimilarea lui Piedone si a celolalti defectati tocmai de sub aripa lui Dan Voiculescu. Inacceptabile pentru presedinte par acum doar eforturile DNA de a mai curata clasa politica.

In aceste conditii, ma tem ca in 2012, clasa politica va declansa o ofensiva feroce impotriva DNA si ANI, institutii ramase fara absolut nicio sustinere. Ma tem ca mita si frauda electorala vor atinge cote paroxistice, anuntate de imblanzirea legislatiei in privinta lor prin legea Igas. Ma tem sa nu asistam la tot felul de populisme care sa arunce in aer bruma de stabilitate financiara obtinuta in urma masurilor de austeritate.

Dar nu ma tem doar de campania electorala, ci si de ceea ce va veni dupa alegeri. Dupa cum arata tabloul si tendintele politice surprinse in sondaje, dupa cum se profileaza strategiile, ne putem astepta la o majoritate ca un puzzle, mai eterogena si mai faramitata decat acum, avand in centru un PDL total nereformat, inconjurat de satelitii sai. In primul rand UDMR si UNPR, dar si tot ce au inceput sa absoarba temeinic “progresistii”, formatiune cu stomacul imun la indigestii, indiferent cat de alterat este produsul consumat.

Asadar ne putem astepta sa fie stalpi ai coalitiei nu doar Miki Spaga si Gabriel Oprea, ci si Dan Diaconescu, Marian Vanghelie, Piedone si alte “ilustre” figuri. Este posibil ca acestei majoritati sa i se alature, in disperare de cauza, si PSD sau PNL evadate dintr-un USL care merge din rau in mai rau. Sebastian Lazaroiu a vestit deja o noua aliere intre PDL si PSD.

Un asemenea mutant nu are cum sa fie nici reformist, nici competent, nici coerent. Ci doar vorace.

Ziare.com – Varianta de compromis pentru Senat

Ecuatia inlocuirii lui Mircea Geoana din fruntea Senatului se dovedeste mai complicata decat parea la prima vedere. Adica revocarea fostului presedinte nu pare a aduce, aproape automat, numirea in locul lui a unui democrat liberal, dupa cum putea parea logic. Pentru ca, iata, emit pretentii la a doua functie in stat si maghiarii.

UDMR este in acest moment in pozitia ideala. Cum USL este constienta ca sansele lui Titus Corlatean sau ale oricarui candidat pe care-l vor propune sunt aprope nule si deci ca pierderea sefiei Senatului este, practic iminenta, au toate motivele sa incerce macar sa diminueze prejudiciul. Daca functia ajunge la PDL sau la UNPR el ar fi maxim. UDMR este insa o varianta mai blanda, caci ungurii au fost aliatii tuturor si sunt cel mai incomod partener al actualei coalitii.

In plus, sustinerea pentu candidatul UDMR ar fi o modalitate de a mai sterge din amintirea extrem de neplacuta a felului in care PSD a aruncat UDMR din barca guvernarii la constituirea primului Cabinet Boc. Ar fi insa si un avans generos in vederea unei viitoare colaborari, din 2012. Este tot mai putin probabil ca USL sa obtina dupa alegeri majoritatea de aur de peste 50% si pentru a forta adjudecarea premierului si/sau suspendarea presedintelui va avea nevoie de aliati.

Sigur ca pentru USL ideala ar fi varianta Gyorgy Frunda, caci ea ar provoca un adevarat seism in coalitie si la Cotroceni, fiind cu adevarat indezirabila pentru putere. Gyorgy Frunda este mai apropiat de PSD decat a fost insusi Mircea Geoana si nici macar nu-si ascunde acesta simpatie, il uraste sincer pe Traian Basescu si este un adversar inversunat al oricarei actiuni sau institutii anticoruptie.

Daca UDMR ar merge cu aceasta nominalizare este foarte probabil ca USL sa o sustina cu mari sanse nu numai de a avea un prieten in fruntea Senatului, ci si de sparge coalitia si, implicit, majoritatea, cu consecinte de maxima importanta inclusiv pentru actiunea de suspendare a lui Traian Basescu, pe care USL se tot chinuie sa o declanseze din nou.

Nu ma indoiesc ca PDL realizeaza riscul si este dispus la negocieri. Ce ar putea cere maghiarii pentru a renunta la varianta de cosmar Frunda, avansata, as zice, tocmai ca nivel maximal de la care sa se poata cobori? Sa zicem renuntarea la regionalizare (ceea ce PDL de-abia asteapta, dar l-ar enerva pe Traian Basescu), fie nominalizarea unui candidat maghiar acceptabil si pentru PDL, sa zicem Marko Bela.

Adevarul e ca fostul presedinte UDMR s-ar putea dovedi compromisul ideal. Este un politician cu multa experienta, prin excelenta nonconflictual, partener onest pe rand cu toate partidele care-si disputa acum functia. Alegerea sa ar diminua prejudiciul USL si ar evita un conflict in coalitie, cu potential de rupere a acesteia, evolutie pe care nu cred ca, de fapt, UDMR si-o doreste. Caci in guvernarea aceasta maghiarilor nu le merge prea rau si au obtinut, in mare, cam tot ce si-au propus. In plus, Marko Bela ar putea media cu mai mult succes multe din blocajele in care a tot baltit Senatul.

Vorba aceea, nu e pentru cine se pregateste, ci pentru cine se nimereste.

Agerpres – Teodor Atanasiu (PNL): UDMR-ului îi va fi foarte greu să refuze ultima ofertă a PDL privind reorganizarea administrativă

Deputatul liberal Teodor Atanasiu susţine că Uniunii Democrate Maghiare din România îi va fi foarte greu să refuze recenta propunere privind reorganizarea teritorial – administrativă, oferta pe care, după cum susţine parlamentarul, PDL le-ar fi făcut-o partenerilor din coaliţia de guvernământ şi care ar duce la înfiinţarea unei regiuni secuieşti.

Într-o conferinţă de presă susţinută la Alba Iulia, Teodor Atanasiu a spus că ‘ultima propunere pe care PDL le-a făcut-o partenerilor din coaliţia de guvernământ privind reorganizarea administrativă a României este una pe care UDMR-ul va putea cu greu să o refuze, spre deosebire de precedentele’.

