Inpolitics – MRU ar mai putea avea doar citeva zile in functie

Scriam acum o săptămînă că MRU are mari șanse să plece din guvern în urma moțiunii de cenzură pregătite de opoziție, și asta din cauza evenimentelor greu de imaginat altădată care se petrec azi pe scena politică. Iată că noi elemente vin în sprijinul acestui scenariu, și încă de la Ungureanu însuși. Pe 29 martie avansam ipoteza unei debarcări a premierului prin moțiune de cenzură în condițiile în care pedeliștii sunt tot mai nemulțumiți de prestația sa, vezi și celebra scenă a trîntirii ușii coaliției pe motiv de bani pentru primari.

Un interviu acordat aseară de premier postului Realitatea pare să confirme în mod strălucit, chiar dacă indirect, acest scenariu. Să luăm faptele, pe rînd: MRU este întrebat de moderator dacă e interesat de coagularea unei noi forțe politice în jurul său, în condițiile în care pare să existe un orizont de așteptare în acest sens, iar premierul răspunde afirmativ:  ”Simt această aşteptare, vine spre mine, pe diferite canale, sunt în teritoriu, sunt la Bucureşti, mă întâlnesc cu prietenii, primesc telefoane, am dialoguri, simt această aşteptare. Ea se va structura într-un fel, dar mai are nevoie de un ingredient, care este necesar, şi asta este recunoaşterea succesului în materie de administrare. Ori, succesul în materie de administrare nu se instalează la două luni de la învestirea în funcţie…”.

Dacă fraza s-ar fi oprit aici, fiecare român i-ar fi dat probabil dreptate, gîndindu-se că un termen de bun simț ar fi de cel puțin 7-8 luni dacă nu și mai mult.  Numai că Ungureanu a continuat, senin: ”…mai are nevoie de cel puţin o lună – şi acesta este motivul, pentru care doresc să merg în Parlament, şi sper ca distinşii membri ai corpului legislativ să accepte şi să spun ce am reuşit să fac. Atunci, probabil, apare turnesolul acestei acţiuni.”

Atît de sigur pe sine să fie premierul încît după doar 3 luni e gata să se împăuneze cu realizările sale în fața parlamentarilor, între care cei mai mulți i-ar lua bucuroși gîtul?

Ori, poate, MRU știe că termenul de trei luni de la învestire se împlinește în primele zile ale lui mai, în timp ce moțiunea de cenzură a opoziției va fi votată în ultimele zile ale lui aprilie. Astfel încît discursul său de prezentare a rezultatelor poate coincide cu cel de adio din funcție. În același timp, însă, el poate fi o excelentă tribună de lansare a noii mișcări politice.

Dacă ar rămîne pînă după alegerile din toamnă premier, Ungureanu ar putea dezumfla multe așteptări în ceea ce îl privește, omul pare, oricum, mult supraevaluat în raport cu posibilitățile reale. Demis prin moțiunea votată inclusiv de ”trădătorii” din PDL – și foarte probabil din UDMR, după punerea sub urmărire penală a ministrului Borbely – Ungureanu poate purcede triumfător spre crearea noului partid și cu amintirea cîtorva gesturi notabile, fie ele și umflate cu pompa, mediatic vorbind: sfidarea greilor PDL, în frunte cu Elena Udrea, debarcarea unor figuri jenante din structurile ministerelor, trîntirea ușii în nasul coaliției plus alte manevre 100% de imagine, atent planificate și executate.

Modelul a mai fost folosit cu succes, cu ani în urmă, după cum dezvăluia la un moment dat Emil Constantinescu, și în cazul lui Stolojan, care a petrecut o perioadă scurtă la șefia guvernului, dar suficientă și abil speculată pentru nașterea a ceea ce s-a dorit a fi o veritabilă legendă, un politician care să apară la un moment dat în postura de salvator al nației și să fie ales președinte. Din păcate pentru artizanii din laboaratoarele sistemului, Stolojan a dat chix exact la momentul oportun, în 2004, noroc că s-a găsit la timp planul B, adică Băsescu.

Cert este că pentru Ungureanu ar fi foarte greu, spre imposibil, să se dedice, începînd de peste cîteva săptămîni, după cum a anunțat, muncii de construire a unei noi forțe politice atît timp cît va avea pe umeri și greaua povară a administrării țării; acuzele probabil s-ar ține lanț vizavi de neglijarea acesteia din urmă.  După votarea moțiunii de cenzură, se pot întîmpla destule evenimente interesante: Băsescu ar putea propune, public de astă dată, preluarea guvernării de către USL, un refuz al acesteia putînd fi interpretat drept fugă de răspundere. Oricum, pînă la alegeri guvernarea va putea fi și minoritară, cu un premier de la PDL, gen Videanu, că tot l-a chemat președintele la consultări de taină, în deal. Culmea ar fi că MRU, însuși, ar putea rămîne premier pînă la alegeri, după modelul Boc, în 2009, sub același pretext al imposibilității formării unui alt cabinet. (Parlamentul se dizolvă doar dacă vrea președintele). Numai că, de această dată, el nu ar mai putea fi blamat pentru implicarea în crearea unui nou partid, odată ce rămîne pe post de nevoie, ca premier interimar, și nu ca urmare a unei libere opțiuni.

Eugen Nicolaescu (PNL) referitor la sesizarea de neconstitutionalitate privind investirea Guvernului Ungureanu

Astăzi, 16 februarie a.c., deputaţii liberali, împreună cu partenerii de alianţă social-democraţi, au sesizat Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea prevederilor Hotărârii Parlamentului Romaniei nr. 1/2012 pentru acordarea increderii Guvernului.

Principalele critici de neconstituţionalitate aduse actului vizează încălcări ale dispoziţiile art. 1 alin (5) din Constituţie, coroborate cu dispoziţiile art. 64 alin. (1), alin. (4) și alin. (5)  şi ale art. 103 alin. (2) și alin. (3) din acelaşi act fundamental.

Parlamentarii Uniunii Social Liberale au atacat această hotărâre la Curtea Constituţională criticând modalitatea de  adoptare a ei prin nesocotirea regulilor aplicabile modalităţii de constituire a comisiilor parlamentare şi de obţinere a avizului de către candidaţii pentru funcţiile de ministru (lipsa cvorumului).

Sub aspect procedural, existenţa avizului comisiilor de specialitate (indiferent că este vorba despre un aviz pozitiv ori unul negativ), dat în condiţii de conformitate cu prevederile constituţionale şi legale, este absolut obligatorie pentru validitatea şi constituţionalitatea hotărârii pronunţată de plenul camerelor reunite.

Procedura de investire a fost viciată tocmai în acest punct, prin încălcarea art. 12 din din Regulamentul şedințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, în sensul că nu a fost respectat numărul de senatori și deputați necesar pentru desfășurarea legală a lucrărilor de emitere a avizelor pentru candidaţii la funcţia de ministru.

Această condiţie imperativă nu a fost respectată, majoritatea comisiilor de specialitate lucrând în lipsa cvorumului. Astfel, potrivit consemnărilor din procesele verbale ale comisiilor de specialitate cei 16 ministrii au fost audiaţi şi avizaţi în sedinţe comune ale acestor comisii, însă în cazul tuturor ministrilor una, doua sau chiar 6 comisii nu aveau cvorumul necesar pentru acordarea avizului. ( ex. In cazul doamnei Claudia Boghicevici, audiată în sedinţă comună a 5 comisii de specialitate, niciuna dintre aceste comisii nu a întrunit cvorumul legal de şedinţă, la fel în cazul ministrului Justiţiei cele 6 comisii audiatoare desfăşurându-şi lucrările fără cvorum).

În consecinţă, avizele comisiilor  nu au fost emise în mod valabil, fapt care este de natură să antreneze vicierea hotărârii Plenului (având în vedere că a fost dată fără să fi fost îndeplinită condiţia existenţei avizului comisiilor) şi, totodată, să antreneze şi neconstituţionalitatea acesteia.

În concluzie, coroborând dispoziţiile art. 103 alin. (3) din Constitutie, conform căruia Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor reuniti in sedinta comuna a celor doua Camere ale Parlamentului; cu dispozitiile art. 64 alin. (1) teza I-a din Constitutie, prin care se stabileşte că organizarea si functionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu, la care se adaugă dispoziţiile art. 72 alin. (1) și alin. (2) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaților şi Senatului care prevede că avizul comun consultativ întocmit de comisii este necesar pentru ca şedinţa comună a celor două camere ale Parlamentului să se desfăşoare în condiţii de legalitate şi constituţionalitate, plus dispoziţiile art 12 din acelaşi Regulament comun care stabileşte necesitatea cvorumului de şedinţă pentru comisii, se evidenţiază foarte clar că Hotărârea Parlamentului Romaniei nr. 1/2012 pentru acordarea încrederii Guvernului este viciată de neconstituţionalitate în ansamblu, adoptarea acestuia fiind realizată cu încălcarea normelor constituţionale referitoare la procedura instituită pentru învestitura Guvernului.

Astfel, Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu este un Guvern trecut în mod fraudulos prin Parlament. Chiar dacă de data aceasta nu s-au furat voturi în plen, aşa cum s-a întămplat la Legea pensiilor, în comisiile de specialitate votul a fost nelegal, prin lipsa cvorumului legal de şedinţă.

Deputat Eugen Nicolăescu,

Vicelider Grup Parlamentar PNL

Ziare.com – Ponta, prieten cu MRU? Poate marele inamic!

Analistii apropiati Puterii au tresarit. Dupa discursul lui Victor Ponta din Parlament. “Se rupe USL?” Iar se rupe USL, dom’ne? Unora li s-a parut ca seful PSD a vorbit elogios despre Mihai Razvan Ungureanu. Si i s-a predat. N-a fost chiar asa. Sigur, n-a fost isteric. Dar nu il vom vedea pe Victor Ponta fiind prietenos cu Ungureanu. Din contra.

Victor Ponta e cel mai mare adversar al noului premier. Singurul. Lupta pentru postul de premier, de la sfarsitul lui 2012, va fi, mai mult ca sigur, intre ei doi.

Atunci, despre ce a fost vorba? De ce Victor Ponta nu a sarit “la beregata”, precum o facea la adresa lui Boc? Simplu. Doar si-a recalibrat discursul pentru un adversar de alt calibru. Nu poti vorbi altfel cu un tip decent si neconflictual precum Mihai Razvan Ungureanu. Nu poti, cand stii ca vei lupta cu omul asta pentru functia de premier, sa fii tipul agresiv, rautacios, nerezonabil, carcotas. Nediplomat. E vorba de politica, nu de prietenie.

Si nici de ruperea USL. Nici gand. Nu exista alternativa la USL. Nici pentru PSD, nici pentru PNL. Partidele astea sunt conduse de oameni care stiu ce fac. Macar pana la un punct. Care stiu ca, odata ce ai pornit pe drumul asta, nu poti sa te mai intorci. Nu acum. Nu cand ai da satisfactie si o tema de atac adversarilor tai politici. Nu cand asta ar insemna ca risti nu doar sa nu poti da premierul, dar si sa pierzi alegerile. Nu cand ar insemna, la urma urmei, sa cazi in ridicol.

Chiar asa putin gandit?

Unii au sarit. Adolescentin. Au vazut “prietenie” Ponta-Ungureanu. Pentru altii, deja Ponta devenise “omul serviciilor”. Mai mult, sarise in barca lui Basescu. Deja devin haioase scenariile astea. Sau nici macar haioase. Stati linistiti toti, de la antenisti la pedelisti!

Sa nu ne grabim, dupa un singur discurs de 40 de minute. Unul. Eu pot sa dau scris ca Victor Ponta va fi tot un critic al Guvernului. Tot un adversar al lui Traian Basescu.  Tot la beregata Guvernului va fi. Sigur, nu il va putea face pe Ungureanu “sluga” lui Basescu. Si nici incompetent sau corupt. Sau “Emil Bobu”. Dar va gasi unde sa atace. Mereu. Permanent. De ce? Nu exista alta cale. Victor Ponta, in numele a tot ceea ce a spus pana acum, ce a aratat ca este si a ceea ce are nevoie politic, nu poate fi altceva decat un inamic al Guvernului si un adversar politic al lui Mihai Razvan Ungureanu.

Discursul lui, poate nu cel mai nimerit ca alegere a cuvintelor, frazelor si pozitionarii, are, totusi, ceva pozitiv. Pentru Ponta. Incepe sa arate prim-ministerial. Era si cazul. Incepe sa arate ca un om care se va lupta pentru sefia Guvernului cu alte arme decat stridenta extrema. Ca un om care a inteles, din prima, dupa numirea lui Mihai Razvan Ungureanu in fruntea Guvernului, ca “nu mai merge cum a mers”. Cu Opozitia.

Singura lui greseala a fost ca a incercat, mai apoi, sa se explice. Ba ca a fost ironic, ba ca a fost prea diplomat. Singurul lucru pe care ar fi trebuit sa-l spuna ar fi fost “vedeti voi ce prieten sunt eu cu Ungureanu”. Pentru ca nu va fi. Asta nu e Ponta. Omul care acum trei ani se plimba in tricouri cu Che Guevara are mult prea multa ambitie si, de atunci incolo, a invatat prea multe sa nu faca o asemenea greseala.

Teama liberalilor

Sigur, liberalii s-au revoltat. Au iesit, suparati, la atac. Cu jumatate de gura. Sigur, ar fi fost mai bine sa n-o faca, dat fiind ca au dat munitie adversarilor, dar au facut-o. Ca o asigurare. Ca astfel de lucruri nu se mai intampla. Ca nu poate exista alta linie decat cea radicala. Ca, la urma urmei, PNL nu e lasat in sah.

Doar ca nici nu va fi lasat. Ar fi impotriva logicii. Si nu se va intampla.

Mediafax – Antonescu, întrebat dacă l-a deranjat ceva la discursul lui Ponta: De asta suntem aici, să discutăm

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a fost întrebat, joi, înaintea întâlnirii liderilor PNL, dacă l-a deranjat ceva la discursul susţinut de Victor Ponta în Parlament, acesta răspunzând: “De asta suntem aici, să discutăm”. Crin Antonescu a făcut această declaraţie la sediul PNL, înainte de şedinţa conducerii partidului.

Liderul PSD, Victor Ponta, a susţinut, joi, în plenul Parlamentului, un discurs amplu, care a durat aproximativ 40 de minute şi din care au lipsit accentele vehemente. Mai mult, Ponta a lăsat să se înţeleagă că opoziţia ar putea colabora politic cu viitorul premier. Imediat după discursul lui Ponta, conducerea PNL a convocat o şedinţă ad-hoc pentru a discuta atitudinea PSD şi a preşedintelui formaţiunii social-democrate.

La sosirea la sediul PNL, deputatul PNL Radu Stroe a declarat că ” ceva e în neregulă” în discursul susuţinut de liderul PSD Victor Ponta în Parlament, la şedinţa de învestire a Guvernului Ungureanu, precizând că se va discuta pe această temă la întâlnirea conducerii PNL. “Ceva e în neregulă, nu mă pot pronunţa, prima parte a discursului nu am reuşit să o urmăresc, dar nici partea a doua nu m-a satisfăcut, o să discutăm”, a spus Radu Stroe, la sediul PNL, întrebat ce au venit să discute liderii liberali. Întrebat apoi în ce fel i s-a părut neregulă, el a spus: “În mai multe feluri. Nu e în regulă, în orice caz”.

Surse din PNL au declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că discursul lui Ponta din Parlament a creat iritare la nivelul liderilor liberali, care, în şedinţa BPC de miercuri, stabiliseră că nu se vor prezenta nici măcar fizic la şedinţa Legislativului privind învestitura noului Cabinet. Aceleaşi surse au arătat că în şedinţa BPC convocată ad-hoc pentru joi, la ora 14.30, nu se vor lua decizii “dramatice” cu privire la funcţionarea viitoare a USL, ci se va lua atitudine şi se va face “o precizare necesară” faţă de discursul lui Ponta.

Surse din partid declarau anterior că şedinţa convocată ad-hoc de conducerea PNL pentru joi la ora 14.30 şi care i-a surprins chiar şi pe unii lideri ai partidului, are loc pe fondul nemulţumirilor provocate în rândurile formaţiunii liberale de acţiunile PSD în raport cu noul Cabinet Ungureanu.

Potrivit surselor citate, picătura care a umplut paharul a fost discursul rostit în plenul Camerelor reunite de către liderul PSD Victor Ponta, care nu a fost nici pe de parte la fel de vehement ca partenerii de uniune în ceea ce priveşte criticile la adresa premierului desemnat Mihai Răzvan Ungureanu, ba mai mult, a lăsat loc şi unei eventuale cooperări politice.

Încă de la anunţarea noului Cabinet, PSD şi PNL au avut atitudini diferite, cea a PNL fiind foarte vehementă, în timp ce PSD a fost ceva mai nuanţat, comentând mai mult procedurile parlamentare în numirea Guvernului. Inclusiv într-o emisiune televizată care avea ca temă Cabinetul Ungureanu, liderul PNL Crin Antonescu a fost foarte critic, în timp ce Ponta a ales să părăsească emisiunea, lucru remarcat şi de comentatorii politici.