Atanasiu crede că, deşi poziţia UDMR a fost foarte tranşantă în ultimele săptămâni, şi anume că nu se justifică în această legislatură să se facă o reîmpărţire administrativ – teritorială a României, de data aceasta maghiarilor ‘li se trânteşte pe masă o ofertă de nerefuzat – înfiinţarea mult-râvnitei regiuni secuieşti’.

Potrivit deputatului PNL, în această regiune s-ar regăsi toate localităţile maghiare din actualele judeţe Mureş, Harghita şi Covasna şi în care ponderea populaţiei maghiare este de peste 80%. ’De asemenea, le fac şi o mini-regiune cu pondere maghiară substanţială în Crişana, (…) ceea ce pe liderii UDMR îi va duce în postura în care vor intra în conflict direct cu interesele populaţiei maghiare dacă o vor refuza’, a fost de părere deputatul PNL.

Atanasiu a spus că se aşteaptă ca, din acest motiv, coaliţia să ajungă la un punct de vedere comun privind reorganizarea administrativ – teritorială în această perioadă şi nu amânarea ei până după alegerile din 2012. ‘Cred că suntem în pericolul în care se va găsi un consens la nivelul coaliţiei de guvernământ şi, atunci, vom fi în postura de a lupta, funcţie de modul în care vor pune problema’, a adăugat acesta.

Liberalul a precizat că, în mod normal, ar trebui să fie o dezbatere parlamentară şi apoi să fie o lege pe care să o adopte Legislativul în urma unui referendum naţional, care să stabilească şi voinţa populară pentru această regionalizare.

‘Eu mă îndoiesc că un referendum naţional s-ar solda cu aprobarea unei astfel de iniţiative şi, de aceea, mă îndoiesc că cei de la putere vor aplica legea şi vor ajunge să facă vreun referendum naţional. Cred că vor refuza categoric să facă referendum naţional (…) şi cred că vor veni pe o asumare de răspundere, care să-i ferească de griji şi prin care să-şi impună voinţa care vine în partid de la Cotroceni’, a susţinut Atanasiu.

Deputatul liberal de Alba a conchis că, în cazul în care reorganizarea administrativ – teritorială se va pune în practică, USL va reînfiinţa, ‘imediat după câştigarea alegerilor din 2012′, cele 41 de judeţe, iar regiunile care vor fi formate peste aceste judeţe vor avea doar rol de dezvoltare regională şi vor prelua din sarcinile Guvernului în ceea ce priveşte dezvoltarea regională.

EvZ: Interviu Sebastian Lazaroiu

Sebastian Lăzăroiu consideră că guvernul ar trebui să-şi asume răspunderea în parlament pe acest proiect, chiar şi cu riscul ca UDMR să trântească executivul. Fostul ministru al Muncii, Sebastian Lăzăroiu, a acordat “Evenimentului zilei” primul interviu de după demiterea sa din funcţie. El vorbeşte despre evoluţia până la alegeri a proiectului “Albă ca Zăpada”, despre motivele demiterii sale din guvern, despre relaţiile din interiorul coaliţiei de guvernământ, dar şi despre traseul viitor al USL.

EVZ: Domnule Sebastian Lăzăroiu, v-a sunat preşedintele până la urmă, că aşa spunea într-o emisiune televizată?

Sebastian Lăzăroiu: Nu, l-am sunat eu pe preşedinte. Dar eu nu am vrut iniţial să-l sun imediat după pentru că eu nu sunt genul victimă, nici un plângăcios care să-l sune pe tăticul că i s-a întâmplat ceva. A trecut o eprioadă, l-am sunat, am şi avut o discuţie

Şi aţi vorbit despre demiterea dvs. din guvern?

Nu, chiar deloc. N-am discutat absolut deloc despre momentul revocării. Am discutat chestiuni serioase de care România are nevoie în momentul ăsta, marile proiecte pentru România: regionalizare, descentralizare, votul uninominal, şi de actualul relativ blocaj politic pentru că în momentul ăsta este un relativ blocaj politic.

Credeţi că sunteţi o victimă a baronilor din PDL.

Termenul de victimă în general mă deranjează pentru că eu nu mă văd pe mine ca pe o victimă. Chiar nu sunt, nu am fost vreodată.

În sensul că aceşti oameni au forţat îndepărtarea dumneavoastră.

Nu, nu cred că asta a fost. E posibil să fi fost anumiţi oameni acolo deranjaţi de-a lungul scurtului meu mandat de ministru, de declaraţiile mele. Repet, unii oameni, pentru că dumneavoastră aţi văzut partea vizibilă, cu câţiva doi-trei lideri care au ieşit şi m-au înfierat cu mânie proletară, în schimb foarte mulţi m-au sunat, şi oameni care nu m-au sunat atunci la învestire, ci oameni care m-au sunat după ce mi-am terminat mandatul şi care mi-au spus că sunt alături de mine şi că indiferent de ce stă în spatele acestei debarcări ei m-au apreciat foarte mult.

Domnul Boc v-a dezamăgit?

Nu, nu pot să am dezamăgiri de genul ăsta pentru că eu recunosc că atunci când intri în guvern nu te duci ca la o firmă privată, te angajezi, ai un contract, poţi să-l dai în judecată pe patron dacă ţi-a încălcat nu ştiu ce drepturi, te dă afară fără preaviz. În Guvern premierul te cheamă, premierul îţi spune să pleci, e dreptul lui asta.

A fost o decizie îndreptăţită, pentru că aţi criticat partidul?

Nu, realitatea este că eu nu am criticat partidul.

Aşa au spus cei din PDL.

Nu, nu am spus nici măcar asta, chiar dacă este un lucru adevărat pe care îl ştiu şi ei. Au fost declaraţii pe care eu le-am făcut şi anterior, deci nu era nimic nou. Nu ştiu exact care au fost..

Vă reproşaţi vreo lipsă de tact în această relaţie cu PDL , adică vă gândiţi că poate nu trebuia să spuneţi că nu v-aţi înscrie în partid aşa cum este el acum?

Nu, nu-mi reproşez asta. De altfel, ca ministru eu am încercat să abordez această poziţie foarte instituţională, adică eu n-am depus niciun jurământ în faţa partidului, eu am depus jurământul în faţa preşedintelui României, în faţa românilor. Din punct de vedere al relaţiei cu parlamentul nu am avut în vedere decât programul de guvernare, iar în relaţia cu partidul eu nu aveam decât o singură obligaţie: să acţionez conform doctrinei sale, a valorilor pe care le promovează. Eu zic că am arătat în cele trei luni şi m-am exprimat în acest sens, adică am dovedit prin acţiunile mele că m-am bazat pe valorile de centru-dreapta. Asta era singura mea obligaţia faţă de partidul care m-a susţinut. Nu era obligaţia mea să mă înscriu, e adevărat că nu mi-au cerut niciodată asta şi am apreciat.

Preşedintele Băsescu a fost de acord cu înlocuirea dvs.

A fost şi nici nu avea cum să nu fie pentru că dacă vă uitaţi în istoria revocărilor nici măcar atunci când era în conflict cu premierul de atunci, cu Călin Popescu Tăriceanu, nu i-a refuzat o revocare. Preşedintele nu poate să împiedice un premier să lucreze cu un ministru sau cu altul. Preşedintele era îngrijorat că anumiţi miniştri critică partidul şi nu-şi mai pot obţine sprijinul în parlament. Asta a fost singura, şi de-aia a recomandat membrilor guvernului ca de acum înainte să nu mai facă asta. Şi eu am fost tentat să tratez semnalul din Senat, din problema pe care parlamentarii PDL de acolo o au cu mine, dar uite că eu nu am mai fost ministru şi uite că de cinci ori a fost amânată legea asistenţei sociale.

Poate că asta a fost motivul. Poate că declaraţiile au fost doar pretextul, poate că de fapt ce nu le convenea erau schimbările din sistem.

Nu mi-am pus problema că ar putea să fie aşa, dar ar fi trist să fie aşa. E adevărat că eu înainte de a promova proiectul asistenţei sociale am încercat să arăt care-i buba, de ce avem nevoie de o nouă lege a asistenţei sociale şi eu de-aia am venit, nu cum s-a interpretat ca un atac la opoziţie, eu am prezentat statisticile cu fraudele din sistem, pe fiecare primărie după culoarea politică. Eu am simţit şi din modul în care sunt scrise legile asistenţei sociale acum, am simţit o complicitate între toate partidele şi o parte din electorat cu poemenile electorale şi am vrut să atrag atenţia asupra porblemei înainte de a promova proiectul.

Aici vorbiţi şi de PDL?

Da, eu i-am menţionat pe toţi, sigur că cei mai vocali au fost cei de la USL, care au spus că nu se regăseau în statisticile respective. Erau 63% din totalul fraudelor erau la primăriile PSD şi PNL, dar erau 20% şi ceva şi la PDL. Eu le-am menţionat pe toate şi am vrut să arăt de ce este nevoie de o nouă lege a asistenţei sociale.

Sigur, când te uiţi la modul în care sunt scrise actualele legi, că nu ai niciun fel de sancţiuni, că ai o inspecţie socială slabă, pe ponderea fraudelor te gândeşti că s-ar putea să ai o problemă în parlament când vrei să-ţi treci legea şi eu nu plecasem împăcat.

De-asta am şi trimis acea scrisoare la începutul sesiunii fiecărui parlamentar, bănuiam că va fi o rezistenţă acerbă. Era de datoria mea să le explic măcar romînilor, să le spun unde este hiba în sistem şi ce o rezolvă legea actuală. Ştiam că acolo în parlament s-ar putea să fie mari probleme din cauză că este un sistem care s-a perpetuat ani de zile, şi repet iată nu mai sunt ministru, deci nu cred că au o problemă cu ministrul Lăzăroiu, acum este un alt ministru.

Doamna Sulfina Barbu nu mai insistă pe tema asta.

Nu, ea încearcă, se duce, şi am văzut că a acceptat toate amendamentele opoziţiei, deci a încercat să facă concesii, Senatul nu este cameră decizională, Camera este. Nu cred că are cineva ceva cu doamna Sulfina Barbu, nu cred că avea cineva ceva cu mine, cred că aveau ceva cu legea asistenţei sociale.

Ce sfat i-aţi dat Sulfinei Barbu în legătură cu această lege?

Nu i-am dat niciun sfat, aici depinde de stilul personal şi de modul în care abordezi lucrurile. Eu recunosc că voiam să am o abordare în forţă cu parlamentul, cumva am vrut să-i pun la zid şi să le spun: astea sunt hibele sistemului, românii le ştiu deja pentru că le-am explicat, le-am comunicat, e decizia voastră. Cei care vă opuneţi actualei legi, de fapt vreţi să menţineţi hibele. Asta a fost, recunosc, strategia mea.

Deci vă aşteptaţi la un sfârşit uşor contondent.

Mai târziu sau mai devreme, dar asta a fost strategia mea, pentru că alternativa care ar fi fost, să stau şi să negociez cu ei ori eu ştiam că am nişte termene, acordul cu FMI deja s-a depăşit, legea cadru a asistenţei sociale trebui a trecută până la 30 septembrie, dacă stăteam la negocieri cu liderii grupurilor parlamentare, cu preşedintele Senatului, Mircea Geoană care are are şi el agenda lui de imagine, vă daţi seama că dura trei patru luni şi atunci singura şansă era să intru în forţă, să am parteneri în povestea asta românii. Să le spun adevărul, ei să ştie cum arată sistemul şi de fapt să spun asta-i legea care rezolvă problemele dacpă nu o votaţi sunteţi complici cu hibele din sistem.

Vorbeaţi de un blocaj politic. Vă referiţi la coaliţia de guvernământ. Mai credeţi că se va face regionalizarea, votul uninominal, votul prin corespondenţă?

Mi-e teamă că nu. Dacă vreţi le luăm pe fiecare în parte, trebuie spuse câteva lucruri.