Interventiile presedintelui PNL, Crin Antonescu, in cadrul conferintei de presa a USL dupa desemnarea noului premier

“Bună seara!
Astăzi am avut din partea lui Traian Băsescu răspunsul clar, din păcate aşteptat de către noi, la tot ceea ce s-a întâmplat în România în ultima vreme. Traian Băsescu continuă să trăiască în lumea sa, continuă să servească lumea sa, continuă să nu fie în niciun fel interesat de nemulţumirea, de aspiraţiile sau de opțiunile și drepturile de a-și decide soarta a milioane de români. Am avut o consultare care cred că n-a durat 20 de minute, a fost o pură formalitate.
Sigur că Traian Băsescu își făcuse cărțile, că aşa cum a fost pentru domnia sa o formalitate şi chipurile consultarea cu noi a fost o formalitate și consultarea cu partidele din majoritate, ceea ce trebuie spus, însă, e că domnul Băsescu, în intervenția de acum câteva minute, minte încă o dată, pe fond, toată populaţia României. Domnia sa ne-a explicat foarte repede că nu se pot face alegeri anticipate, deși o majoritate zdrobitoare a românilor le doresc şi deşi situaţia o impune, pentru că ar dura cinci luni, jumătate de an ș.a.m.d.
Or eu vreau pentru a nu știu câta oară să dau citire exact articolului din Constituţie care se referă cu precizie la această situație și care e singurul care trebuie, de bună-seamă, respectat: După consultarea preşedinţilor celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, președintele României poate să dizolve Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
Deci, e vorba de 60 de zile, nu de cinci luni, nu de jumătate de an, nu de toate lucrurile pe care, încă o dată, sub masca, sub pretextul stabilității, domnul Traian Băsescu ni le povestește.
Aşadar, ceea ce noi am solicitat, astăzi, cred nu doar în numele opoziţie politice, ci în numele celor mai mulți dintre români, și anume ca românii, alegătorii români să decidă încotro mergem și cine conduce această ţară a fost respins de domnul Traian Băsescu sub un pretext mincinos.
În al doilea rând, e limpede că în ciuda a ceea ce chiar domnia sa spunea și anume că protestele de stradă sunt expresia unei nemulţumiri mult mai vaste, mult mai ample – a recunoscut-o Traian Băsescu cu gura sa. În ciuda faptului că toţi aceşti oameni cer o schimbare reală, cer să aibă dreptul, prin alegeri anticipate, să decidă dacă această coaliţie toxică, această coaliție care a jefuit și a batjocorit România de trei ani încoace, mai rămâne sau nu la putere, Traian Băsescu a acționat încă o dată ca şi cum numai aceşti oameni există, ca și cum numai acești oameni trebuie să conducă şi pot să conducă România și a venit cu o propunere pe care, așa cum spune, a agreat-o împreună cu aceștia.
Despre desemnarea pe care a făcut-o, trei cuvinte:
Unu: Așa cum noi am anunțat, vom vota împotriva guvernului pe care Traian Băsescu, de fapt, prin gura lui Mihai Răzvan Ungureanu, îl va propune şi vom vota pentru că soluţia, repet, nu este cârpeala, improvizația pe care poate s-o facă Traian Băsescu numai și numai ca actuala coaliţie să rămână la putere, deşi este detestată de marea majoritate a românilor.
De asemenea,fiind în greva parlamentară anunțată, nu vom participa nici la lucrările comisiilor, nici la toate ședințele Parlamentului pe care le presupune învestirea noului guvern. Această coaliție care, iată, potrivit lui Traian Băsescu, trebuie să conducă în continuare România, să-și asume în întregime răspunderea, în văzul lumii, în văzul tuturor românilor.
Al doilea lucru este că Mihai Răzvan Ungureanu nu mai are de ani buni nicio legătură cu Partidul Național Liberal și orice trimitere la această calitate pe care domnia sa a deținut-o cu mulți ani în urmă nu are niciun fel de întemeiere.
Este inacceptabil, o dată în plus, ca în România să avem propus pentru a conduce guvernul un om luat direct din fruntea unui serviciu secret sau special cum se numeşte. Asta cred că dă de gândit oricui în legătură cu independenţa în raport cu actorii politici pe care, până acum, șeful SIE a avut-o și dacă a avut-o sau n-a avut-o șeful SIE, în consecinţă, structura respectivă şi trebuie spus că pentru prima dată după două decenii de încercări de a construi o democrație, în România, azi, Traian Băsescu transmite mesaje și acționează foarte clar: ”Nu mă interesează ce vreți voi românii. Nu mă interesează, de fapt, alegerile, care sunt o formalitate. Aici decid eu, serviciile secrete şi toţi cei care ştim ce e mai bine pentru voi”. Toți cei care asemenea bolșevicilor lui Lenin sau nazistului Hitler știau ei încotro trebuie să ducă națiunea fără voia acesteia.
Mihai Răzvan Ungureanu e un om interesant, un om cu calități indiscutabile, în principal academice, este un om care are tot dreptul să facă, la viaţa sa, carieră politică, dar este normal ca domnia sa, și oricare altul dintre cei care în acest moment deţin funcţii de tipul acesta, să intre în viața politică pe cale democratică: să participe la alegeri, să candideze independenți, să facă partide, să facă tot ceea ce reglementările unei vieți politice normale prevăd.
În momentul în care sfidând strada, sfidând opinia publică, sfidând toți oamenii care își cer dreptul de a decide într-o democrație, politic, asupra viitorului lor, Traian Băsescu vine şi ia un şef al serviciilor secrete și îl pune să conducă direct un guvern de marionete, în continuare, al aceleiaşi majorități corupte, al aceleiași majorități cumpărate, șantajate, vândute. În acest moment este foarte clar că războiul nostru, al celor care vrem o țară democratică, normală, europeană, cu Traian Băsescu și clica lui, indiferent câte personaje aparent prestigioase ar cuprinde, este un război din punct de vedere politic, pe viață și pe moarte.
Mă opresc aici, dacă doresc colegii mei să adauge ceva sau dacă doriți să puneți întrebări…”

Întrebări din partea mass-media:

Jurnalist: Premierul desemnat a spus că are de gând să facă întâlniri cu opoziţia pentru discuţii pe teme de interes general? Vă veți întâlni cu premierul desemnat?
Crin Antonescu: Da, sunt multe subiecte. L-am putea întreba de exemplu: Cum o să funcționeze în jocul politic un om care, potrivit funcției sale cele mai recente, cunoaște probabil numele agenților acoperiți din SIE, din presă , din partidele politice? Poate ne spune și nouă, să știm și noi. Să facem politică împreună, putere-opoziție, să avem dialog. Ce interesant ar fi! Ăsta e un subiect pe care l-aș discuta cu plăcere cu domnul Mihai Răzvan Ungureanu, oricând.
Jurnalist: Și veți discuta cu acesta?
Crin Antonescu:  Doamnă, noi nu mergem nicăieri! Noi avem un punct de vedere foarte clar, vom acționa. Suntem niște oameni care discutăm, după cum ați văzut, până și cu Traian Băsescu, pentru că asta e obligația noastră de oameni politici, în anumite situații să discutăm cu oameni care au anumite funcții în stat, dar punctul de vedere al opoziție cred că este foarte clar, este coerent, este consecvent şi este fără îndoială unitar.
Jurnalist: Și în Parlament, nu am înțeles, veți vota împotrivă sau nu veți vota deloc?
Crin Antonescu: Deci noi suntem în grevă parlamentară, nu participăm la lucrările pe care le-au convocat alde domnul Toader, ca să spun așa. Să se verifice între ei, să se asculte între ei. Noi nu participăm, nici la audierile din comisii, și probabil, asta e o decizie pe care o vom lua, dar probabil nu vom participa nici la votul de învestitură, pentru că, repet, noi nu avem nimic de-a face cu această forţare a lui Traian Băsescu în a păstra o coaliție care, azi, o dată cu Emil Boc ar fi trebuit să demisioneze. Nimeni nu crede în România povestea că Emil Boc a fost un prim-ministru foarte bun, că a făcut o treabă excepțională, dar de aia trebuia să plece, pentru că le era rușine cu el. Asta ne-au spus azi toată ziua.
Jurnalist: Și dacă nu era Mihai Răzvan Ungureanu și propunea alt premier, l-ați fi acceptat?
Crin Antonescu: Nu. Am spus foarte clar și la intrarea la Cotroceni, și la ieșirea de la Cotroceni. Nu. Elementul în plus, însă, cu Mihai Răzvan Ungureanu, la care nu putem să fim nepăsători, este că s-a dat pe față domnul Băsescu. Adică: ”Asta e! Hai să guvernăm cu serviciile pe față”.
Jurnalist: Câţi dintre membrii actualului guvern credeţi că vor fi pe lista viitorului guvern, mâine dimineață, după întâlnirea lui Mihai Răzvan Ungureanu cu membrii Coaliției?
Crin Antonescu: Câți va vrea Băsescu. Mulțumim frumos!

Premier tehnocrat, guvern politic – update: Mihai Razvan Ungureanu

In articolul precedent (citeste AICI) presupuneam ca partidele membre ale Coaliției de guvernare vor merge pe idea unui premier tehnocrat care sa conducă un guvern politic. Soluție care nu este ideala, dar care pentru toate partidele implicate are harul sa limiteze pierderile.

Ideal pentru PDL ar fi fost un premier PDL, dar se pare ca partidul nu poate scoate din caciula un prim ministru cu o imagine destul de buna incat sa amelioreze imaginea partidului. Dar se spera ca premierul tehnocrat (tehnocrat si nu prea) sa duca acest guvern cat mai departe in 2012 (poate sin 2013) astfel incat partidul sa recolteze (eventual!) unele roade ale stabilizarii economice.

Ideal pentru UDMR ar fi fost alegeri anticipate, dar dacă acestea nu pot avea loc (inclusiv datorita lașității liderilor uniunii si a racordării lor prea puternice la pompa de bani guvernamentala) atunci soluția premierul tehnocrat conducând un guvern politic este cel mai mic rău posibil. Dicutia liderilor UDMR cu Traian Basescu a fost lunga, mai lunga decat se presupusese, astfel incat sunt liber sa banuiesc ca in noul guvern influenta UDMR va iesi intarita.

UNPR nu contează în ecuație, pentru ca orice guvern in care UNPR isi poate pastra minsitri este unul bun pentru acest partid racordat puternic la structurile puterii, legaturi fara de care partidul ar intra in disolutie.

Ceea ce era firesc sa se întâmple s-a întâmplat: USL prin liderii sai a respins ideea ca vreun guvern propus de Băsescu sa aibă voturile uslașilor. Vom vedea cum vor reacționa parlamentarii Coaliției, deoarece aceștia sunt singurii care vor vota. Probabil mașina de vot va funcționa; tot atât de probabil trecerea cabinetului prin Parlament se va lasă și cu alte demisii din PDL (poate si UNPR), dar nu pot fi prea multe.

Urmează sa vedem care va fi reacția societății civile, inclusiv a celor din piețele tarii, sa vedem cine este mai puternic: frigul sau disprețul popular pentru soluțiile de avarie ale (încă) Președintele țarii.

PS1 MR Ungureanu nu este un tehnocrat decât dacă meseria sa de baza este spionajul. Probabil cei care se întrebau dacă respectabilul fost ministru de externe (care și-a trădat la propriu premierul furnizând informații esențiale președintelui dar nu și primului ministru) are sau nu petlițe albastre sub umerii sacoului, aveau mai multa dreptate decât și-ar fi dorit.

PS2 De vreo luna circula în mediile politice un zvon: ca Băsescu il pregătește pe MR Ungureanu ca opțiune pentru candidatura la președenția României (vs Crin Antonescu). Ar fi fost o mișcare inteligenta, dar acum Băsescu și-a ratat viitoarea mișcare, trimițăndu-și soluția la sacrificiu într-un guvern care, și dacă ar trece prin furcile caudine ale votului în camere, va conduce un guvern la fel de corupt și ineficient precum au fost și guvernele Boc. Singura întrebare la care nu am răspuns încă: oare cat de mare va fi fost disperarea lui Băsescu pentru a face aceasta mișcare de sacrificiu?

PS3 Desigur, MR Ungureanu este o soluție mai buna decât Boc fie și măcar pentru faptul ca a avut în UTC o funcție mai mare decât Boc în UASCR.

Transcrierea interventiilor presedintelui PNL, Crin Antonescu, sustinute la finalul consultarilor de la Palatul Cotroceni

“Bună ziua!
O întâlnire scurtă, destul de clară. I-am comunicat domnului Băsescu poziția noastră, pe care dumneavoastră, și probabil și domnia sa, o cunoșteați.
Înainte de toate, i-am spus că, din punctul nostru de vedere, cea mai bună, mai sănătoasă rezolvare a crizei politice ar fi ca, după pasul înainte făcut de domnul Boc, și domnia sa, președintele, să demisioneze, dar că asta, sigur, e o decizie care îi revine și pe care o ia sau nu o ia. Domnia sa ne-a spus că nu demisionează tocmai acum când a demisionat și domnul Boc, adică pe aceeași teorie a stabilității. Și dacă tot nu consideră normal să demisioneze, am discutat cum vedem noi chestiunea soluționării crizei politice pe dimensiunea guvernamentală și am vorbit foarte clar de opțiunea noastră fermă pentru soluția alegerilor anticipate. Soluție democratică. Soluție aplicată în toate țările democratice în momente de criză. Soluție în favoarea căreia s-au pronunțat nu numai cea mai mare parte, dacă nu toți oamenii care protestează de bună vreme în mare parte din orașele țării, dar și foarte mulți analiști, politologi, comentatori ai situației politice din România. E o soluție, din punctul nostru de vedere, cel mai puțin costisitoare, cea mai solidă, care conferă următorului guvern, oricare ar fi el, prestigiul, forța, legitimitatea unui vot popular proaspăt, recent și, ca atare, asta e soluția pe care noi mergem și nu o altă construcție sau combinatorică.
I-am spus, de altfel, președintelui că, dacă nu e hotărât să demisioneze și ca atare rămâne în funcție și participă conform prerogativelor constituționale la încercarea de a soluționa această criză, va trebui, prin poziționarea sa, să ne spună dacă acționează în sensul în care o mare parte a societății românești îi cere și ne cere tuturor să acționăm, adică alegeri anticipate măcar pentru Parlament, sau dacă va fi în continuare în slujba și în același timp va folosi aceeași coaliție majoritară de oameni care, de fapt, astăzi, la momentul demisiei lui Emil Boc, și-au declarat falimentul. Falimentul din punct de vedere politic. Falimentul din punct de vedere moral.
Punctul de vedere al președintelui, prezentat nouă, o spun în esență, în rest, sigur că domnia sa și-l va prezenta, este că nu avem timp de anticipate, care înseamnă instabilitate, care înseamnă o anumită durată și că trebuie să caute imediat și să găsească imediat o majoritate parlamentară pentru guvern.
L-am asigurat că noi nu intrăm în aceste combinații care au născut diferitele guverne Boc și am văzut unde am ajuns. L-am asigurat că votul nostru va fi întotdeauna în conformitate cu ceea ce am anunțat, și anume alegeri anticipate. Că nu vom vota, cu alte cuvinte, niciun guvern care ni s-ar propune pentru o construcție care, de fapt, să câștige timp în detrimentul României, în detrimentul cetățenilor săi pentru actuala construcție a coaliției de la putere. Și această poziție rămâne una cât se poate de clară. Nu s-a propus altceva din partea președintelui și nu este, din partea noastră, altceva acceptabil. Mulțumesc!”

Întrebări din partea mass-media:

Jurnalist: Dacă se întrunesc condițiile pentru activarea acelei prevederi din Constituție de dizolvare a Parlamentului, iar președintele nu va ține cont de această prerogativă, ce plan de acțiune aveți?
Crin Antonescu: Dar de ce puneți răul în față? De ce să porniți de la ideea că președintele se va comporta întru-totul și până la capăt iresponsabil. Să fim în situația respectivă. Pasul, mic pentru domnul Boc, dar mare pentru România, pe care l-a făcut azi dimineață de a demisiona, a deschis, repet, posibilitatea practică, tehnică, juridică, în perfect acord cu Constituția, de a ajunge la alegeri anticipate parlamentare. Nu cred că, în momentul în care cad de două ori guverne propuse, președintele nu va dori să dizolve Parlamentul.

Jurnalist: V-a invitat la guvernare?
Crin Antonescu: Nu. Știe și președintele că noi suntem gata să venim la guvernare, dorim să venim la guvernare, vom veni la guvernare, dar invitați de electoratul României și nu de domnia sa.