Regionalizarea nu avantajează niciuna dintre marile maşinării electorale, nici a PSD-ului, nici a PDL-ului. Mie mi se pare că aici UDMR-ul este folosit mai mult ca un ţap ispăşitor: noi am vrea dar ei nu vor. Este adevărat că ei sunt mici au 7%, dar fără ei nu putem. E clar că sunt oameni, ştiu preşedinţi de CJ-uri care sunt susţinători frecvenţi ai regionalizării şi ai descentralizării dar evident că cei mai mulţi nu sunt de părerea asta şi folosesc joaca asta de-a ungurii care nu vor.

Dar regionalizarea este un proiect esenţial pentru dezvoltarea României în următorii ani din două puncte de vedere: pe de o parte avem fondurile europene, care pot fi absorbite dacă am avea nişte regiuni de dezvoltare mult mai mari, pe de altă parte crearea unor noi regiuni înseamnă şi schimbarea instituţiilor la nivel local aşa cum sunt acum şi relaţia între nivelul local şi nivelul central. Pentru că ai descentralizarea, descentralizezi competenţele de la nivelul judeţelor la nivelul primăriilor, de la nivelul ministerelor chiar la nivelul primăriilor, laşi la regiuni doar competenţele de dezvoltare şi toată lumea va fi în sfârşit fericită pentru că sistemul funcţionează de la cetăţean începând. În plus, modul în care politic vor fi reconstruite instituţiile de la nivelul regiunilor ar trebui să-ţi garanteze defeudalizarea României. Avem în momentul ăsta construcţia asta ierarhică de sus în jos de la guvern ministere, preşedinţi de consilii, primari, şi vasalul ultim care este cetăţeanul este un sistem feudal şi construind regiuni mai mari poţi să destructurezi acest sistem.

Ce spune Kelemen Hunor că asta se poate face la trei luni după alegerile din 2012 este o mare gogoriţă pentru că asta înseamnă să mai stăm încă patru ani cu actualele judeţe. Este o crimă împotriva dezvoltării României. Trebuie să ai alegeri, trebuie să faci regiunile şi apoi să ai alegeri pentru că dacă faci regiunile în 2012 la început ele vor fi funcţionale în 2016 în momentul în care le alegi nişte conduceri legitime. Deci, eu nu înţeleg UDMR de ce se opune, de ce nu se face măcar regionalizarea măcar la nivelul aparatului birocratic, înţeleg că mai sunt discuţii pe câte regiuni, dar avem opt centre care definesc regiunile de dezvoltare deci măcar apartul ministerelor deconcentrate nu se aşează pe aceste opt cente.

Pe urmă avem votul uninominal, iarăşi văd că discuţia porneşte prost de la bun început între partidele aflate la putere pentru că au majoritatea să decidă. Toată lumea vorbeşte de liste, de sisteme de vot, de compensare, uitând că noi am avut un referndum pentru uninominal şi au fost 80% au susţinut asta şi acum noi vorbim de liste cât să fie ponderea şi de compensări. Suntem de acord că în 2008 sistemul de vot a fost greşit şi că a denaturat tot sensul responsabilităţii uninominale, dar acum căutăm tot compensări şi liste. Mi se pare că actuala negociere între PDL-UDMR, componenetele coaliţiei pleacă pe un drum greşit, se pleacă de la premisa că nu a existat niciun făcut un referendum.

UDMR-ul ar pierde dintr-un uninominal pur.

De ce ar pierde, că eu nu am înţeles niciodată logica asta şi nici în discuţiile cu ei nu au fost în stare să-mi explice de ce ei pierd prin vot uninominal, pentru că în realitate nu pierd.

Şi-au făcut ei nişte calcule şi a rezultat.

Şi-au făcut nişte calcule greşite.

Acestea combinate cu reducerea numărului de parlamentari ar face să piardă nu numai în Covasna, ci şi în Braşov, Arad etc.

Nu, simulările arată că ei îşi pot păstra mandatele într-o anumită configuraţie. Dacă se fac 300 de parlamentari niciun partid nu-şi va păstra atâţia parlamentari ca astăzi. Nu înţeleg de ce vorbim de liste când oamenii vor uninominal. Cum faci majoritar în două tururi.

Blocajul din coaliţie este consistent pentru că nu este vorba doar de regionalizare, este vorba şi de votul prin corespondenţă.

Da. UDMR se opune şi votului prin corespondenţă. Acestea sunt priorităţi ale României, nu sunt priorităţi ale PDL sau ale altui partid. Avem trei milioane de oameni care locuiesc în afara graniţelor şi noi nu vrem să le dăm dreptul elementar, dreptul de a vota. S-a dovedit până acum că a înfiinţa mai multe secţii de votare nu rezolvă problema. Votează 100- 150.000. N-or vota trei milioane, dar măcar le dai posibilitatea asta, le dai un instrument prin care nu mai trebuie să străbată distanţe astronomice.

Votul prin corespondenţă n-ar trebui să fie introdus doar pentru cei din afara ţării. Ar trebui să fie introdus şi pentru cei din interior, pentru că sunt oameni care efectiv sunt în imposibilitatea de a vota, pentru că se deplasează dintr-un loc în altul, şi practic le iei dreptul de vot. De ce să nu le dai şi lor posibilitatea să voteze de la distanţă. Povestea asta cu se poate frauda uşor este ca şi cum aruncăm apa cu tot cu copil din copaie. Putem să facem în aşa fel încât sistemul să fie securizat.

Poate fi depăşit impasul din coaliţie?

Nu ştiu. Mă uit de pildă că PDL spune că vrea să negocieze cu UDMR şi este dispus să accepte 12 regiuni. Foarte bine. Numărul de opt nimeni nu a spus că este bătut în cuie. Ăla e subiect de negociere. Şi 12 este mai bun decât 42. Dar când te duci la negocierea asta şi-ţi iese un prim-vicepreşedinte PDL şi spune că regionalizarea o să se facă după 2012 nu cumva începi să-şi pui întrebări? Cât de mult vrea PDL acest lucru? Un prim-vicepreşedinte…

Domnul Frunzăverde.