Jurnalist: În contextul grevei parlamentare, în momentul în care va ajunge la Parlament noul guvern, veți vota ”împotrivă” sau nu veți participa la ședința de plen?
Crin Antonescu: Una din aceste două variante. Este foarte clar că noi nu vom vota niciun guvern tocmai pentru a ajunge la anticipate și în sensul acesta, din punctul nostru de vedere, nu are nici un rost să vehiculați în continuare numele unor oameni, mă rog, tehnocrați. La început a fost vorba de economiști, după aceea s-a trecut la șefi de servicii secrete, după aceea se trece la, mă rog, tot felul de alți chiori. Domne’, fiți foarte serioși. Noi vorbim acum despre faptul că România nu mai are guvern, că are o majoritate actuală, care și așa era ilegitimă, dar e total compromisă – uitați-vă ce strigă oamenii ăștia care protestează, și avem nevoie de o relegitimare a clasei politice, a Parlamentului, implicit a guvernului. Cine vrea să participe la aceste alegeri, poate să își facă parttid, poate să se înscrie într-un partid, poate să candideze independent, dar nu putem discuta despre soluții serioase și de durată pe voința domnului președinte sau pe disponibilitatea nu știu cui. Poate să participe și domnul Jeremy Franks la alegeri, dacă își ia cetățenie română, nicio problemă, dar la alegeri.

Jurnalist: Care credeți că sunt șansele ca noul guvern să nu primească votul de încredere în Parlament?
Crin Antonescu: Din partea noastră nu primește nici un vot. Asta știu cu siguranță. Asta vă declar. Restul vorbiți la ceilați. Noi sigur că suntem dispuși, deschiși la dialog cu orice forță politică din Parlamentul actual care înțelege că nu are nici un rost să prelungească această agonie. E în detrimentul României și e chiar în detrimentul lor.

Jurnalist: Veți face vreo acțiune în acest sens, veți deschide dialogul?
Crin Antonescu: Ce înseamnă să deschidem dialogul, de parcă am deschide focul, așa vorbiți. Mulțumim foarte mult. La revedere!

Transcrierea interventiei presedintelui PNL, Crin Antonescu, in cadrul dezbaterii publice ”Democratia romaneasca: Abuzul politic si reactia cetatenilor”, organizata la Parlamentul European

“Bună ziua!
Mulțumim tuturor pentru prezența la această dezbatere și aș spune și eu din capul locului, împreună cu colegul meu Victor Ponta, că, spre deosebire de ceea ce reprezentanții puterii actuale de la București cred, noi nu suntem aici pentru a ne plânge, pentru a denunța sau pentru a cere ajutor.

Slavă Domnului, bună parte din clasa politică românească și mai ales societatea românească în ansamblul ei sunt, astăzi, suficient de mature pentru a-și apăra, la nevoie, statul de drept și calitatea regimului democratic. Este motivul principal pentru care, astăzi, suntem acasă, împreună cu dumneavoastră toți, într-o dezbatere care este despre România, dar e, în fond, în bună măsură, și despre familia noastră mai mare, despre Europa. E, așadar, o discuție în familie și este o discuție despre realități, perspective și mai ales riscuri.

Acum câteva zile, președintele României, domnul Traian Băsescu, într-o intervenție mult așteptată și intens urmărită, spunea, citat aproximativ de mine acum: “Eu sunt un dictator? Eu nu sunt un dictator pentru că pe mine mă atacă mulți de dimineață până seara în dezbateri politice, la televizor.” Ceea ce este adevărat. Sunt mulți. 10-15-20-50 de oameni politici. 5-10-15 jurnaliști. Nu accept să punem problema așa. Nu accept ca într-o țară din Uniunea Europeană, la începutul anului 2012, cineva să-mi aducă astfel de argumente și să ne aducă astfel de argumente cum că n-ar fi dictator. N-a spus nimeni că în România e dictatură. N-a spus nimeni că președintele României este dictator. Sigur că am putea întreba: Da, vă pot critica la televiziune 15-20-50 de politicieni. Câți funcționari publici din România, însă, își pot afirma public, liniștiți, convingerile politice. Câți cetățeni ai României pot să-și afirme și să-și manifeste convingerile și opțiunile politice fără să se teamă măcar de repercusiuni nefirești într-un regim democratic. Dar nu aceasta este tema discuției. Tema discuției este că noi nu acceptăm, nu găsim acceptabil ca într-o țară a Uniunii Europene, în anul 2012, să discutăm dacă este sau nu dictatură. Noi trebuie să discutăm, avem acest drept și cred că avem această obligație, să discutăm calitatea și performanța acelui regim democratic. Poate că și domnul Lukașenko poate fi criticat de unii oponenți politici. Cu siguranță, președintele Rusiei este criticat de opozanți politici. Nu-mi pare suficient să afirmăm că acolo sunt democrații performante și îmi pare obligatoriu să spunem clar că suntem în Europa, cu toții, pentru că avem alte criterii.

Colegul meu Victor Ponta a vorbit clar și a exemplificat despre atitudinea față de Parlament, față de opoziția politică, despre modul în care, în România ultimilor ani, se adoptă legi esențiale. Nu e vorba numai de dialogul cu opoziția. E vorba de dialog și de dezbatere publică în legătură cu politici publice, în general. Dialogul cu opoziția e o amintire. Dialogul cu sindicatele și sindicatele însele, în bună măsură, sunt o amintire. Dialogul cu societatea civilă este, să spunem așa, foarte selectiv. Tot domnul președinte Băsescu ne spune într-o intervenție recentă că e nevoie ca societatea civilă “de bună calitate”, citez acum exact, să iasă la rampă. Or noi nu acceptăm într-o țară din Uniunea Europeană, în anul 2012, ca societatea civilă, dacă e recunoscută în legitimitatea ei ca societate civilă, în reprezentativitatea ei, să fie împărțită în de bună sau proastă calitate. Asta o pot face doar cei pe care, organizațiile non-guvernamentale, celelalte forme ale societății civile, susțin sau pretind că le reprezintă, nu liderul sistemului politic.

Sigur că lipsa, deficitul de dialog și de dezbatere în legătură cu decizii extrem de importante nu rămân fără răspuns, mai devreme sau mai târziu, și consecințele nu sunt deloc dintre cele mai fericite. România este o țară care nu are tradiția sau cultura protestului, manifestației de stradă. Astăzi, noi discutăm despre manifestații în 60 de orașe dintre cele mai importante orașe ale României, cvasi-permanente, chiar și la -15 grade Celsius, vorbind în total doar de câteva mii de oameni. Nu suntem în situația zecilor, sutelor de mii de manifestanți din Grecia, din Spania, din Franța, și de oriunde altundeva. Totuși, dacă astăzi acești oameni, care în România protestează cam din 20 în 20 de ani, sunt în stradă, nu sunt în stradă din cauza măsurilor de austeritate economică. Acest lucru trebuie foarte bine spus și foarte bine înțeles. Măsurile de austeritate economică, iau termenul deocamdată de la guvernanții de azi ai României, au fost luate în luna mai 2010. Măsuri dintre cele mai dure, ba fără nicio îndoială, cele mai dure din toate țările Uniunii Europene. Reduceri salariale, în tot sectorul bugetar, cu 25%, creștere spectaculoasă, de la 19 la 24%, a Taxei pe Valoare Adăugată, înghețarea pensiilor, oricum destul de mici, și multe alte măsuri dramatice. Românii nu au protestat atunci. Protestează acum nu pentru a cere recuperarea acestor pierderi salariale, deși evident că sunt afectați și suferă de pe urma acestor măsuri. Protestează acum pentru că, așa cum afirmă acești protestatari, simt că singurul câștig cert al României, după 20 de ani, și anume garanțiile pentru o societate democratică, pentru un stat de drept, garanțiile pe care un stat membru al familiei europene le are sunt în pericol pentru că, de facto și toată lumea vede, în România, puterea s-a concentrat în mâna unui singur om, iar principalul partid de guvernământ se comportă aidoma partidului-stat pe care românii îl cunosc de multă vreme și pe care românii nu îl mai vor niciodată.

Sigur că toate aceste lucruri necesită o discuție detaliată pe care, pesemne, nu putem s-o facem întrutotul acum și aici. Sunt, însă, lucruri evidente și trebuie spus din capul locului că așa cum admit chiar guvernanții de azi ai României, aceste proteste sunt spontane, nu sunt organizate de opoziția politică și că aceste proteste reprezintă ceea ce se numește vârful icebergului, iar nemulțumirea majoră, profundă, cauzele ei astăzi în societatea românească sunt foarte bine redate de oricare dintre cercetările sociologice, de oricare dintre sondajele, de analizele care se fac și se fac încă din cursul anului trecut.

Trebuie să spunem câteva lucruri foarte simple. Să le spunem între noi, în familia europeană, și să le spunem pentru a le auzi toți.

Fiecare are dreptul să-și aleagă sistemul politic în care dorește să trăiască și care, poate, i se potrivește. România nu este și nu va fi Belarus. România nu este și nu va fi Rusia. România, cu tot respectul pentru aceste state, România este un stat, o societate, românii sunt o națiune care au făcut o opțiune fundamentală și definitivă pentru Europa, cu valorile ei culturale, cu valorile ei politice, cu valorile ei de familie și din această familie România nu va ieși pentru a rămâne definitiv în această familie cu tot ce înseamnă ea sunt, în fond, compatrioții noștri astăzi în stradă, și suntem alături de ei, pentru asta purtăm, de fapt, această discuție.

În al treilea și ultim rând, se cuvin spuse câteva cuvinte despre doi termeni cheie care revin mereu în discursul președintelui României și în discursul puterii actuale de la București: modernizare și reformă.

Se invocă faptul că, în toți acești ani, o putere reformatoare, cu viziune și voință, a modernizat statul român și că opoziția, prezentată de mulți inclusiv în forurile europene, de mulți și pe nedrept, drept retrogradă, antireformistă și mai știu eu cum, blochează acest proces de modernizare a statului și ca să discutăm o dată pentru totdeauna despre concepte și nu despre lozinci, ar trebui să întrebăm ce înseamnă modernitatea statului în Europa. Noi am vorbit și vorbim, în game ideologice diverse, despre stat social, despre stat minimal, despre stat al bunăstării, despre stat al austerității. La București se vorbește oficial despre un concept nemaiauzit, despre statul iresponsabil, despre statul care nu are nicio răspundere, deși continuă să încaseze impozite, deși continuă să asume, în numele cetățenilor săi, decizii cruciale, fără nicio formă de dialog, deși continuă să vorbească în termeni de-a dreptul musolinieni despre legătura între un conducător și un popr care trebuie să-l urmeze. Despre faptul că aceia care nu sunt de acord pot foarte bine să plece, pentru că, Slavă Domnului, avem libera circulație, și despre faptul că statul nu are nicio obligație față de cetățenii săi. Dacă asta este modernitatea statului în Europa sau oriunde, atunci într-adevăr în acești ani, în România, are loc un proces de modernizare a statului pe care noi cei din opoziție nu l-am susținut.

În realitate, statul român, astăzi, este mai puțin modern ca oricând, este mai corupt ca oricând, este mai clientelar ca oricând, este mai puțin eficient și mai costisitor ca oricând, este de mai puțin folos cetățeanului plătitor de impozite ca oricând. Iar despre austeriate, este bine să discutăm până la capăt, cu toate datele autentice, și vom vedea că austeritatea a fost impusă, prescrisă doar unor oameni care se află în afara clientelei uzuale a puterii. Așa se face că, într-o perioadă într-adevăr reclamând măsuri de austeritate, de reducerea a cheltuielilor publice, de reducere a beneficiilor de tot felul sociale, în România cei 80-90% de oameni, care se arată în toate sondajele și pe care cei din stradă îi reprezintă, au sărăcit dramatic, dar cei 10% care aparțin, în mod evident, în mod deja nemascat, clientelei puterii, s-au îmbogățit. S-au îmbogățit la vedere, s-au îmbogățit oficial, s-au îmbogățit în toate felurile.

Or, ca liberal, sunt resemnat cu diferențele naturale și sociale dintre oameni. Nu mă pot resemna, însă, niciodată cu faptul că unii se îmbogățesc din banul public, din banul încasat de la toți ceilalți. Nu mă pot resemna niciodată cu călcarea în picioare a singurei egalități pe care putem realist s-o apărăm, și anume egalitatea de șanse.

Închei citând nu din președintele nostru, ci din ambasadorul unui partener de azi și de mâine strategic al României, unui prieten al nostru al tuturor, ambasadorul Statelor Unite la București, care, comentând aceste mici tulburări, aceste proteste, spunea: “România e bine. România merge bine. În România e progres pentru că acești manifestatnți, spunea textual Excelența Sa, nu sunt împușcați de undeva de sus, de pe acoperișuri”.  După care le spunea românilor, ne îndemna: “Dacă nu mă credeți, întrebați-i pe cetățenii Siriei”. Am încheiat, oarecum, citatul. România a avut oameni împușcați de pe acoperișuri, peste 1000 de oameni, cu precădere tineri, acum 20 de ani, și acei oameni n-au murit pentru ca noi să fim comparați astăzi, în vreme ce suntem în Uniunea Europeană, demult deja, cu Siria. Cine face confuzii geografice, cronologice sau geo-politice, are tot timpul să revină. Noi nu putem confunda niciodată pentru ce într-adevăr unii dintre noi, dintre compatrioții noștri au fost împușcați de pe acoperișuri și din alte părți. Mulțumesc foarte mult!”

Transcrierea emisiunii Prim plan, invitat presedintele PNL, Crin Antonescu (23.01.2012)

EMISIUNEA:    PRIM PLAN
POSTUL:        TVR 1
ORA:            21:00
MODERATOR:    ALINA STANCU
INVITAŢI:        CRIN ANTONESCU
DAN CRISTIAN TURTURICĂ

TALK-SHOW

Alina Stancu: Doamnelor şi domnilor, bine v-am regăsit la “Prim plan”. Invitatul acestei ediţii este preşedintele PNL şi copreşedinte al USL, domnul Crin Antonescu. Bună seara, bine aţi venit la TVR, domnule preşedinte!
  Crin Antonescu: Sărut-mâna.
    Alina Stancu: Ca de obicei, alături de noi, Dan Cristian Turturică, redactor şef România Liberă. Bună seara vă spun şi dumneavoastră. Iar adresa alina.stancu@tvr.ro este adresa de e-mail care vă stă dumneavoastră, celor care ne priviţi în acest moment la dispoziţie pentru a ne putea transmite mesaje şi mai ales întrebări pentru invitatul din această seară. Înainte de toate aş vrea să mergem în Piaţa Universităţii, acolo unde pentru a 11-a zi consecutiv s-au strâns oamenii pentru a protesta şi a-şi striga nemulţumirile. Colegul meu, Marius Popescu, este în acest moment în mijlocul protestatarilor. Bună seara. Par să fie interesaţi oamenii care sunt acum în spatele tău şi îmi spuneai puţin mai devreme că sunt aproximativ 400-500 de oameni după estimările tale, par să fie interesaţi de mesajele transmise astăzi şi de concluziile sesiunii parlamentare extraordinare? Cei care se află în piaţă.
/…/
   Alina Stancu: Mulţumesc foarte mult pentru informaţiile pe care mi le-ai dat. Vom reveni la tine. Domnule Antonescu, aţi contrazis puţin mai devreme zvonurile legate de greva parlamentară. Aţi vorbit despre o demisie în bloc a parlamentarilor opoziţiei. S-a ajuns la un consens în USL?
Crin Antonescu: Urmează să vedem, pentru că eu am dat această informaţie din nemărginita mea dragoste faţă de presă, când am văzut că foarte mulţi colegi de-ai dumneavoastră aşteptau la ieşirea din sala Grupului liberal, unde, după ce s-a încheiat sesiunea extraordinară, şedinţa celor două camere, ne-am întâlnit împreună cu toţi parlamentarii liberali, doar liberali, care erau prezenţi. Acolo s-a degajat din toate discuţiile opţiunea parlamentarilor noştri pentru o retragere în bloc a opoziţiei din parlament. Am comunicat acest lucru, dar am spus fireşte că nu este vorba de o decizie, pentru că nu putem numai noi să decidem pentru tot blocul opoziţiei. Şi începând de mâine, dacă nu chiar din seara aceasta, după ce mă despart de dumneavoastră, începem discuţiile cu colegii din PSD şi din PC.
    Alina Stancu: Bun, Ludovic Orban şi Adriana Săftoiu şi-au pus demisiile la dispoziţia conducerii PNL începând cu 1 februarie. Mai sunt şi alţii?
Crin Antonescu: Sunt mai multe, 8, 10 astfel de hârtii pe care colegi de-ai mei, între care cei doi amintiţi, chiar primii, le-au semnat, mi le-au înaintat ca preşedinte al partidului…
Alina Stancu: Câţi sunt până la acest moment, ştiţi?
Crin Antonescu: Nu, nu i-am numărat pentru că în acest moment nu putem vorbi de demisii active, ele nu sunt activate. Într-un gest de mare încredere pentru care le sunt recunoscător, mi le-au înaintat ca preşedinte al partidului, urmând ca în funcţie de discuţiile pe care le avem şi cu colegii noştri să le activăm. Dar atunci sigur că nu vor fi numai ei. Pentru că, repet, asta este o decizie care se ia cu oarecare dificultate, e limpede că părerile sunt împărţite şi eu aş vrea să-mi fac datoria şi să spun că nu orice parlamentar care nu agreează o face pentru a-şi păstra scaunul, pur şi simplu este o evaluare de obiectiv politic, aşa consideră unii. Însă o dată luată o decizie, dacă decidem să rămânem în parlament, nici cei care ar vrea să demisioneze, nu vor demisiona, iar dacă decidem să plecăm, nici cei care ar vrea s rămână, nu vor rămâne.
Alina Stancu: Sunt voci care până la acest moment se opun cât se poate de clar acestei idei de demisie în bloc a opoziţiei? Mă refer aici la colegii dumneavoastră din PNL, nu vorbesc de cei de la PSD.
Crin Antonescu: Cele mai multe voci în PNL sunt pentru o demisie în bloc a opoziţiei. Repet, demisie, nu grevă, nu jumătăţi de măsură. Demisie, retragere din parlament. În acelaşi timp toţi sunt de acord că ce vom decide, aia vor face toţi şi că este foarte de dorit ca opoziţia să facă acelaşi lucru, adică să avem o demisie în bloc, dacă avem o demisie.
    Alina Stancu: Bun, apropo de cei doi, Ludovic Orban şi Adriana Săftoiu, pentru a fi încă o dată foarte clari pentru cei care ne urmăresc. În acest moment ei nu şi-au dat demisia din calitatea de deputaţi ai PNL, şi-au depus demisiile, aşteaptă să fie semnate în funcţie de ceea ce urmează să se decidă. Nu s-a decis însă nici până la acest moment nimic în ceea ce priveşte…
Crin Antonescu: Încă nu, demisiile se depun la parlament….Noi avem aici o lege. Pentru ca un deputat să fie socotit demisionar, trebuie ca el să facă o cerere oficială la parlament, la Secretariatul General şi aşa mai departe şi după aceea să confirme cu prima şedinţă în plen, să confirme la microfon în carne şi oase, prin viu grai această decizie. În acest moment, nici Ludovic Orban nici Adriana Săftoiu nu sunt demisionaţi, sunt doar nişte oameni care şi-au exprimat în felul acesta dorinţa, disponibilitatea de a demisiona.
Alina Stancu: La ce ar ajuta concret decizia, dacă veţi ajunge la o decizie din punctul acesta de vedere cu colegii de la PSD, demisia în bloc a opoziţiei, din perspectiva alegerilor anticipate pe care le-aţi susţinut astăzi, inclusiv în Parlamentul României, la sesiunea parlamentară extraordinară pe care v-aţi dorit-o şi aţi şi obţinut-o din partea puterii, cu ce ar rezolva această demisie în bloc a opoziţiei situaţia actuală?
Crin Antonescu: Cred că, pe de-o parte, în ordine practică, ar putea fi un impuls suplimentar, pentru că actuala majoritate să se gândească, totuşi, că nu poate guverna chiar în chip oficial de una singură şi că oricum e puţin plăcut să rămână singură, nu cu strada, că nu vorbim aici de câteva sute de oameni sau mii de oameni, ci cu o nemulţumire majoră din societatea românească şi deci să mai mediteze asupra faptului că soluţia anticipatelor este una sănătoasă din punct de vedere democratic, din orice punct de vedere. Pe de altă parte, pentru ca în opinia publică să fie foarte limpede în acest moment cine unde e. Noi am sesizat, într-adevăr, în toate aceste manifestaţii publice de protest nu doar dominantele – „Jos cei care conduc: preşedinte, prim-ministru, guvern”. Noi am sesizat, şi nu e prima dată, nu era nevoie de aceste manifestaţii ca să ştim că există o nemulţumire nu egal, dar răspândită în toate direcţiile, nemulţumirea aceea globală în legătură cu performanţa clasei politice româneşti de 20 de ani şi actuală.
Alina Stancu: Bun, şi atunci care e alternativa?
Crin Antonescu: Alternativa, aşa cum am văzut-o, este să avem un moment T Zero, cum se spune, în care să facem alegeri anticipate pentru că oricine ar câştiga aceste alegeri anticipate la Preşedinţie, la Parlament implicit pentru Guvern, ar veni a doua zi şi ar putea să conducă România necontestat măcar o vreme cu deplină autoritate şi cu o legitimitate proaspătă…
Alina Stancu: Constituţional se poate, domnule preşedinte?
Crin Antonescu: Constituţional se poate, pentru că atâta vreme cât această procedură a alegerilor anticipate este prevăzută în Constituţia României, dacă există voinţă politică ne putem încadra şi în lege. Eu sunt de acord, şi spun demult chestiunea asta; să ştiţi că acum ceva vreme, în vremuri ceva mai liniştite, prin 2005 a fost o discuţie când a fost tentativa de a organiza anticipate a lui Traian Băsescu, a fost o discuţie Băsescu – Tăriceanu, au şi început nişte divergenţe atunci, se vorbea despre anticipate şi am constatat şi atunci că mecanismul constituţional din România privitor la dizolvarea Parlamentului este complicat şi uşor absurd. Bun, asta e temă de meditaţie pentru momentul când o vom modifica, dar…
Alina Stancu: Tocmai de aceea, atâta vreme cât puterea nu este de acord să demisioneze, nu, aşa cum aţi sugerat, domnule, toată clasa politică să-şi dea demisia, se declanşează alegerile anticipate…
Crin Antonescu: Puterea nu poate fi obligată să demisioneze, cel puţin…
Alina Stancu: Nefăcând asta constituţional, însă cum pot fi declanşate alegerile anticipate, pentru că a explicat şi Adrian Năstase că ar fi vorba de declanşarea alegerilor parţiale anticipate, nicidecum alegerile anticipate pe care vi le doriţi?
Crin Antonescu: Dacă puterea nu doreşte anticipate, noi, poate alţii, dar noi nu o putem sili. Şi atunci puterea va avea de ales între a face, totuşi, anticipate sau a continua să-şi ducă până la capăt mandatul singură.
Dan Cristian Turturică: Dar există şi acest risc de care vorbeau unii dintre colegii dumneavoastră, şi anume ca dumneavoastră să vă daţi demisia, respectiv PNL, PSD, iar puterea să meargă chiar cu alegeri parţiale şi să-şi ocupe restul locurilor rămase libere…
Crin Antonescu: Dumneavoastră chiar aşa, chiar în halul ăsta îi credeţi?
Dan Cristian Turturică: E vă spun că este una din variantele pe care le-au ridicat colegii dumneavoastră astăzi.
Crin Antonescu: Bun, colegii mei sigur au o părere foarte proastă despre putere. Nu ştiam că şi dumneavoastră împărtăşiţi o asemenea părere. Eu să ştiţi că am, totuşi, aşa în nemărginita mea bunătate şi încredere în om, am o speranţă că totuşi, în cadrul partidului principal de guvernământ, care, sigur, la UNPR n-am vreo pretenţie în privinţa asta, poate chiar şi la UDMR există… cât să le arate că şi situaţia lor, ca partide, se depreciază foarte grav, dacă vor întinde coarda şi vor organiza o chestiune care, cred, va irita pe mulţi, adică e limpede că dacă noi plecăm din parlament şi ei organizează alegeri anticipate doar pe 200 de colegii sau cât însumează actualmente opoziţia, noi nu vom participa. Şi atunci chiar aşa, o Daciadă din asta politică dinainte de ’89 eu nu cred să organizeze, dar sigur, noi putem împiedica.
Dan Cristian Turturică: Deci dacă metoda e atât de sigură, că dacă vă daţi demisia din parlament…
Crin Antonescu: Nu e sigură, nu e sigură, dar e semnificativă.
Dan Cristian Turturică: PD-L să se ruşineze atât de tare încât până la urmă o să fie de acord cu alegerile anticipate, de ce ezită PSD, de exemplu?
Crin Antonescu: Domnule Turturică, eu cred că bine ar fi dacă noi toţi în politică am face lucrurile numai din ruşine. Probabil că nu eram aici. Dar lucrurile în politică se mai fac şi de teamă. Poate că dacă… ruşine.
Dan Cristian Turturică: De ce le e teamă PSD-ului?
Crin Antonescu: De o depreciere…
Alina Stancu: De pierderea mandatelor…
  Crin Antonescu: …de o depreciere electorală catastrofală, de faptul că dacă mai fac şi acest circ cu anticipatele la care participă numai ei totuşi vine o scadenţă, nu ştiu, în noiembrie, în 2013, cândva şi s-ar putea atunci costul să fie enorm. Aşa mă gândesc. În orice caz, ceea ce este cert, câştigul, că despre asta m-aţi întrebat este că o bună parte din opinia publică, dac nu toată, poate să vadă că există şi oameni politici capabili să fie consecvenţi cu propria lor decizie chiar cu preţul acestor fotolii atât de râvnite.
Alina Stancu: Consecvenţi, da, dar constructivi, domnule preşedinte? Asta ar înţelege opinia publică din gestul pe care l-ar face opoziţia, presupunând, atenţie, subliniez încă o dată acest lucru, că veţi ajunge la un consens din punctul acesta de vedere şi că toţi parlamentarii opoziţiei vor fi de acord cu propunerea dumneavoastră?
Crin Antonescu: Sigur, nu este foarte multă construcţie în acest gest al retragerii, aici intrăm în alte semnificaţii pe care am încercat să le spun mai devreme, însă noi cred că, propunând anticipate, am fost constructivi. Ce altă soluţie raţională, democratică şi mai economicoasă, mai ieftină, să găsim decât aceste alegeri anticipate? Nu este de dorit oare să tranşăm nişte lucruri în martie, să spunem, decât în noiembrie? Eu cred că da. Pe de altă parte, aş vrea totuşi să mai spun o dată faptul că – şi asta mă bucură – noi toţi din opoziţie nu am instigat pe nimeni, nu am isterizat pe nimeni, am făcut mereu apeluri la, cum să spun, o manifestare nonviolentă. Chiar la nuanţă mergând, dacă aţi observat, spre deosebire chiar de unii jurnalişti, am fost foarte reţinuţi şi în materie de raporturi jandarmi-demonstranţi. Nu pentru că nu am fi observat că jandarmii au călcat strâmb în anumite împrejurări, ci pentru că înţelegem cât de greu le e, pentru că o asemenea instituţie nu trebuie decredibilizată, pentru că avem nevoie toţi, acum, mâine, oricând, de ordine publică, de civilitate, şi pentru că, într-adevăr, este foarte greu, foarte greu – este o meserie grea şi prost plătită în România – să distingi între huligani, suporteri care s-au transformat în cetăţeni, protestatari politici şi aşa mai departe, deci noi cred că am fost cât se poate de constructivi în privinţa asta şi am mai fost constructivi, cred eu, indirect în ceva. De când s-au lansat programele de guvernare sau programele pe diferite domenii ale USL şi în toată această dezbatere din anul 2011 nu ne-am angrenat niciodată în promisiuni populiste, de genul: dăm înapoi tot ce s-a luat, dublăm salarii, confiscăm averile nu ştiu cui, vă dăm 20.000 euro şi astfel de prostii. Cred că ăştia sunt totuşi nişte paşi.
    Alina Stancu: Bun. Vă întreabă unul dintre telespectatorii noştri: declaraţi dumneavoastră că fără partide politice nu există decât dictatură sau anarhie.
Crin Antonescu: Aşa cred, da.
Alina Stancu: Demisia opoziţiei din parlament şi mutarea luptei politice în stradă, vă întreabă telespectatorul nostru – nu este riscantă? Să cadă guvernul sub presiunea străzii, nu există un risc de anarhie? Pentru o ţară membră a UE nu este de dorit că tranziţia puterii să se producă pe cale paşnică?
Crin Antonescu: Eu cred că telespectatorul ştie cu cine vorbiţi. Cred că asta este întrebarea pe care ar trebui să o pună în primul rând celor care sunt astăzi la putere, pentru că strada, totuşi, nu ne contestă pe noi, cei din opoziţie, în calitate de opoziţie.
Alina Stancu: Dar nici nu vă doreşte pe dumneavoastră ca alternativă din perspectiva…
Crin Antonescu: Dorinţele oamenilor în materie de politică se văd la vot şi nu exclud posibilitatea ca domnul Băsescu, dacă ar demisiona – parcă ar avea dreptul să participe la alegeri anticipate – sau PD-L să câştige alegerile. Eu ştiu? Dar asta acolo vedem.
Dan Cristian Turturică: În 2004, PNL şi PD-L au ales ca metodă de a sancţiona un parcurs ciudat al PSD vizavi de aderarea la UE organizând o grevă parlamentară. Astăzi spuneţi că greva parlamentară este prea soft – ca să vă citez. De ce?
Crin Antonescu: Soft a fost expresia dumneavoastră; eu am acceptat-o, sigur că…
   Dan Cristian Turturică: Nu… agenţia de ştiri.
    Crin Antonescu: Pentru că în practica parlamentară, practica democratică, o grevă parlamentară are o semnificaţie. Retragerea de la lucrări a parlamentarilor, a opoziţiei, într-un anumit moment are o semnificaţie, dar în contextul în care ne aflăm, cu oameni în stradă, cu răbdarea la capăt, după 14 angajări de răspundere, după toate numărătorile controversate – cum să fiu eu mai elegant, învăţaţi-mă – din parlament, eu cred că în momentul ăsta ne-am expune ridicolului cu grevă parlamentară. Lasă că în general opinia, datorită deprecierii profunde, din păcate, a acestei instituţii, este că în parlament nu se face mare lucru, nu, acum ori rămânem în parlament şi ne continuăm lupta acolo, pe baricadele pe care ni le oferă opoziţia, ori plecăm din parlament. De altfel, dacă-mi permiteţi o foarte scurtă paranteză, s-a vorbit mult despre reforme, despre tot felul de lucruri pe care trebuie să le schimbăm în statul român. Cred că va trebui s-avem o discuţie serioasă, când se va putea, şi despre câteva schimbări esenţiale, nu la nivelul Constituţiei, nici măcar la nivelul altor legi, ci măcar la nivelul regulamentului parlamentului. Şi acolo, am putea să stabilim câteva lucruri inspirate din practica altor astfel de instituţii occidentale sau chiar a Parlamentului European, unde să impunem cel puţin un circuit de consultare prealabilă. Sigur că cine are majoritatea îşi impune, până la urmă, voinţa, dar există măcar un ritual care ţine de studii de impact, de discuţii în comisii prealabile, de consultare de pronunţare măcar a opoziţiei. De asemenea, o modificare de regulament, în sensul de a aduce mai mult din dezbaterile publice care la noi se fac mai mult la televiziuni, în parlament şi, sigur, câteva alte lucruri care să redea ceva din prestigiul acestei instituţii.
Alina Stancu: Demiterea ministrului de externe, Teodor Baconschi, pentru declaraţiile făcute la adresa protestatarilor, declaraţii, e adevărat, făcute pe blog-ul său personal, dar în calitate de demnitar, în calitate de ministru de externe. Este o măsură bună luată de premier, cum o apreciaţi? Se impunea această demitere acum, în aceste momente?
Crin Antonescu: Demiterea ministrului de externe, după părerea noastră şi după cum am şi cerut, se impunea demult şi pe motive la fel, cel puţin la fel de serioase, care ţineau de jobul său strict. Din păcate, nu pot să cred în sinceritatea premierului, pentru că nu a făcut-o a doua zi. Dacă premierul a fost indignat sau nemulţumit, a considerat că cineva care spune aceste lucruri sau le scrie, le spune public, nu mai poate fi ministru de externe, că altă pricină nu înţeleg că i-ar fi găsit…
Dan Cristian Turturică: Nu, că şi asta a şi declarat, din cauza asta.
Crin Antonescu: Da. Sunt multe zile de când Teodor Baconschi a spus aceste lucruri. Doi, eu nu mai vreau vreo demisie, că mi-e egal dacă domnul Baconschi a fost sau nu concediat sau dacă, să zicem, colegul meu de Senat, domnul senator Urban ar fi nu ştiu ce, exclus din PD-L. Că un coleg PD al premierului, care este senator, i-a făcut viermi şi i-a făcut şi mai explicit decât a făcut-o Teodor Baconschi. În rest, ce să zic, planuri măreţe avea domnul Baconschi la Congresul PD-L, dar asta se întâmplă cu…
Dan Cristian Turturică: Schimbarea domnului Baconschi e posibil să pună sub semnul întrebării şi un proiect pe care dânsul l-a susţinut foarte mult şi pe care nu l-aţi agreat şi anume, voturile românilor din străinătate. În continuare, vă exprimaţi că nu ar fi o soluţie bună pentru România?
Alina Stancu: Votul prin corespondenţă.
Dan Cristian Turturică: Exact, prin corespondenţă.
Crin Antonescu: Atâta vreme cât nu avem garanţia corectitudinii acestui vot, da, nu avem niciun fel de ezitare să spunem că nu suntem de acord cu votul prin corespondenţă, dar…
Dan Cristian Turturică: N-ar fi o soluţie, de exemplu, s-avem vot prin corespondenţă, dar cu măsuri de siguranţă, care să fie… dumneavoastră le numiţi.
Crin Antonescu: Dacă putem să discutăm în acest regim, cu sinceritate căutând metode de siguranţă, sigur că putem discuta oricând. Numai că să ştiţi, eu nu cred că proiectul a căzut, pentru că domnul Baconschi era, ca să spun aşa, cel care cu o oarecare stângăcie – dar ce elegant sunt în seara asta? – cu o oarecare stângăcie, la Congresul PD-L…