…iese, înainte de a negocia cu UDMR şi îşi spune părerea. Părerea coincide cu a UDMR. Păi înseamnă că nu mai e nimic de negociat. Şi UDMR vrea tot după 2012. Cred că PDL ar trebui să identifice în interior cât de mare este opoziţia faţă de acest proiect. Pe de altă parte, eu sunt realist. Eu nu sunt naiv. Îmi dau seama că de dragul stabilităţii guvernării nu pot să impui orice. Dar aici nu vorbim de orice. Vorbim de un proiect care asigură dezvoltarea României pentru mulţi ani de acum încolo. Dacă nu-l facem în 2012, nu-l mai putem face decât în 2016. Pierdem patru ani. Nu-i un proiect oarecare să pui în balanţă ecuaţia guvernării şi să spui că putem să renunţă la şsta de dragul stabilităţii. Nu ştiu. Eu cred că ar trebui cântărit mai bine.

Să se renunţe la majoritatea cu UDMR?

Nu ştiu. Până la urmă, dacă un proiect este suficient de important pentru România şi sunt mulţi cei care cred în acel proiect şi pentru viitorul României în special eu cred că un guvern responsabil trebuie să-l ia în calcul şi poate să-şi asume răspunderea.

Pai vine moţiune şi poate o votează UDMR.

Poate votează, poate nu votează. Eu cred că trebuie dat un semnal foarte clar că este un proiect cu adevărat important pentru România. O să cadă guvernul, asta e. O să vină poate alt guvern şi o să-şi asume răspunderea, dar trebuie dat acest semnal că nu este o joacă, că nu e orice, că poţi să renunţi la anumite lucruri.

Asta cu regionalizarea mie mi se pare mult prea importantă pentru România ca să o pui în balanţă cu ecuaţia guvernării. Şi, evident, problema celor 300 de parlamentari cu care UDMR nu este de acord. Probabil că nu se va face. Se poate face prin lege. Încă o dată, este un referendum în spate care a fost validat şi în care românii şi-au spus părerea.

Nu mai zic de parlament unicameral că acolo ţine deja de revizuirea Constituţiei, dar şi asta este altă poveste. Toată lumea vrea să revizuiască Constituţia, dar aceiaşi oameni politici din majoritate ies la televizor şi spun că nu se poate face revizuirea Constituţiei pentru că nu sunt două treimi. Sunt de acord cu asta. În momentul de faţă aliniamentele sunt de aşa natură încât nu ai cum să schimbi lucrurile. Prima întrebare este de ce o mai faci dacă ştii din start că nu ai două treimi şi că nici măcar nu poţi să negociezi pe anumite puncte. A doua chestiune este că nu mă aştept ca în următorul parlament, deci din 2012, să fie alt gen de distribuţie care să-ţi permită coagularea a două treimi. Deci Constituţia nu se va revizui nici în următorul mandat. Noi dacă ştim că nu se va revizui, dar ne dăm seama că sunt o mulţime de lucruri care ar trebui introduse în noua constituţie, lucruri legate de imunitatea parlamentară, de deficitul de 3%, justiţia, dacă ştii că sunt şi nu poţi să revizuieşti Constituţia, atunci de ce să nu pleci cu o nouă constituţie, de ce să nu pleci cu ideea unei noi constituţii. Asta înseamnă să rescrii actuala Constituţie şi s-o rescrii în funcţie de nevoile României şi de schimbările care se produc pe plan european, chiar pe plan mondial. Eu cred că multe state vor fi nevoite să îşi rescrie constituţiile după actuala criză economică care, repet, nu este o criză economică, este o criză profundă şi a sistemului politic.

Şi în ce ar consta o asemenea rescriere a Constituţiei?

Asta înseamnă că parlamentul se poate transforma în adunare constituantă şi va proceda la elaborarea unei noi constituţii. Pentru asta ar trebui să vedem care sunt marile hibe ale actualului sistem, de ce am ajuns în situaţia asta, de ce am ajuns ca în 2008 să avem creştere economică de 7% şi deficit de 5%. Aşa ceva eu n-am mai întâlnit în lumea asta. Deci dacă urmăreşti ce s-a întâmplat din punct de vedere politic de ai ajuns acolo o să ştii ce trebuie să schimbi în noua Constituţie.

E clar că trebuie impuse nişte constrângeri pentru cei care la un moment dat guvernează şi pentru modul în care se iau deciziile. Altfel ceea ce s-a întâmplat în 2007 se poate întâmpla şi în 2012. Să vină un grup de parlamentari cu şase luni înainte de alegeri care să spună “vrem mărirea pensiilor cu 100%”. Vă garantez că tot parlamentul va vota pentru ea.

Să ştiţi că mulţi parlamentari PDL, şi chiar şi ai PNL, în 2007 când au votat pentru creşterea salariilor profesorilor, pentru creşterea pensiilor, nu s-au simţit confortabil. Pur şi simplu au simţit presiunea. Cred că mulţi dintre ei ar fi dispuşi să schimbe lucrurile în aşa fel încât să nu mai aibă genul acesta de presiune populistă, care să-i facă să voteze o prostie, care să ne coste pe toţi pentru mulţi ani înainte. Sistemul trebuie construit în aşa fel încât să protejeze politicienii de o aşa presiune populistă.

Şi cum s-ar putea face asta?

Constituţia ar trebui să prevadă deficit bugetar 0. Cât producem, atât consumăm. Atunci dacă vine cineva cu o iniţiativă să mărim pensiile cu 50% este neconstituţională, deoarece calculele arată că pentru a face o asemenea mărire, trebuie să te împrumuţi de bani ceea ce înseamnă deficit. E simplu. S-a rezolvat problema. Ne putem imagina soluţii şi cu cumpărarea voturilor, care distorsionează în mod evident reprezentativitatea instituţiilor, în principal instituţia parlamentului. Sunt oameni care au intrat acolo doar pentru că au cumpărat voturi. Nu credea nimeni în ei. Atunci pe cine reprezintă ei?