Alina Stancu: Aţi venit, propunându-vă să nu fiţi elegant, domnule preşedinte?
Crin Antonescu: Nu. Nu. Nu, dar vremurile sunt grele. A făcut acolo o… aşa, un exces de zel, haide să fim serioşi, planul de fraudare, dacă-l face cineva, nu-l făcea domnul Baconschi. Oamenii care sunt coordonaţi şi lucrează într-un asemenea plan, sunt coordonaţi de unii care nu sunt destituiţi aşa, la vedere sau puşi la vedere, aşa că, din punctul ăsta de vedere, nu suntem mai relaxaţi.
Alina Stancu: Vă întreabă foarte multă lume, care ne scrie în acest moment, şi vă mulţumesc pentru că sunteţi alături de noi. O puteţi face în continuare. Cum aţi receptat, dacă vreţi, această sesiune parlamentară extraordinară, pe care aţi cerut-o cu atâta insistenţă? S-au rezolvat problemele sau vă aşteptaţi să se rezolve problemele pentru care aţi cerut această sesiune parlamentară extraordinară?
Crin Antonescu: Nu s-au rezolvat, dar asta nu înseamnă că ea a fost lipsită de rost. Noi am cerut o sesiune parlamentară extraordinară, pentru că am socotit că avem o problemă.
Alina Stancu: Care a fost rostul ei, acum, după ce s-a întâmplat?
Crin Antonescu: Să găsim soluţii, să găsim răspuns la faptul că în România, în mod neobişnuit, a izbucnit o serie de mişcări de protest nu cu un număr foarte mare de oameni, ca în Franţa, ca în Grecia, dar semnificativ pentru România, neobişnuit, în peste 60 de oraşe din ţară şi de vreo 10 zile încoace. Că avem o problemă, au admis, totuşi, şi cei de la putere, pentru că au fost de acord cu această sesiune extraordinară. La această problemă, în sesiune extraordinară, noi am venit public cu nişte soluţii. Dânşii, să continue guvernarea, că e foarte bună şi numai noi, USL, îi încurcăm în drumul spre progres, noi, cu aceste alegeri anticipate. Sigur că nu am găsit o soluţie împreună, n-a ieşit de aici o rezoluţie a parlamentului…
Alina Stancu: Până la urmă, soluţia alegerilor anticipate nu era o chestie pe care s-o fi tranşat astăzi, în sesiunea parlamentară extraordinară.
Crin Antonescu: Puteam s-o tranşăm măcar la nivel de principiu. Puteam să exprimăm acolo un acord al tuturor partidelor politice parlamentare pentru asta, dacă se voia, dacă există voinţă…
Alina Stancu: V-aşteptaţi, domnule preşedinte – sincer vă întreb, pentru că sunteţi un om cu foarte multă experienţă politică în spate şi vă cunoaşteţi colegii atât de partid, cât şi de parlament, extrem de bine…
Crin Antonescu: Nu m-aşteptam…
   Alina Stancu: …aţi fost şi în alianţă cu mulţi dintre ei, vă aşteptaţi să fie de acord?
Crin Antonescu: Nu m-aşteptam, în sensul că n-aş fi pariat că vor fi de acord, numai că trebuia să ne facem datoria şi să discutăm şi, în orice caz, să ştim foarte clar, să ştie toată lumea ce vrea fiecare şi cum vedem continuare. Aş vrea să vă spun că unii ne acuză că suntem radicali şi eu, astăzi, am asumat cumva în intervenţia mea în parlament acest radicalism şi am îndemnat foarte clar să distingem, radicalismul nu înseamnă nicidecum extremism sau violenţă. cred c-avem nişte nemulţumiri radicale care necesită remedii radicale. Dar, atenţie, nici puterea n-a venit să spună: hai, că din diverse motive nu vrem noi să facem anticipate, dar am putea să căutăm cumva alte mijloace ca să se mai liniştească lumea. De ce se teme lumea?
  Alina Stancu: Care ar fi …
Dan Cristian Turturică: O renunţare la alegerile comasate, de exemplu, ar fi un tip de concesie…
Alina Stancu: Am văzut că premierul a făcut referire doar la parlamentare în chestiunea de astăzi.
Crin Antonescu: Cu comasatele, sigur, dincolo de faptul că s-a discutat şi s-a asumat şi asta aşa cum s-a asumat, acum suntem într-o altă faţă a discuţiei: ce va spune Curtea Constituţională? Ce să mai spună? După motivul pentru care Curtea a amânat verdictul cred că nu mai sunt comentarii. Dar nu e decisiv ce spune Curtea, pentru că putem avea un verdict al Curţii că sunt constituţionale, dar Guvernul să aibă voinţa politică şi să spună: da, domnule, sunt constituţionale, dar hai să nu mai facem comasate, dacă ele au stârnit îndoieli, temeri, nemulţumiri.
Alina Stancu: Localele din iunie, domnule preşedinte…
Crin Antonescu: Da.
Alina Stancu: … pot fi puse pe masa negocierii? Din perspectiva dumneavoastră.
Dan Cristian Turturică: Nu, adică v-ar satisface, în primul rând?
Crin Antonescu: Nu, noi, în acest moment, nu am dorit să intrăm într-o negociere propriu-zis cu puterea. Pentru că, însă, nu e nicăieri de dorit să ai…
Alina Stancu: Păi, staţi o secundă, că spuneaţi puţin mai devreme că v-aţi dorit această sesiune parlamentară extraordinară tocmai pentru a încerca să găsiţi soluţii împreună cu cei care sunt acum la putere. De-aia vă întreb.
Crin Antonescu: Da, da, dar nu le-aş numi negociere.
Alina Stancu: Bun.
Crin Antonescu: Am pornit de la ideea că nu e bine niciodată să ai mişcări de protest. Opoziţia, sigur, pare avantajată pe o anumită secvenţă, dar a la long, nu e bine. Doi: nu scapă nimănui şi noi nu avem de ce să tăcem asupra faptului că toate aceste tulburări, proteste sociale, costă, costă bani. Prezintă nişte riscuri din punctul de vedere economic, vorbim de economia României. Tocmai de asta trebuie să-i găseşti soluţie repede şi, dacă se poate, durabilă.
Alina Stancu: Dar se bate cap în cap cu soluţia radicală, de care vorbeaţi puţin mai devreme.
Crin Antonescu: Păi, nu, staţi puţin. Totdeauna este mai costisitor să accepţi abuzuri. Pentru că ce o să se întâmple, dumneavoastră ştiţi foarte bine: nici măcar puterea şi nici măcar dumneavoastră nu ne-aţi acuzat pe noi că am fi instrumentat şi am fi scos în stradă aceşti oameni, că am fi organizat aceste proteste. Eu am spus-o, fără nicio teamă, că ne-au surprins şi pe noi. Noi ştiam că există o cantitate de nemulţumire mare, acumulată în 2010, de la jumătatea lui 2010 şi chiar dinainte, 2011…
Alina Stancu: Asta din cauza măsurilor de austeritate pe care România s-a văzut nevoită să le ia, exact aşa cum au făcut toate celelalte ţări din jurul ei. Vă rog.
Crin Antonescu: Nu, nu, nu, nu. Oamenii nu cred că protestează împotriva unor măsuri de austeritate, ci protestează împotriva faptului că aceste măsuri de austeritate nu au fost în niciun fel distribuite echitabil. Adică, România este o ţară în care foarte clar s-a rezolvat chestiunea echilibrelor bugetare, echilibrul deficitului bugetar, tăindu-le celor de la care nu se putea lua nici direct nici indirect din comision vreo şpagă şi o ţară în care mare parte din salariaţi bugetari, dar şi din salariaţi în mediul privat, pentru că vorbim şi de creşterea TVA-ului, şi de consecinţele de acolo, au sărăcit, în vreme ce elita politică, clientela puterii, în principal, poate că nu numai, dar în principal, s-a îmbogăţit. ăsta este un lucru care te revoltă. Doi: nicăieri în Europa, iertaţi-mă, deocamdată, nu s-au tăiat salarii cu 25%. nicăieri. În Grecia a fost un scandal monstruos contra îngheţării pensiilor şi tăierii celui de-al 13-lea salariu, în Spania s-a vorbit de 5% şi s-a ajuns la anticipate, ca să vezi, şi aşa mai departe. Doi…
Alina Stancu: Acolo permiţându-se, însă, aceste alegeri anticipate fiind permise de către Constituţie.
Crin Antonescu: Vorbim, totuşi, despre faptul că acest guvern, care astăzi redescoperă virtuţile dialogului şi promite să fie prietenos, nu numai că a ignorat opoziţia, nu numai că a asumat de 14 ori răspunderea, nu a mai avut dialog social cu nimeni, pe motivul că nu ştiu care sindicalist e penal, ei au suspendat dialogul cu orice sindicat. Pe motivul că, mă rog, cei care se opun reformei sunt nişte paraziţi şi, în fine, nişte retrograzi şi nişte comunişti, sau mai ştiu eu ce, nu au mai discutat cu nimeni.
Alina Stancu: E tardiv acum intensificarea acestui dialog, care spuneţi dumneavoastră că a lipsit până acum?
Crin Antonescu: Din punctul nostru de vedere, e tardiv. pentru că, o dată, nu am încredere. Eu văd de la o zi la alta, cum să vă spun, acum patru zile, domnul Boc era mai prietenos. De vreo două, trei încoace… şi, încă, premierul, parcă şi astăzi a fost cel care, mă rog, a cerut nişte scuze, l-a dat afară pe Baconschi, a mai asumat, aşa, cumva să spună “domnule, nu a fost chiar totul perfect”. Dar camarazii, domnul Oltean, toţi ceilalţi, la luptă cu USL-ul.
Dan Cristian Turturică: V-aţi supărat pe el pentru că v-a acuzat că aţi ieşit pe locul doi în alegerile din Maramureş.
Crin Antonescu: Domnule Turturică, eu nu am candidat… Domnule, nu e o chestiune, cum să vă spun, care să mă deranjeze, se spune de un an, se strigă de un an. De obicei se spune că am ieşit pe locul trei. Eu nu chestiunile astea le discut. Eu am candidat şi vă rog să vă aduceţi aminte că şi în interiorul PNL, cine dorea, pe sistemul ăsta electoral, să meargă într-un colegiu în care să fie sigur că iese pe locul întâi, se ducea şi ieşea pe locul întâi. Eu, Orban, alţi colegi am zis, domnule candidăm la Bucureşti, că trebuie cineva să candideze şi la Bucureşti, nu putem pleca toţi, ca atunci vântul politic bătea altfel. Bun. Nu asta este problema mea. Problema mea este că, în momentul în care eu, ca totuşi să mai clarificăm nişte lucruri, îi spun în faţă domnului Oltean că totuşi nu pe toţi din parlament. Pe mine, de exemplu, nu m-a găsit nimeni prin biroul ministrului industriei, cerând contracte ieftine de la băieţii deştepţi.
Dan Cristian Turturică: Pe domnul Oltean l-au găsit?
Crin Antonescu: Pe domnul Oltean l-au găsit, sigur că l-au găsit. Sau că nu am luat eu şpagă sau altcineva, să pun pe unul ca Botiş ministru, în drept la replică la replică domnul Oltean iese şi spune că a luat 51% la Bistriţa. Quod erat demonstrandum, dar asta chiar o paranteză.
Dan Cristian Turturică: Bun. Chestiunea corupţiei…
Crin Antonescu: Dar, oamenii au început, apropo de disponibilitatea de dialog, să răcnească din nou împotriva USL, fără să înţeleagă că ei nu au o problemă cu USL acum, ci cu oamenii din stradă şi cu cei din casă care….
Alina Stancu: Aceeaşi problemă o are şi USL. Vă reamintesc, cu respect, acest lucru pentru că oamenii din stradă, domnule Antonescu, nu au spus că îşi doresc venirea ca soluţie …
Crin Antonescu: Da, perfect.
Alina Stancu: La actuala criză prin care ei trec, venirea opoziţiei la putere. Nu v-au clamat.
Crin Antonescu: Poate că avem şi noi…. Poate că avem aceeaşi problemă. Deosebirea dintre noi şi cei din PD-L şi mă rog, cei care guvernează, este că noi suntem gata până la urmă să tragem o linie şi să spunem, da, domnule, bun. Ia spuneţi dumneavoastră, domnule, pe cine mai vreţi, pe cine nu mai vreţi? Partid cu partid, om cu om.
Alina Stancu: Staţi o secundă că nu v-aţi lămurit din punctul ăsta de vedere. Încă nu ştiţi dacă sunteţi gata cu toţii să faceţi acest pas, domnul preşedinte? Să renunţaţi la mandatele actuale pentru …
Dan Cristian Turturică: Inclusiv cei din PSD, adică.
Alina Stancu: Absolut.
Alina Stancu: Mă refer acum la toată lumea care face parte din această uniune.
Crin Antonescu: Eu cred, aşa cred, nu sunt Mafalda, nu am pretenţii, nici măcar de domnul Lăzăroiu, darămite de Mafalda. Deci, eu cred că cei din PSD vor merge şi ei pe asta şi vom avea o demisie în bloc. Dacă nu, o să vină nişte alegeri şi o să vedem. Dar vreau să vă mai spun ceva. Eu nu am aşteptat aceste manifestaţii ca să înţeleg că lumea vrea o înnoire profundă a clasei politice. De fapt, tema asta se pune demult. În 2004 s-a pus cu acuitate, Parlament curat etc., etc. Totuşi, ca să vorbesc numai de PNL, dar trag cu ochiul sigur şi la PSD, că suntem aliaţi…
Dan Cristian Turturică: Şi speraţi?
Crin Antonescu: Nişte … Sunt condamnat. Nişte mişcări, nişte eforturi de înnoire, de capacitare a unor oameni care nu au mai făcut politică, s-au făcut. Am dat exemple, nu le mai dau. Vedeţi dumneavoastră, acum toată lumea strigă, cei care sigur vor să ne spună că, de fapt, în Piaţă nu se strigă nimic, ni se fac numai semne. În Piaţă se strigă totuşi nişte lucruri. Bun. Vin ei, ne spun aşa: că opoziţia nu a arătat că poate să atragă specialişti şi nu ştiu ce. Domnul Turturică, pesemne, care nu este aşa de tânăr ca dumneavoastră, cum nici eu nu sunt, îşi aduce aminte că am făcut, la un moment dat, un guvern din umbră pe când nu eram uniţi cu PSD în care erau minoritari membrii PNL. Mi s-a sărit în cap atunci de către aceeaşi comentatori că sunt un prost şi că o să am mare scandal în partid.
Dan Cristian Turturică: Dar de ce nu îi prezentaţi acum?
Crin Antonescu: Eu ceva scandal în partid am avut, dar uite că am supravieţuit.
Dan Cristian Turturică: Nu ar fi o idee bună şi un guvern din umbră acum? Tocmai ca cei din piaţă să vadă ca PNL este, dacă nu şi PSD, este chiar sincer în a promova alţi oameni.
Crin Antonescu: Sigur că este.
Dan Cristian Turturică: Pentru că ştiţi ce este în mintea foarte multor celor din Piaţă.
Crin Antonescu: Sigur că ar fi bine.
Dan Cristian Turturică: Domnule, îi dau afară pe ăştia, da, presiunea nu, îi dăm afară cu ei cu tot şi ne trezim din nou cu … Să nu încerc să dau nume pentru că…
Alina Stancu: Că baroni locali sunt peste tot, în toate partidele.
Dan Cristian Turturică: Îi ştiţi mai bine decât mine.
Crin Antonescu: Acum, totuşi, şi asta este o chestiune care este la latitudinea fiecăruia, cu guvernul din umbră, da, ar fi bine.
Dan Cristian Turturică: De ce nu faceţi?
Crin Antonescu: Am şi discutat cu Victor Ponta. Nu mai pot să o fac singur, poate că o să reuşim să o facem pentru ca…
Dan Cristian Turturică: Bun, dar de ce nu vrea PSD, atunci?
Crin Antonescu: Nu, nu am spus că nu vrea PSD, dar este foarte complicat în acest moment pentru că asta ar însemna să alocăm deja nişte ministere, asta luaţi voi, asta luăm noi şi poate că este prematur. Doi, să avem curajul, eu l-am mai avut o dată, deci nu am o problemă să asumăm, să spunem nişte nume, curajul faţă de partid pentru că, să fie limpede, există o piramidă a intereselor, chiar licite, în politică…
Dan Cristian Turturică: Deci, înţelegeţi şi pe cei din PD-L într-un fel?
Crin Antonescu: Nu. Pe cei din PD-L nu am de ce să-i înţeleg.
Dan Cristian Turturică: Clientela politică nu are tentacule în toate partidele din România?
Crin Antonescu: Staţi puţin. Domnule Turturică, clientela politică are tentacule în toată lumea, adică partidul…
Alina Stancu: Sponsorii partidelor conduc România, este unul din sloganurile care este în Piaţa Universităţii acum, ştiţi?
Crin Antonescu: Eu… România o conduc oricum. Problema e că nu conduc toate partidele. Dar vreau să vă spun că e un slogan foarte plauzibil, îl înţeleg pe omul care a scris asta, pentru că, într-adevăr, până acum, deciziile mari în politica românească au fost şi marea politică, peste tot au influenţate de sponsori, direct, indirect…
Dan Cristian Turturică: Vezi stenogramele discuţiilor Ioan Nicolae, din 2009.
Crin Antonescu: Sigur, da… Deci clientelă politică există. Partidul lui Sarkozy, să spunem, are clientelă politică, Partidul Socialist francez…
Dan Cristian Turturică: Cu o singură diferenţă, că în Franţa mai ajung şi la condamnări.
Crin Antonescu: Exact. Şi cu singura diferenţă, că atunci când vorbim de clientelă politică, vorbim doar de anumite afaceri, într-o anumită zonă, nu vorbim de spolierea cetăţenilor zi de zi şi nu vorbim de aducerea unor oameni profund incapabili, vădit incapabili, fără nicio legătură cu domeniul.
Dan Cristian Turturică: Cine e arbitrul acestei… care pune linia? Unde e spoliere şi unde sunt, să spunem, interese, hai să le numim inevitabile?
Crin Antonescu: Care e arbitrul, presa independentă, care e preocupată…
Dan Cristian Turturică: Preşedinţii de partid, poate?
Crin Antonescu: A, vorbim în interiorul partidului, preşedinţii de partid…
Dan Cristian Turturică: Sigur.
Crin Antonescu: Orice preşedinte de partid trebuie să-şi asume răspunderea, dacă ajunge la guvernare, de exemplu, pentru fiecare om care e, nu ştiu, director într-un judeţ, el nu poate spune “Nu m-am ocupat eu de asta”, răspunde de asta…
Dan Cristian Turturică: Dar ştiţi că fără această decizie trebuie să ajungă… trebuie să ia o decizie înainte, pentru că se iau… discuţiile cu Ioan Nicolae au fost pentru finanţarea campaniei. Deci, mai degrabă, când ajunge la putere, un partid aplică, eventual, sau nu respectă ceva ce a negociat în campanie, când cel care a investit a pus cam ca la ruletă, că putea să iasă, putea să nu iasă. De acord cu mine?
Crin Antonescu: Domnul Turturică, sigur, lucrurile acestea se întâmplă. Dar vedeţi dumneavoastră, în campania din 2009 eu nu am făcut nicio înţelegere, nici cu domnul Ioan Nicolae, nici cu vreun alt domn, n-am făcut nicio înţelegere cu nimeni…
Dan Cristian Turturică: Dar când aţi văzut stenogramele, despre care bănuiesc că… la momentul acela, nu aţi avut aşa, măcar o ridicare din sprâncene?
Crin Antonescu: Nu, de ce să am o ridicare din sprânceană?
Dan Cristian Turturică: Ştiaţi că se întâmplă asta?
Crin Antonescu: Eu am fost copilul sărac al acelei campanii. Toată lumea, două luni sau cât a durat… şi a râs de mine pe toate posturile de televiziune, arătând că… “Rişti să candidezi, dar lasă, că nu ai şanse, că sunt două maşini puternice de război”. Unii din ăia care râdeau, acum râd, dar mai la răcoare. E problema lor. Eu vreau să vă spun că, totuşi, există o limită rezonabilă între existenţa sponsorilor, existenţa unor grupuri, inclusiv de afaceri, o spun deschis, apropiate de anumite guverne, de anumite partide, dar totul se face în nişte limite de rezonabilitate şi nu se trece dincolo de anumite graniţe. Eu…
Dan Cristian Turturică: Care ar fi acele graniţe? Pentru că oamenii asta aşteaptă, pentru că ştiu că s-au întâmplat în diverse cicluri, aceleaşi metehne s-au perpetuat, acum, unul dintre lucrurile care le întreabă, „ce pot sau cum vor să facă un nou tip de politician din România?”, altfel, acele lucruri, care, iată, spuneţi dumneavoastră că sunt inevitabile până la un punct.
Crin Antonescu: Haideţi să convenim că măcar la nivelul liderilor acestor trei partide din opoziţie este vorba de lideri noi. Adică, haideţi să nu mai discutăm la nesfârşit când vreţi să-l scoateţi nu dumneavoastră anume, deşi vi se întâmplă, să-l scoateţi basma curată pe Băsescu, nu mai vorbiţi de Iliescu şi de Năstase, pentru că Iliescu şi Năstase, politicieni importanţi…
Dan Cristian Turturică: Aşa…
Crin Antonescu: …nu mai conduc în acest moment partidul. Că au o influenţă mai mare sau mai mică, asta este altceva, dar măcar la nivelul liderului – şi care s-a dovedit a fi un lider real – e o schimbare. E o schimbare şi la PNL, e o schimbare până şi la PC. Mai departe…
Dan Cristian Turturică: Haideţi să vă spun o întrebare foarte concretă, apropo de basmale curate, da?
Crin Antonescu: Da.
Dan Cristian Turturică: Eu, de exemplu, l-am criticat în nenumărate rânduri pe Traian Băsescu că nu a continuat, de exemplu, demersul preşedintelui Emil Constantinescu de a desecretiza arhiva Întreprinderii de Comerţ Exterior Dunărea, care ştiţi foarte bine că a gestionat foarte mulţi din banii lui Ceauşescu. Vă trimit şi editorialele mele în care am făcut asta…
Crin Antonescu: Foarte bine nu ştiu, dar aşa presupun…
Alina Stancu: Vă întrerup o secundă doar…
Dan Cristian Turturică: Doar două secunde…
Alina Stancu: Două secunde, domnule Turturică…
Dan Cristian Turturică: Dumneavoastră aţi face această mişcare, aţi continua desecretizarea arhivei Dunărea, începută de Emil Constantinescu?
Crin Antonescu: Fără niciun fel de ezitare şi nu ştiu dacă avea legătură cu asta sau nu…
Dan Cristian Turturică: O luăm ca pe o promisiune, o puneţi pe agenda dumneavoastră? Pentru că acolo s-au mişcat foarte mulţi din banii din care s-au constituit afacerile necurate ale României.
Crin Antonescu: Fără niciun fel de îndoială şi nu ştiu dacă avea legătură cu asta sau nu, dar vă rog să vă aduceţi aminte sau vă aduc eu aminte că primul meu conflict, aşa, public, cu preşedintele Traian Băsescu, pe când încă era prietenie mare şi se guverna cu PNL, a fost episodul în care Constantin Ticu Dumitrescu – Dumnezeu să-l ierte! – a fost împiedicat, în ciuda angajamentelor comune, să ajungă preşedinte la CNSAS.
Dan Cristian Turturică: Dar ştiţi de al cui nume se leagă Întreprinderea de Comerţ Exterior Dunărea? De a domnului Dan Voiculescu.
Crin Antonescu: Poate să se lege…
Dan Cristian Turturică: Este unul dintre oamenii care şi-au asumat oficial prezenţa în acea întreprindere.
Crin Antonescu: Poate să se lege şi de numele mamei mele, ceea ce nu e cazul, vorbim la figurat. e un lucru pe care noi trebuie să-l cunoaştem, pe care lumea trebuie să-l cunoască…
Dan Cristian Turturică: Deci veţi desecretiza arhivele Întreprinderii de Comerţ Exterior Dunărea?
Crin Antonescu: Fără niciun fel de îndoială.
Alina Stancu: O ştire ultimă oră ne spune că PC este pregătit, stimaţi telespectatori, să se retragă imediat din parlament, alături de colegii din opoziţie…
Crin Antonescu: Aţi văzut?
Alina Stancu: …odată de această decizie va fi luată în cadrul USL. Asta este declaraţia pe care a făcut-o, cu puţin timp în urmă, preşedintele PC, Daniel Constantin, citat de agenţia Mediafax. Vin în continuare mesaje din partea telespectatorilor, sunt mesaje şi din partea revoluţionarilor, care vă pun câteva întrebări. Am să le dau citire…
Crin Antonescu: Vă rog…
Alina Stancu: Însă, până atunci, mi-aţi rămas dator cu o întrebare pe care vi-o adresasem puţin mai devreme şi care nu este încă foarte clar cum rămâne din perspectiva răspunsului. Alegerile comasate, dacă se renunţă la ele, e un subiect sau o măsură care ar putea să vă mulţumească…?
Crin Antonescu: Nu.
Alina Stancu: …în acest moment?
Crin Antonescu: E o măsură binevenită, e o măsură care se ia nu pentru noi, că noi, alegerile astea nu le facem pentru noi şi pentru pedelişti. E o măsură binevenită, din punctul de vedere al sănătăţii vieţii publice şi corectitudinii de fond a alegerilor.
Dan Cristian Turturică: Ce faceţi cu subiectul demisiei preşedintelui? Dacă, de exemplu, puterea e de acord să organizeze alegeri anticipate, bănuiesc pentru parlamentare, că la ele vă referiţi… sau doriţi alegeri anticipate şi pentru preşedinte, şi pentru parlamentare?
Crin Antonescu: Noi am dori şi pentru preşedinte, ne gândim că aşa ar fi frumos. Dar sigur că nu…
Dan Cristian Turturică: Dar dacă nu ar accepta decât parlamentare, aţi fi de acord?
Crin Antonescu: Facem doar la parlamentare, sigur…
Dan Cristian Turturică: Şi renunţaţi, deocamdată cel puţin sau pentru un timp, la cererea de demisie a preşedintelui?
Crin Antonescu: Sigur că da, noi am dat în seara asta, astăzi, în parlament, pachetul de soluţii, aşa cum l-au formulat chiar protestatarii şi cum noi îl formulăm de multă vreme. Până la urmă, chestiunea demisiei – atenţie, nu suspendării, vorbim de demisia preşedintelui – este o afacere între domnul Băsescu şi popor. Nu noi l-am ales pe domnul Băsescu, ca să îi cerem noi demisia. Noi am prezentat…
Dan Cristian Turturică: Dar dumneavoastră reproduceţi vocea poporului şi azi, în parlament, aţi pronunţat…
Crin Antonescu: Noi credem că ar fi bine şi pentru noi toţi, şi pentru domnul Băsescu însuşi să-şi dea demisia. Acum, nu şi-o dă, nu şi-o dă.
Dan Cristian Turturică: De ce pentru preşedinte, de ce ar fi bine pentru el chiar?
Crin Antonescu: Pentru că, întotdeauna, o demisie, atunci când măcar unii dintre cei care, în fine, te-au adulat, te-au votat, acum ajung să umble cu lucruri care, vă spun sincer, pe mine nu mă bucură deloc… în pieţele publice, între protestatari există, cum să spun, deja prea multă ură, există o violenţă simbolistică; vedem spânzurători, alte trăsnăi. Eu înţeleg că oamenii ăia sunt foarte supăraţi, le împărtăşesc mâhnirea, dar nu îmi place să văd lucruri din astea. Sigur că ar fi o chestiune de demnitate, ar fi o posibilitate a preşedintelui să explice ce crede că a fost bine, că nu a fost bine, să mai divulge ceva moguli, să facă o campanie frumoasă, să ne spună dacă dosarul domnului Verestoy mai e activ, se mai lucrează, s-a închis, s-a rezolvat, ce-i cu Patriciu…
Alina Stancu: Credeţi că mogulii aceia la care face referire preşedintele Traian Băsescu… aţi făcut şi dumneavoastră, la un moment dat, referire la ei şi acum sunteţi coleg de alianţă cu ei.
Crin Antonescu: Da, dar staţi un pic, eu am spus foarte clar în momentul în care am făcut această alianţă cât, de unde şi până unde sunt coleg şi cu Dan Voiculescu, şi cu Ion Iliescu, şi cu Adrian Năstase, dar eu cred că există nişte nuanţe pe care nu se poate ca dumneavoastră să nu le observaţi.
Dan Cristian Turturică: Da, dacă, de exemplu, Adrian Năstase ar fi condamnat într-unul din dosare şi ar fi cum spune chiar liderul PSD, domnul Ponta…
Crin Antonescu: Doamne fereşte! Ziceţi şi dumneavoastră, apăraţi-l…
Dan Cristian Turturică: …că ar fi o soluţie politică, aţi ieşi alături de cei din PSD ca să condamnaţi această condamnare?
Crin Antonescu: Nu, dacă aşa ceva s-ar întâmpla, ceea ce eu sper pentru domnul Adrian Năstase, pentru prezumţia de nevinovăţie, pentru…
Dan Cristian Turturică: Îl credeţi nevinovat pe domnul Adrian Năstase?
Crin Antonescu: Până la proba contrarie, da.
Dan Cristian Turturică: Ştiţi ce declaraţi în 2004, nu, despre domnul Adrian Năstase?
Crin Antonescu: Sigur că ştiu. Da, da, vă rog…
Dan Cristian Turturică: Nu vă mai citesc, nu?
Crin Antonescu: Vă rog…
Dan Cristian Turturică: Legat de culmile de nesimţire şi de corupţie pe care a ajuns România în timpul lui.
Crin Antonescu: Da, da, sigur. Dar sigur că da. Staţi puţin că…
Dan Cristian Turturică: Vă bazaţi pe ceva când făceaţi acele declaraţii atunci?
Crin Antonescu: Sigur că mă bazam pe ceva, aşa cum mă bazez şi acum…
Dan Cristian Turturică: Deci ar fi o mare revelaţie dacă aţi constata că Năstase e nevinovat?
Crin Antonescu: Am să vă spun ce aş face, ca să nu credeţi că evit…
Alina Stancu: Daţi-mi voie să vă întrerup o secundă pe amândoi, pentru că în acest moment colega mea Laura Ştefănescu se află la sediul Partidului Democrat Liberal, unde înţeleg că are loc acum o şedinţă extraordinară. Se decid şi alte demisii în această seară, e posibil să auzim şi alte nume decât demiterea domnului Baconschi. Bună seara, Laura Ştefănescu!
Reporter: Bună seara. În primul rând, şedinţa conducerii PD-L care a fost convocată de urgenţă în această seară s-a încheiat în urmă cu puţin timp. Există două tipuri de concluzii, s-a discutat doar despre situaţia de la Ministerul de Externe, nu este vorba despre niciun alt tip de remaniere în acest moment, nici despre demisia lui Emil Boc, aşa cum s-a vehiculat la un moment dat. Revenind la situaţia de la Ministerul de Externe există un nume care a fost acceptat de PD-L în această seară, este vorba despre Cristian Diaconescu de la UNPR, deşi Sever Voinescu, purtătorul de cuvânt, a evitat să facă această nominalizare, în această seară va avea loc o nouă şedinţă a coaliţiei în care se va pune la punct practic această nominalizare a lui Cristian Diaconescu. A mai fost în discuţie şi Bogdan Aurescu, secretarul de stat de la Ministerul de Externe, se pare că a câştigat varianta politică în acest moment. L-am întrebat pe domnul Voinescu, care a vorbit la modul general despre faptul că în PD-L s-a discutat o variantă pentru Ministerul de Externe, dacă această propunere va trece prin Parlament. Nu, nu va trece prin Parlament, nu este nevoie, spune domnul Sever Voinescu, pentru că este atributul primului ministru să facă o remaniere. Repet, pe surse am aflat că este vorba despre nominalizarea lui Cristian Diaconescu. Ea va fi din nou discutată în această seară în cadrul coaliţiei de guvernare şi va fi oficializată probabil mâine de primul ministru. De principiu, PD-L a decis să renunţe la postul de la Ministerul de Externe, ocupat până astăzi de Teodor Baconschi, care rămâne prim-vicepreşedinte al PD-L. Foarte puţine informaţii de la PD-L, dar această şedinţă din această seară a fost dedicată exclusiv situaţiei de la Ministerul de Externe, care nu poate rămâne într-un soi de neclaritate foarte mult timp. Este o decizie a coaliţiei.
Alina Stancu: Mulţumesc. Ce părere…?
Dan Cristian Turturică: Ce aţi face în cazul lui Adrian Năstase – nu renunţ la întrebarea mea – dacă ar fi condamnat, că asta începuse-ţi să-mi povestiţi mai devreme?
Crin Antonescu: Ce aş face eu, Antonescu, sau ce aş face eu dacă aş fi în locul lui Adrian Năstase?
Dan Cristian Turturică: Nu, nu, ce aţi face dumneavoastră Antonescu?
Crin Antonescu În momentul în care e în curs un proces, după cum ştiţi am şi votat pentru ridicarea imunităţii… Beneficiază de prezumţia de nevinovăţie. Dacă…
Dan Cristian Turturică: Şi dacă… din PSD vin şi spun: e un proces politic, e o decizie politică…
Crin Antonescu: Dacă avem o sentinţă care îl condamnă pe Adrian Năstase, pe Antonescu, pe Turturică, pe cine vreţi dumneavoastră, noi, fără excepţie, considerăm că în acel moment până la un eventual recurs care să-l achite, omul respectiv trebuie să facă un pas, chiar mare, înapoi din prim-planul scenei politice.
Alina Stancu: Ne spunea colega noastră puţin mai devreme, în direct de la sediul PD-L, că este foarte probabil ca mâine să avem un nou ministru de externe în persoana domnului Cristian Diaconescu.
Crin Antonescu: Atâta au discutat. Apetitul dumneavoastră pentru alte maziliri se deschisese.
Alina Stancu: Ce părere aveţi despre Cristian Diaconescu în calitate de ministru de externe dacă se va confirma acest lucru?
Crin Antonescu: E păcat că domnul Cristian Diaconescu e un om chiar fermecător, e frumuşel, e elevat, e educat, e un om care are experienţă diplomatică, fără niciun fel de îndoială, dar ce păcat că nu e un om liber. E bine să ai un ministru de externe un om liber.
Alina Stancu: Staţi o secundă, ce înseamnă că nu e un om liber? Că nu înţeleg ce vreţi să spuneţi, trebuie să-mi traduceţi.
Crin Antonescu: Uite aşa cred eu despre un om care se duce la UNPR, după ce a boxat la PSD, s-a retras din cursa prezidenţială…
Dan Cristian Turturică: Dar sunt mulţi care au făcut… Chiar şi în PNL sunt mulţi care au avut şi alte partide în spate înainte.
Crin Antonescu: Păi dar ce credeţi…? Dar eu am părerea despre unul care a plecat la UNPR că e vreun om liber? Nu. Nu e niciunul liber. Păcat însă… În vreme ce de alţii… Cum să vă spun? Cu părere de rău, toată viaţa au slugărit colo, colo, dar Cristi Diaconescu, un om cu anumite calităţi nu pe orice…
Alina Stancu: Potrivit pentru această funcţie de ministru de externe în momentul acesta? Dacă se confirmă, repet.
Crin Antonescu: Dacă ar fi fost liber, da.
Alina Stancu: Atât dumneavoastră cât şi Victor Ponta spuneaţi în felul următor: că nu poate fi vorba, dacă veniţi la putere, de creşteri salariale sau de creşteri de pensii.
Crin Antonescu: Nu, am spus că nu poate fi vorba de creşteri absurde, de dublări, de promisiuni aberante.
Alina Stancu: Asta înseamnă că va fi posibilă totuşi o creştere a salariilor şi pensiilor de îndată ce guvernul condus de Victor Ponta va ajunge la putere?
Crin Antonescu: De îndată ce guvernul va alcătui un proiect de buget.
Dan Cristian Turturică: Chiar dacă condiţiile economice nu o vor permite, pentru că ştiţi totuşi, dincolo de faptul că a făcut-o Theodor Stolojan acea declaraţie privind înrăutăţirea condiţiilor economice să ştiţi că e reală în Europa şi România e dependentă de piaţa…
Crin Antonescu: Dumneavoastră ce spuneţi? În ciuda faptului că a făcut-o Theodor Stolojan…
Dan Cristian Turturică: Anticipam o reacţie, a spus-o Stolojan, nu contează…
Crin Antonescu: Dar staţi puţin. Eu în raport cu domnul Stolojan să ştiţi că am avut cred, atitudine cuviincioasă totdeauna şi nu aprecierile de natură economică ale domnului Stolojan le-am persiflat eu vreodată. Disperările domnul Stolojan sunt comice în plan politic.
Alina Stancu: Noi, opoziţia, nu promitem acum şi nu vom promite nici la alegeri ceea ce ştim că nu vom putea face peste noapte. Nu vom promite mari sume de bani – e declaraţia dumneavoastră, domnul Antonescu.
Crin Antonescu: Sigur că da.
Alina Stancu: Deci aici vă refereaţi inclusiv la pensii şi salarii.
Dan Cristian Turturică: Dar nu v-a spus… mult mai mici.
Crin Antonescu: Nu am propus. Eu am spus următorul lucru. Dumneavoastră vorbiţi de condiţii economice. O să daţi ceva la salarii înapoi, pentru că – atenţie! – noi suntem încă sub obligaţia de a respecta o lege care a fot prorogată, să spunem, dată de Boc, nu de noi, de majoritatea lor.
Alina Stancu: În varianta USL la guvernare, după alegeri anticipate sau la termen, domnule preşedinte, dacă protestele în stradă continuă, aşa cum putem vedea acum în imagini la Universitate şi în alte oraşe din ţară, cum veţi stabili reprezentativitatea celor care vă contestă? Vă întreb doar ca principiu?
Crin Antonescu: Înainte de toate, eu nu cred că cineva, un guvern, măcar cel puţin un an, dacă nu face nişte aberaţii – s-ar putea ca răbdarea românilor să nu mai aibă acelaşi tempo şi bine ar fi – nu poate contestat o perioadă după ce a avut nişte alegeri. În al doilea rând, nu salariile, atâta cât le hotărăşte un guvern, nu se dau după proteste în stradă. Salariile se dau după nişte criterii şi raţiuni economice şi după anumite opţiuni pe care le faci. Până la urmă, sigur că oamenii ăştia sunt mânaţi, bună parte din ei, de nevoie, frustrarea acumulată este de la micşorarea dramatică a veniturilor, dar ei acum, în stradă nici măcar nu cer ăia 25% înapoi la salariu. Cer, pur şi simplu, un alt guvern şi atunci când sunt supăraţi pe acest guvern, pe acest preşedinte, nu sunt supăraţi numai pentru că li s-au tăiat banii, ci şi pentru că au fost sfidaţi, ci şi pentru că li se pare că nu mai au chiar niciun cuvânt de spus.
Alina Stancu: Bun. Invocarea articolului 7 din Tratatul European, cel care se referă la stoparea fondurilor europene şi care prevede, după cum bine ştiţi, sancţiuni care pot ajunge până la blocarea dreptului de vot al românilor în instituţiile europene, articol pe care l-a invocat în discursul pe care l-a avut sâmbătă europarlamentarul PSD, doamna Rovana Plumb. Poate fi interpretată cum, această invocare, domnule preşedinte?
Crin Antonescu: Nu ştiu exact, vă mărturisesc. Nu am putut să urmăresc nici alocuţiunea doamnei Rovana Plumb şi desigur cu atât mai puţin lucrările Organizaţiei de Femei a PSD.
Dan Cristian Turturică: … un demers al PSD la Parlamentul European….
Crin Antonescu: Ceea ce ştiu eu este că Victor Ponta nu a declarat sub nicio formă şi niciodată că ar trebui blocate fondurile europene pentru România, iar în ce mă priveşte, în ciuda spuselor domnului Stolojan, dar nu o iau în nume de rău, poate este puţină confuzie, nu am declarat niciodată nimic în legătură cu acest subiect.
Dan Cristian Turturică: Vă spun textual ce a spus domnul Ponta.
Crin Antonescu: Este adevărat.
Alina Stancu: Pe scurt, domnule Turturică.
Dan Cristian Turturică: Că este posibil să se ajungă, dar nu îşi doreşte…
Alina Stancu: Până acolo.
Dan Cristian Turturică: Totuşi este un risc foarte mare.
Crin Antonescu: Este cu totul altceva.
Dan Cristian Turturică: Nu este un risc foarte mare pentru România?
Crin Antonescu: Nu. Riscul cel mai mare este ca în România să avem o deplasare gravă, ca în Ungaria sau mai rău, de la mecanismele democraţiei. Ăsta este cel mai mare risc pentru că, domnule Turturică, aţi urmărit cu sufletul la gură zilele în care doamna Monica Macovei, în timpul guvernului Tăriceanu, umbla pe la Bruxelles şi făcea lucruri mult mai explicite decât a făcut Victor Ponta.
Alina Stancu: Din păcate, nu mai avem timp şi aş vrea să închei, dacă vreţi, cu o întrebare care vine din partea unui telespectator. Apropo, de înnoirea clasei politice de care vorbeaţi puţin mai devreme domnule Antonescu, cum vede preşedintele PNL, Crin Antonescu, asocierea cu Sorin Roşca Stănescu, un nou membru al PNL? Apropo şi de faptul că PNL a încercat de-a lungul timpului să scape de tarele trecutului.
Crin Antonescu: Da. Sorin Roşca Stănescu este un jurnalist important, mă rog, simpatizat, antipatizat, sunt problemele tagmei dumneavoastră. Sorin Roşca Stănescu este un om care a avut o legătură cu vechea Securitate, mărturisită, discutată, făcută publică dacă nu mă înşel încă din 1990, când lucra la România Liberă.
Alina Stancu: Condamnată de PNL în repetate rânduri.
Crin Antonescu: Sorin Roşca Stănescu este un om care întotdeauna a fost un jurnalist care s-a situat în critica puterii. Sorin Roşca Stănescu nu a fost niciodată, să spun aşa, pe la curtea nu ştiu cărui preşedinte sau prim-ministru.
Alina Stancu: Deci, o asociere potrivită.
Crin Antonescu: Şi Sorin Roşca Stănescu este un cetăţean român care are dreptul de a se înscrie în PNL. Niciuna din prevederile din statut nu îl împiedică.
Alina Stancu: O asociere potrivită, domnule preşedinte?
Crin Antonescu: Da. Este un membru proaspăt de care, având în vedere că este o figură publică şi care repet, de 20 de ani în meseria lui, s-a situat întotdeauna de partea democraţiei, noi suntem foarte bucuroşi.
Dan Cristian Turturică: Semnifică această venire o reconciliere cu Dinu Patriciu?
Crin Antonescu: În niciun caz. Dinu Patriciu, dumneavoastră cred că sunteţi absolut convins că este reconciliat definitiv cu Grigore Cartianu şi cu Peter Imre sau cine mai sunt pe acolo. Deci, ei sunt conciliaţi la Cotroceni cu alţi colegi de-ai dumneavoastră.
Alina Stancu: Mulţumesc foarte mult, domnule Antonescu, pentru prezenţa la “Prim plan”. Vă mai aşteptăm.