MEDIAFAX – Uioreanu: Îl rog pe premierul Emil Boc să prezinte situaţia reală a economiei româneşti

Deputatul PNL Horea Uioreanu a declarat, luni, că îl roagă pe premierul Emil Boc să prezinte situaţia reală a economiei româneşti şi măsurile pe care le are în vedere pentru ca valul doi al recesiunii să aibă un impact cât mai redus asupra românilor, transmite corespondentul MEDIAFAX.

“Îl rog pe premierul Emil Boc să prezinte situaţia reală a economiei româneşti în contextul crizei europene şi măsurile pe care le are în vedere pentru ca valul doi al recesiunii să aibă un impact cât mai redus asupra românilor. Mă refer la alte măsuri decât impozitarea tuturor pensiilor, tăierea salariilor şi nerespectarea hotărârilor judecătoreşti. În timp ce experţii FMI solicită ţărilor din Europa de Est să ia măsuri ferme pentru a se pune la adăpost de criza care bate la uşă, premierul Emil Boc şi PDL se preocupă doar de viitoarele alegeri. Domnia sa pare să nu mai asculte mai marii FMI, cărora le-a cerut bani şi care acum spun că măsurile de austeritate nu sunt o soluţie pentru ieşirea din criza economică”, susţine, într-un comunicat de presă transmis luni, deputatul PNL Horea Uioreanu.

Deputatul PNL spune că o serie de experţi financiari şi economişti “au făcut în ultimele zile declaraţii îngrijorătoare privind perspectivele economiei europene având în vedere evoluţia situaţiei din Grecia”.

“S-a vorbit chiar şi de posibilitatea prăbuşirii economiei întregii Europe, sistemul bancar urmând să fie grav afectat de potenţialul faliment al Greciei. Posibilitatea ca anul 2012 să fie marcat de un nou val de criză pe fondul încetinirii economiei este tot mai des reiterată de economişti independenţi şi chiar şi de responsabilii FMI. Cu toate acestea, puterea de la Bucureşti, surdă şi mută când vine vorba de economie şi de criză, continuă să se ocupe de alegerile din 2012. În loc să întocmească un plan de combatere a crizei şi de stimulare a mediului de afaceri, premierul Emil Boc o ţine una şi bună pe regionalizare şi comasarea alegerilor”, afirmă Uioreanu.

Deputatul PNL susţine că cei de la PDL “fac tot ce le stă în putinţă pentru a se menţine la putere, fiind dispuşi să sacrifice o ţară întreagă în numele interesului personal şi de partid”.

“Prăbuşiţi în sondaje, Boc, Băsescu, Udrea şi camarila care îi înconjoară caută soluţii pentru a-şi păstra privilegiile. Iar dacă pentru asta e nevoie de alegeri comasate, de eludarea Constituţiei şi a legilor în vigoare, PDL e pregătit să procedeze în consecinţă. În timp ce marile companii părăsesc România şi micii întreprinzători îşi închid afacerile, Emil Boc vorbeşte doar de regionalizare şi de modificarea legii fundamentale. Probabil s-a plictisit să mai încalce Constituţia în vigoare şi are nevoie de un text nou pe care să îşi exerseze priceperea în drept neconstituţional. Cert este doar faptul că minte în continuare când vorbeşte de creşterea economică şi de creşterea salariilor”, spune Horea Uioreanu.

NewsIN – Un colegiu ar putea fi reprezentat de doi parlamentari, conform proiectului Legii electorale a PDL

Conducerea PDL a fost mandatată să susţină în cadrul coaliţiei de guvernare un proiect de lege electorală care să statueze principiile uninominalului, sistemul de compensare fiind bazat pe numărul de voturi obţinut de fiecare candidat, nu pe o listă naţională de compensare.

În concepţia celor de la PDL, introducerea unui sistem uninominal nu ar trebui compensată pe o listă, criteriul trebuind să fie tot cel al voturilor primite de către un candidat în mod direct. “Se vorbeşte acum de sistemul german care presupune vot uninominal şi compensarea pe o listă naţională. PDL respinge ideea unei liste naţionale şi doreşte ca această redistribuire a mandatelor să se facă în funcţie de numărul de voturi obţinute. Adică pierzătorii cu cel mai mare număr de voturi să intre în Parlament pe acele locuri care revin partidului pe care l-au reprezentat în alegeri”, a declarat deputatul Răzvan Mustea, la încheierea şedinţei de luni a Biroului Permanent Naţional.

Întrebat dacă acest proiect nu ar face ca un colegiu să fie reprezentat în Parlament de către doi parlamentari, Mustea a răspuns: “Ba da. Şi aceasta este o temă de discuţie. În momentul în care vorbim despre compensare, poate apărea această situaţie în care un colegiu să fie reprezentat de doi parlamentari.”

Alături de acest proiect, Mustea a spus că liderii democrat-liberali au fost mandataţi să discute cu partenerii de guvernare şi proiectul de regionalizare şi comasarea alegerilor. În faţa întrebărilor legate de oportunitatea reluării discuţiei despre regionalizare în urma refuzului UDMR de a agrea proiectul, Mustea a spus că în coaliţie discuţiile vor continua. “Ceea ce vă pot spune că reprezentanţii noştri din conducerea partidului care ne reprezintă şi în coaliţie au fost mandataţi să promoveze aceste idei şi au plecat cu acest mandat la discuţiile cu UDMR. Sperăm ca în urma discuţiilor din coaliţie se va ajunge la o poziţie comună pe elementele expuse”, a afirmat democrat-liberalul.

UDMR susţine un sistem electoral mixt, cum este cel din Germania. „Un sistem la care se poate ajunge în acest moment, considerăm noi, este sistemul german, un sistem mixt, jumătate, sau un pic peste jumătate din colegii să fie colegii uninominale, păstrate aşa cum sunt acum, şi restul să fie pe o listă naţională, pe care se pune ştampilă, nu una care nu a fost văzută de cetăţeni. Prin sistemul mixt se echilibrează reprezentarea comunităţilor locale, a cetăţenilor în aşa fel încât fiecare vot exprimat se transformă în madat exact acolo unde votul a fost exprimat“, a declarat recent Kelemen Hunor.