Transcrierea emisiunii “Actualitatea in dezbatere”, RRA, invitat presedintele PNL, Crin Antonescu

Realizator: Alexandra Andon – Opoziția se pregăteşte să dea ultima bătălie politică a anului. Joi este programată dezbaterea moțiunii de cenzură depusă ca răspuns la angajarea răspunderii guvernului pentru legea comasării alegerilor.

Invitatul ediției de astăzi este președintele PNL, copreședinte al USL, domnul Crin Antonescu. Bine ați venit.

Crin Antonescu: Sărut-mâinile. Bună ziua, bine v-am găsit.

Realizator: La Timișoara se aniversează astăzi 22 de ani de când orașul s-a declarat liber de comunism. În parlament va începe în scurt timp o ședință consacrată aniversării revoluției. Pentru dvs, ca absolvent de istorie, dar și ca politician, cum percepeți acum evenimentele din ’89? S-a schimbat această percepție de-a lungul ultimelor două decenii?

Crin Antonescu: Doamnă, pentru mine nu. Cum spuneam la o întâlnire recentă, tot în scopul comemorării acestor evenimente cu colegi mai tineri, nu știu dacă pentru toată generația mea, pentru mine personal cele petrecute atunci rămân evenimentul cel mai important al vieții mele. Este cea mai frumoasă, spuneam, dar și cea mai dureroasă amintire a mea, și de fiecare dată în sfârșitul de an chiar dacă suntem preocupați de cele lumești, de apropierea sărbătorilor, de strângerea în familie – e întotdeauna un gând legat de amintirea acelui an, acelei ierni, acelui decembrie și mai ales de încercarea de a evalua mai degrabă sentimental ce am făcut de atunci până acum. Unde suntem în raport cu ceea ce speram, cu ceea ce așteptam, ce am făcut până la urmă din sacrificiul unor oameni, pentru că noi am discutat în fel și chip despre evenimentele de atunci. Le-am numit revoluție, le-am numit evenimente, le-au numit unii lovitură de stat, conspirație, KGB, CIA, etc…

Realizator: Pentru care dintre denumiri optați?

Crin Antonescu: Cred că toate au partea lor de adevăr. E limpede pentru mine, din datele care deja istoricește s-au studiat, că au existat și manipulări, au existat și provocări, au existat și forțe externe interesate să acționeze într-un plan sau altul, dar pentru mine semnificativ rămâne că niște oameni, nu foarte mulți, la Timișoara, la București, în alte câteva locuri și-au riscat viața, unii chair și-au dat-o. Ei nu erau înțeleși nici cu  KGB, nici cu CIA, nici cu altcineva, pur și simplu doreau libertate, pur și simplu s-au solidarizat cu ceilalți oameni ieșiți în stradă pentru libertate, cu celelalte victime și asta face ca pentru mine cel mai interesant moment sau cel mai interesant aspect al acelor evenimente să fie acesta. În rest, istoria este istorie, întotdeauna se amestecă oameni care știu mai mult, oameni care știu mai puțin, dar rămân realitatea unor oameni care nu au murit întâmplător că treceau pe acolo, nu au murit din greșeală, sunt niște oameni care și-au riscat viața și unii chiar și-au dat-o.

Realizator: Sute de revoluționari au protestat și astăzi în Piața Victoriei pentru a nu li se diminua drepturile prevăzute în acea lege a recunoștinței. Care este atitudinea dvs față de această intenție a guvernului?

Crin Antonescu: Sigur că e dreptul acestor oameni, ca și dreptul tuturor categoriilor afectate de măsurile zis de austeritate să protesteze. Sigur că despre ideea de a acordat certificate, pensii, îndemnizații nu mă feresc s-o spun în legătură cu aceste idei am avut și am rezerve. Dar atâta vreme cât 20 de ani s-a încetățenit, de la guvernare la guvernare, sigur că oamenii respectiv simt o frustrare. Aveau un drept care le-a fost dat de statul român și care nu mai este. Aș spune însă că nu sunt deloc singurii, sunt alții poate într-o situație mai grea și poate mai îndreptățiți să-și plângă drepturile pierdute.

Realizator: Joi se va dezbate în parlament și se da votul asupra moțiunii de cenzură, ultima din această sesiune parlamentară, depusă ca urmare a angajării răspunderii guvernului pentru legea comasării alegerilor. Ce șanse dați acestei moțiuni și care a fost motivația depunerii ei?

Crin Antonescu: Atunci când avem de-a face cu angajări de răspundere, în cele mai multe cazuri moțiunea de cenzură este automată, este obligatorie, este un răspuns reflex, pentru că tu nu ai cum ca opoziție sau ca om care nu ești de acord cu conținutul angajării de răspundere, cu legea respectivă, n-au cum să te manifești altfel. Dacă nu ești de acord, faci moțiune de cenzură. Sigur că șansele sunt reduse, n-o să-mi închipui că peste noapte parlamentarii din majoritate, un număr semnificativ, se vor găsi la fondul problemei și vor vota altfel decât le dictează partidul și guvernul. Fondul problemei, foarte, foarte sintetic, este următorul. Întâi și întâi, comasarea alegerilor prezintă marele pericol pentru calitatea statului democratic de amesteca lucrurile. Într-un stat democratic este bine să aibă loc alegeri libere, corecte, la intervale rezonabile, stabilite în general prin lege, și unde să-i fie clar alegătorului pentru ce votează.

Realizator: Vă îngrijorează suprapunerea discursurilor în timpul acestei campanii electorale mixte?

Crin Antonescu: Sigur. Noi, ca să nu vorbesc doar de ce face acum actualul guvern, noi am intrat deja cu tipul de uninominal, așa cum a fost el adoptat în 2008 sub riscul de a confunda administrația locală cu parlamentul. Dacă avem și alegeri în același timp atunci e foarte clar că nu facem ceea ce trebuie să se facă într-un stat de drept, și anume ca alegătorului să i se pună în față lucruri simple și clare: să voteze pentru parlament, știind ce fac oamenii din parlament, deci pentru ce-și dau votul, și pentru cine, ce fac oamenii din administrația locală, și în sensul ăsta aș cita, că de aia e bună istoria, ne mai aduce aminte, aș cita chiar afirmațiile extrem de răspicate și corecte, de altfel, ale actualului președinte, domnul Traian Băsescu, care prin 2003 îmi aduc aminte cum pleda convingător și convins despre necesitatea de a separa chiar alegerile prezidențiale de cele parlamentare, pentru că, spunea domnia sa atunci, dacă sunt simultante, cum au fost cele din 1990 și până în 2004, atunci sigur planul este luat de personajele care sunt locomotive, care sunt candidați pentru președinție, și asta tractează și partidul respectiv fără ca oamenii să mai fie foarte atenția la programe, la candidații partidelor pentru parlament ș.a.m.d. Avea dreptate, chiar dacă după toate probabilitățile acum și-a schimbat părerea. Al doilea lucru foarte important este modul în care se justifică acest demers. Dacă noi acceptăm ideea că în momente de criză economică putem să facem rabat de la reguli fundamentale ale democrației, asta este foarte grav, pentru că în primul rând e greu să vedem unde e granița într-o situația dificilă și una foarte dificilă, și în al doilea rând pentru că ieșirea din criză, de orice fel, inclusiv economice nu se face prin diminuarea democrației. Niciodată.