Judeţele Suceava, Botoşani şi Neamţ vor forma regiunea Bucovina de Nord

Deputatul PDL Stelică Iacob Strugaru a anunţat că există un proiect de lege care prevede ca judeţele Suceava, Botoşani şi Neamţ să formeze regiunea Bucovina de Nord.

Tema regionalizării revine în atenţia politicienilor aflaţi la putere. Cu sau fără organizarea unui referendum pentru desfiinţarea judeţelor, puterea anunţă că este stabilit ca regionalizarea să aibă loc în cel mai scurt timp. Deputatul PDL Stelică Strugaru a anunţat vineri în cadrul unei conferinţe de presă că deja există un proiect de lege prin care se are în vedere formarea regiunii Bucovina de Nord din judeţele Suceava, Botoşani şi Neamţ. Reşedinţa regiunii ar urma să fie la Suceava.

“Vom avea un guvernator al regiunii. Până luni cred că se decide soarta în această privinţă. Se va verifica fiecare regiune în parte, se vor modifica şi colegiile electorale. Nu se ştie dacă vom avea la anul preşedinte de Consiliu Judeţean.”, a spus deputatul  Stelică Strugaru.Deputatul a mai spus că judeţele Iaşi, Vaslui şi Bacău vor forma o altă regiune.

Miscarea lui Traian Basescu (Ziare.com)

Baronii PDL au auzit din gura presedintelui ce voiau sa auda: criticile la adresa PDL sunt interzise. Cine vrea sa critice, sa critice opozitia sau din opozitie, dar in interiorul puterii trebuie sa avem numai armonie: “As recomanda oricui ii trece prin cap sa atace partidul cat este membru al guvernului sa se abtina pana cand pleaca din guvern”.

Ca o ironie aproape, mesajul a fost adresat ministrilor PDL prezenti la depunerea juramantul Sulfinei Barbu, dupa demiterea lui Sebastian Lazaroiu. Adica baronilor sau reprezentantilor acestora, ultimii care s-ar gandi la vreo silaba critica, caci ar fi autocritica. Si toti straluceau de fericire. E posibil ca baronetul portocaliu sa fie insa nitel cam prea optimist daca-si imagineaza ca l-a dresat pe presedinte.

Dupa numai cateva zile, la TVR, Traian Basescu a tinut sa precizeze, razand intr-un anume fel, ca va continua sa colaboreze cu fostul sau consilier si a recunoscut destins ca si-a pus fiica sa rezerve denumirea “Miscarea Populara”.

Am facut parte dintre cei convinsi ca demiterea fulger a lui Sebastian Lazaroiu pentru delict de opinie nu a avut girul presedintelui decat in ultima instanta si ca aceasta decizie a conducerii PDL i-a fost intr-un fel impusa lui Traian Basescu. Si asta din mai multe motive logice.

1. Sebastian Lazaroiu a criticat guvernul si PDL, chiar mai aspru chiar, si inainte de a deveni ministru. Cu cateva zile inainte de numire, pleda pentru chiar schimbarea prim-ministrului. Daca asta era interzis in viziunea lui Traian Basescu (demolatorul guvernului Ciorbea), de ce a mai fost numit in functie? Pana la urma, Sebastian Lazaroiu nu a fost decat consecvent.

2. Daca, intr-adevar, Sebastian Lazaroiu ar fi plecat de la Coroceni drept pedeapsa pentru declaratiile pe cont propriu privind UDMR, cum de a mai ajuns ministru, adica mai sus? Se stie doar ca unul dintre pacatele pe care Traian Basescu nu le iarta este excesul de independenta.

3.Toate criticile si toate ideile promovate de fostul ministru al Muncii, fara exceptie, au fost ecouri sau preludii ale proiectelor prezidentiale, in frunte cu regionalizarea.

4. Sebastian Lazaroiu se afla in campanie de imagine pentru sine si pentru Alba ca Zapada inainte de numirea in functia de ministru. Traian Basescu nu avea cum sa fie strain de Alba ca Zapada cat timp numele de botez al “imaculatei” a fost rezervat la OSIM de tocmai fiica presedintelui.

Asadar, toate, pana la demiterea brusca, se aflau intr-o inlantuire logica perfecta ce ducea direct la Traian Basescu. Este la fel de logic de ce l-au evacuat greii PDL pe Sebastian Lazaroiu si de ce ii incomoda precum un corp strain in ascensiune periculoasa.

Pentru a masca lovitura incasata, Traian Basescu incearca sa ne convinga ca nu a avut nicio legatura cu intrarea lui Sebastian Lazaroiu in guvern, intrare decisa, ca sa vezi!, exclusiv de Emil Boc.

Adica ar trebui sa credem ca Emil Boc, din proprie initiativa, si-a sfidat baronii care tanjeau dupa acest minister, unde l-a instalat, din proprie intiativa, pe independentul care in urma cu numai cateva zile ii cerea imperios demisia si ii ataca pe partenerii maghiari de guvernare. Urasc jignirile la adresa inteligentei!

Baronetul a castigat asadar o victorie de etapa in fata presedintelui, punandu-l in situatia de a-si sacrifica un om, dar este naiv daca-si imagineaza ca Traian Basescu va renunta atat de usor la planul sau, adica Miscarea Populara, in care Sebastian Lazaroiu are un rol central: “Voi continua sa colaborez cu dl Lazaroiu”, a spus presedintele la TVR.

De altfel, presedintele nu i-a reprosat fostului ministru decat unele erori strategice, dar niciuna de fond: “Lazaroiu ar fi fost un castig pentru guvern (…) De ce mai faci niste declaratii in care spui ca nu te-ai inscrie intr-un partid ca asta, cand ai nevoie sa promovezi vreo 7-8 legi anul asta…pentru ce mai torni gaz pe foc?”.

Daca imbinam piesele de puzzle politic, am putea obtine urmatoarea poza: confruntat cu prabusirea PDL in sondaje, dar si cu tot mai accentuata baronizare si inobedienta a partidului, Traian Basescu si Sebastian Lazaroiu gandesc un proiect politic alternativ, menit nu atat sa-i salveze pe democrat liberali, cat sa-i ofere presedintelui un suport real pentru initiativele sale, eludate constat de PDL.

De exemplu, nu spunea Sebastian Lazaroiu ca regionalizarea este condurul Albei ca Zapada, in timp ce Traian Basescu se plangea ca PD-L nu ar niciun apetit pentru acest proiect?

Nu cred ca acest proiect politic a avut de la inceput coordonate certe, ci doar un nume precis – Miscarea Populara – rezervat de fiica presedintelui la OSIM. Este posibil ca la inceput sa fi fost in discutie alianta PDL cu un nou partid, insa acum se contureaza o alianta (mai degraba postelectorala) de partide mai mici, care, in conditiile votului uninominal si fara prag electoral sau cu un prag mult mai scazut, sa insumeze procent cu procent o majoritate.

Din momentul creionarii proiectului “Miscarea Populara”, Sebastian Lazaroiu a intrat in campanie de imagine, iar numirea in guvern a fost o noua etapa a acestei campanii. Rezistenta PDL, care s-a simtit amenintat, a fost insa violenta, poate mai violenta decat se astepta Traian Basescu, obligat sa faca un pas inapoi pentru a salva proiecte pe termen scurt: cum ar fi legile asistentei sociale sau proiectul “Rosia Montana”. Asa ca a dat satisfactie baronetului si a acceptat executia exemplara a lui Sebastian Lazaroiu.

L-a retras la sertar, urmand sa-l reactiveze (doar continua sa colaboreze cu el, nu-i asa), dar, concomitent, a facut un pas in plus pentru Miscarea Populara: si-a asumat-o si a vestit-o, practic, oficial.

Adevarul este ca Traian Basescu joaca politic cu atat mai bine cu cat este mai incoltit si are mai putine optiuni politice. In mod evident a devenit mai rabdator si mai viclean decat in primul mandat.

Dar ma intreb daca are suficiente parghii pentru a-si duce la indeplinire planurile cat timp relatiile cu propriul partid se degradeaza constant si vizibil. Stranie soarta politica are Traian Basescu: cand avea cu cine, nu stia cum, cand stie cum, ar putea descoperi ca nu mai are cu cine.

Pesurse – Senator PDL: Varianta USL de reorganizare administrativ-teritorială este varianta corectă

Este vorba de senatorul Petru Filip. este cunoscut ca un partizan al fostului secretar general al PDL, Vasile Blaga. În cadrul unui interviu pentru ziare.com, senatorul PDL susţine că în procesul de reorganizare administrativ-teritorială a României trebuie ca judeţele să fie păstrate, iar regiunile să fie un etaj intermediar între guvernul central şi judeţe.

Filip contrazice astfel ceea ce susţine şeful său de partid, premierul Emil Boc, cel care spunea că păstrarea judeţelor şi adăugarea regiunilor ar spori birocraţia – “Punctul meu de vedere este ca aparitia regiunii ca nivel suplimentar de organizare administrativa nu poate sa existe fara judete. Judetul reprezinta structura administrativa traditional romaneasca. Este foarte greu in conceptul cetateanului desfiintarea lui. Ca urmare eu vad patru nivele administrative: national, regional, judetean si comuna (in sensul generic). Acest lucru nu inseamna dupa parerea mea, daca sunt bine judecate, o crestere a birocratiei sau o crestere a acelor angajati in structurile administrative. Daca ei sunt bine definiti pe aceste paliere, cu impartirea responsabilitatilor si obligatiilor foarte bine definite, nu cred ca e nevoie de o structura administrativa mai stufoasa decat este cea de astazi, repet, daca aceste responsabilitati sunt foarte bine definite pe paliere.”

“Cu alte cuvinte, regiunea este o structura administrativa necesara intre planul national, care este mult prea mare, si judet, care este relativ mic. Acum chestiunea legata de facem opt regiuni sau facem doua pentru a satisface UDMR-ul cred ca este o abordare gresita pentru ca nu facem asta pentru UDMR. Facem regionalizarea pentru ca este absolut necesara in actul de administrare si pana la urma trebuie sa existe intr-o proportie destul de mare un consens politic.”, a mai spus senatorul PDL.

În opinia sa reorganizarea trebuie făcută cu foarte mare grijă şi tact: “Organizarea administrativa a Romaniei este la fel de importanta ca si Constitutia, pentru ca nu faci regionalizarea pentru o perioada de 4, 8 sau 10 ani. O faci a la long pentru ca asta este mersul, este un aspect. Al doilea aspect pe care se pare ca nu vrem sa il intelegem – procesul de descentralizare si reorganizare nu este unul static, ci unul continuu.”

Cotidianul – Mihalache: PDL forţează limitele democraţiei

Din dorința de a rămâne la putere, Traian Băsescu și PDL forțează limitele cadrului democratic, schimbă regulile în timpul jocului și interpretează abuziv Constituția, afirmă liberalul Dan Mihalache, pe blog.

“Problema PD-ului este că, din dorința de a rămâne la putere, operează cu scenarii și strategii care exced cadrul clasic: scenariul regionalizării României, scenariul comasării alegerilor, votul prin corespondență fac parte din această categorie a forțării victoriei prin intermediul unor modificări de sistem. Un fel de gerrymandering la un nivel nemaiîntâlnit într-o democrație așezată, astfel încât prin instrumente legislative sau de calendar electoral să se construiască o reprezentare politică diferită de opțiunile reale ale populației. La care se adaugă folosirea abuzivă a instituțiilor statului și sumele enorme puse în joc pentru a cumpăra voturi. De fapt, forțarea limitelor cadrului democratic de către președintele Băsescu (suprapunerea referendumurilor pe teme populiste cu diferite tipuri de alegeri, lectura abuzivă a Constituției în ceea ce privește alcătuirea guvernului) și de către PD (prin ceea ce propune acum), reprezintă cea mai tristă și nefericită moștenire pe care acești actori o vor lăsa politicii românești. Pentru că odată încălcate aceste limite, cutia Pandorei este deschisă. Și vor apărea actori care, în baza acestui precedent, vor considera că orice este posibil”, scrie Dan Mihalache.