Realizator: Dar de ce ar însemna acest pas o diminuare a democrației?

Crin Antonescu: Pentru că așa cum vă spuneam înainte, dacă noi avem două rânduri de alegeri unele dedicate clar administrației locale și unele parlamentului este mai clar, mai autentic votul, mai în cunoștință de cauză. În harababura care se va crea și în care candidați pentru parlament se vor agăța de hainele candidatului la primărie, în care vor face promisiuni încrucișate fără acoperire, pentru că un candidat la primărie are anumite atribuții, anumite obligații, anumite posibilități, și un anumit lucru de făcut, în vreme ce candidatul la parlament are de făcut legi, are de făcut politici la nivel național, cu totul altceva. Nu poți să vii și să iei votul pentru Parlament spunând, de fapt, că mă susține primarul cutare, despre care știi că e popular și despre care știi că are trecere la oameni. În fine, al treilea lucru și apropo de faptul că e un an dificil economic, dacă asta este justificarea, atunci noi nu înțelegem de ce, comasate, necomasate, alegerile nu se fac mai repede? De ce, ca să evităm un an de campanii electorale – că asta e explicația – nu ne grăbim să facem niște alegeri anticipate undeva la începutul primăverii pentru a ne elibera mâinile de obligațiile electorale și cine câștigă alegerile cu o legitimitate proaspătă să înfrunte mai departe criza, care e reală. Ultimul lucru este acela că, din ’90 până acum, a existat o cutumă, o tradiție, chiar și pe vremea atotputernicului FSN, de 65 – 70% cât avea în ’90, și anume ca legile electorale, data alegerilor, modul de a se desfășura alegerile să fie negociate și acceptate la consens de putere și opoziție. Ori, azi, ajungem la polul opus, și anume nici măcar la o lege asupra căreia nu a căzut de acord și opoziția, ci chiar la o angajare de răspundere, încă una, a nu știu câta.

Realizator: La ce bătălii politice vă mai așteptați pentru anul viitor, în afară de alegeri, cele din Parlament?

Crin Antonescu: Din păcate, a doua jumătate a anului care se încheie ne-a arătat cam cum decurge bătălia politică, cel puțin din perspectiva puterii. Iată că se accentuează un fenomen absolut imoral, dar foarte dăunător și din punct de vedere politic. În momentul în care tu îți faci program din a racola și a lua fără alegeri de la un partid la altul primari, parlamentari, să-i treci din partea opoziției de partea puterii, asta înseamnă pur și simplu nu numai că legitimezi traseismul politic despre care toți am spus că este foarte rău, nociv, dar înseamnă pur și simplu că tu nu mai accepți ideea de a avea opoziție. Practic, în discursul actualei puteri și susținătorilor ei singurul lucru bun pe care l-am avea toți de făcut ar fi să ne ducem să ne înscriem la UNPR sau la PDL, în fine, sau să facem un al nu știu câtelea partid care să fie de acord cu PDL-ul și cu domnul Băsescu. Asta înseamnă o lipsă de conștiință democratică, pentru că orice guvernant democrat și puternic are nevoie de o opoziție puternică și o recunoaște, și o respectă, și întreține anumite raporturi cu ea. Bătălia politică a anului 2012 nu a fost, așa cum era normal, una în care guvernul să vină și să prezinte opțiunile sale, să justifice opțiunile sale, să angajeze teme de viitor, ci pur și simplu a fost o bătălie de racolare. Și e de discutat asupra mijloacelor prin care acești oameni sunt racolați, pentru că nu sunt racolați prin farmece sau nu sunt seduși de discuții intelectuale, sunt racolați prin tentații care vin de la banul public, contracte, numiri pe diferite poziții ale respectivilor sau ale apropiaților lor sau prin presiuni de altă natură și mai periculoase, prin presiuni care implică amestecul politicului în justiție, în sistemul judiciar. Astea sunt lucrurile cele mai grave din anul 2011. Pentru noi, anul 2011, sigur, rămâne marcat de evenimentul formării USL, cu tot cortegiul de discuții, de tensiuni, de neliniști, pe care acest pas politic fără precedent l-a generat, și rămâne ca 2012 să fie anul confruntării finale din acest episod. Nu prevăd deloc un an 2012 frumos; cred că va fi unul din cei mai grei ani pe care i-am cunoscut după ’90…

Realizator: Politic, economic?

Crin Antonescu: Din toate punctele de vedere. Economic, nu văd – și asta nu mai e o chestiune care ține doar de guvern – nu văd auspicii foarte favorabile; cu un asemenea guvern situația se agravează. Din punct de vedere politic, vom asista, probabil, la mizerii, ca să fiu foarte explicit, fără precedent.

Realizator: Nu sunteți chiar atât de explicit.

Crin Antonescu: La presiuni și…

Realizator: Mai explicit.

Crin Antonescu: Păi, eu cred, pur și simplu, că vom asista la o dosariadă care va deveni aproape un fapt cotidian, că vom asista la un adevărat târg, la cumpărări și licitații de parlamentari, de primari, de tot ce mișcă și sigur că lucrurile astea n-au nimic comun cu democrația, cu morala și cu o societate săntoasă. Singura mea speranță vine pentru 2012 dintr-o mobilizare – atât cât e posibilă și atât cât ea există – a societății civile. Dacă într-o Românie atât de pătimaș radicalizată și în câmpul politic, și cu puține excepții și în câmpul mediatic, pentru că a observat toată lumea că majoritatea analiștilor, jurnaliștilor de comentariu au constituit adevărate partide mai radicale și mai pătimașe decât partidele politice, dacă totuși există…

Realizator: Interesant.

Crin Antonescu: Dacă, totuși, există oameni care un cuvânt de spus în public, fără a fi politicieni, care pot avea simpatiile și opțiunile lor politice, dar nu sunt partizani, și care pot vorbi și acționa doar în apărarea unor principii, unor reguli ale jocului, atunci cred că va trebui să se audă cuvântul lor. Este neapărat necesar să se audă cuvântul lor, altfel vom asista la un război civil politic, dar chiar război civil nu o simplă bătălie electorală.

Realizator: Dar a fost vehiculat în spațiul public varianta retragerii opoziției din Parlament.

Crin Antonescu: Da.

Realizator: O considerați o variantă care poate fi pusă în aplicare? Are un sens democratic?

Crin Antonescu: Ea poate fi pusă în aplicare…

Realizator: Dacă intenționați cu adevărat să faceți acest lucru…

Crin Antonescu: Da, poate fi pusă în aplicare, are un sens și o semnificație democratică, dar nu e un gest uzual, e un gest foarte grav, cu o încărcătură maximă, și trebuie să vă spun că nu sunt între partizanii ideii că ne trebuie doar un prilej ca s-o facem. Nu vreau s-o face și nu vreau s-o facem pentru că atâta vreme cât oricât s-ar încălca niște…

Realizator: Nu vreți, dar luați în calcul.

Crin Antonescu: Luăm în calcul.

Realizator: În ce condiții?

Crin Antonescu: În condițiile în care, de exemplu, vor continua toate aceste atitudini ale puterii în care nu e vorba că se impune, până la urmă, o majoritate, dar e vorba de absența oricărui dialog, în condițiile în care parlamentul și normele sale, și regulile sale nu vor mai fi chiar deloc respectate, în momentul în care o serie de abuzuri pe diferite planuri vor continua, se poate lua în calcul și această reacție majoră. Sper însă să nu ajungem acolo, pentru că, repet, e un fapt grav și dacă putem să-l evităm e foarte bine.

Realizator: Ieri, se anunța retragerea doamnei Aura Vasile din grupul parlamentar PSD și înscrierea la UNPR. Astăzi, înțeleg că nu mai este chiar așa de clar ce se întâmplă cu opțiunea politică a domniei sale, dar întrebarea pentru dumneavoastră este: vă temeți, vă așteptați de dezertări și din PNL?

Crin Antonescu: Cred că s-a putut observa că PNL are o soliditate, cel puțin din acest punct de vedere, că foarte puțini primari și niciun parlamentar din PNL n-au plecat…

Realizator: Primarii nici nu prea pot pleca, pentru că își pierd mandatul.

Crin Antonescu: Sigur, noi am ajuns la acest lucru, pe care nici nu știu cum să-l calific cu un cuvânt decent în România. Am ajuns la primari care rămân formal sub culorile unui partid, pentru că legea îl face să-și piardă mandatul dacă pleacă oficial, și care, de sub culorile încă ale acelui partid, strigă că aparțin altui
partid. Așa ceva este atât de rușinos, dincolo de faptul că e nedocratic, încât și noi am ajuns să discutăm chestiunea asta, cu toții, politicieni, ziariști, președintele țării, aproape cu admirație, cât de bine se mișcă domnul Oprea, cum a mai luat el și săptămâna asta încă doi primari de la PSD. Dar ce sunt acești primari? Vite cumpărate? ce sunt acești oari? Cum putem ajunge, într-o țară, ca un om, un parlamentar, doamna Aura Vasile, un parlamentar care a luat voturi de la oameni pentru un partid și pleacă la altul – fapt în sine inacceptabil; cu asta ne-am obișnuit, a devenit un fapt cotidian, aproape fapt divers – dacă astăzi să spui că ai plecat de la partidul tău și te duci la ăilalți, pentru că – nu-i așa? – sunt foarte buni, am văzut cum îi descria ieri, iar a doua zi să spui: “Nu, m-am răzgândit, m-am întors la partidul meu”, totuși, așa ceva nu le putem permite nici copiilor de școala
primară dacă vrem să-i educăm corect.

Realizator: Nu le putem permite noi copiilor noștri, dar ce faceți dumneavoastră în politică pentru asta?

Crin Antonescu: Ce să facem? Nu putem face decât un singur lucru. Mai întâi, să nu facem astfel de lucruri cei care suntem oameni serioși. Doi, în momentul în care avem postura de lideri ai unor partide, avem o răspundere pentru modul în care se vor susține și se vor asuma de către partid candidaturile. Eu mă gândesc cu multă neliniște la momentul la care vom ajunge la alegeri și în care sigur că nu singur, dar împreună cu colegii mei, cu președinții de organizații, va trebui să desemnăm niște oameni sub culorile PNL, luându-ne și noi o răspundere în fața alegătorilor și despre care să fiu sigur că după alegeri, a doua zi, în prima noapte, nu mă pomenesc că fac ce au făcut cei de la UNPR. Sigur că aici este vorba corupție pe față, corupție oficială. În momentul în care…

Realizator: Dar,cum stabiliți dvs. criteriile? Cum îi veți alege ca să nu facă acest lucru?

Crin Antonescu: Încercăm să căutăm niște oameni în care să avem încredere. Sigur că nu este imposibil să propui 300 și ceva de oameni sau 400 sau câți va avea acest…

Realizator: Acum, sunteți în Uniune. Unii vor propune, cei de la PSD…

Crin Antonescu: Fiecare de partea lui, că acum numai grija PSD să o duc, deși o duc, dar nu am ce să fac.

Realizator: Și nu veți propune 300, 400, asta este ideea.

Crin Antonescu: Bun, dar…

Realizator: Câți vă revin.

Crin Antonescu: Vom propune sigur jumătate, tot sunt mulți, este foarte greu, dar, repet, dacă societatea nu mai are reacție la acestă corupție fățișă, când înalți responsabili din statul român pur și simplu întrețin, organizează acest trafic de parlamentari în bătaie de joc față de votul electoratului. Nu mă tem, pentru că PNL s-a dovedit destul de solid, destul de stabil în această privință, sunt, repet, în stare de alertă, o să încerc, împreună cu colegii mei, de altfel, ați văzut că uneori se întâmplă se ne mai curățăm și între noi rândurile, între timp, pe parcurs…

Realizator: PNL la Prahova.

Crin Antonescu: Se poate vorbi și în sensul acesta. Și, mai mult de atât, este greu să facem, dar va trebui să ne asumăm răspunderea și să mizăm pe oameni în care să avem încredere.

Realizator: I-ați cerut săptămâna trecută președintelui Băsescu un guvern de tehnocrați?

Crin Antonescu: I-am propus, i-am spus că din punctul nostru de vedere, în momentul în care discutăm serios despre contextul crizei, despre angajamentele foarte probabile ale României, că ăsta era subiectul discuției la nivelul UE, despre pericolul ca un an electoral să deformeze grav acțiunea guvernamentală,  -am spus că în aceste condiții, dacă și domnia sa și noi suntem de acord că ăsta este contextul și astea sunt pericolele, de ce nu optăm pentru un guvern de tehnicieni, care să gestioneze echilibrele financiare, toate celelalate chestiuni, fără să fie grevate de interesul electoral, deci ei nereprezentând un partid, nu vor guverna în așa fel încât să fie mulțumiți niște oameni, să fie păcăliți alți oameni, vor guverna, să spunem așa, chirurgical…

Realizator: Pentru cât timp ar…?

Crin Antonescu: Până la alegeri.

Realizator: De când până la alegeri, adică un interval de trei luni, de șase luni, de cât vă imaginați dvs.?

Crin Antonescu: Doamnă, noi am spus că din punctul nostru de vedere ar fi trebuit alegeri anticipate, și motivele sunt clare, sunt motivele pentru care Spania, de pildă, a făcut alegeri anticipate, dar, dacă ideea asta nu s-a mai acceptat, atunci să guverneze în acest an 2012 până la alegeri. Președintele nu a părut atât de refractar ca altă dată la această idee, dar, de data asta, sigur, s-a dat în spatele lipsei de prerogative prezidențiale în acest sens.

Realizator: Veți sprijini revizuirea Constituției pentru introducerea viitoarelor prevederi ale acordului de guvernanță fiscală?

Crin Antonescu: Dacă suntem…

Realizator: Și dacă da, cu condiții?

Crin Antonescu: Dacă suntem pe deplin informați și dacă avem și noi un cuvânt de spus la ceea ce înseamnă mandatul de negociere al României pe conținutul acestui acord, suntem cât se poate de dispuși să facem ceea ce trebuie făcut pentru ca acordul să intre în vigoare. Dacă este suficientă o altă lege decât modificarea Constituției, o rezolvăm așa; dacă este neapărat necesar să modificăm Constituția, atunci sigur numai pentru acest punct suntem dispuși să discutăm, avertizând însă, a făcut-o și Victor Ponta, când am fost acolo, avertizând asupra pericolului ca la un referendum care este neapărat necesar, dacă discutăm de modificare constituțională, pe un asemenea subiect, interesul public și deci prezența la vot să fie insuficiente.

Realizator: Deci, în principiu, sunteți de acord cu încheierea unui astfel de acord, iată, interguvernamental?

Crin Antonescu: Doamnă, sunt situații pe care trebuie să le privim cu realism. Dacă este să discutăm așa cum ne-ar plăcea nouă, nu ardeam de dorința unui acord care să ne aducă niște constrângeri. România ori va putea avea guverne responsabile și competente să se conducă, ori, dacă speră să își rezolve problemele prin faptul că guvernele sale vor fi ținute de mâini și de picioare, atunci mai bine ne cedăm total suveranitatea și putem să devenim al nu știu câtelea land al patriei mamă Deutschland. Pe de altă parte, să fim realiști, nu poate face Europa, UE, majoritatea țărilor UE într-un fel și România în altul. Trebuie să ne atașăm sau să ne integrăm acestui flux, acestei direcții, ceea ce noi și în sensul acesta sigur că suntem realiști, suntem de acord să participăm, să stăm la masa redactării acestui acord, dar să stăm la masă, adică să vedem totuși ce condiții sunt acolo, ce putem eventual introduce, negocia favorabil pentru România sau mai puțin constrângător. Nu-i vorba aici de a dori în continuare să facem risipă, pentru că…

Realizator: Câtă vreme constrângerile sunt egale pentru toate țările care aderă.

Crin Antonescu: Este adevărat, numai că, așa cum s-a remarcat, Franța sau Germania au infrastructuri uriașe, în vreme ce România are nevoie în continuare de dezvoltare aici, ar avea de credite în continuare aici, Deci sunt chestiuni complicate, pe care însă dorim să le discutăm cu toată buna-credință și, în orice caz, i-am spus președintelui, i-am spus-o și public, noi abordăm această chestiune făcând abstracție de conflictul politic intern. Adică nu ne opunem acordului, pentru că l-a angajat Traian Băsescu, ar fi stupid și nu facem asta, pentru că suntem, socotim noi, cel puțin, oameni responsabili, oameni care fac politică pentru România, indiferent că în plan intern avem dispute dintre cele mai dure.

Realizator: Încă o chestiune în actuliatea politică. Guvernul și-a angajat răspunderea și asupra legii privind promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție, aici nu aveați obiecții? Nu ați depus moțiunea de cenzură.

Crin Antonescu: Aveam și aici obiecții. Există sigur elemente cu care putem fi de acord din această lege, privitoare la verificarea mai atentă, la anumite criterii de CV ale judecătorilor, de acord cu asta, mai puțin de acord cu din nou cantonarea deciziei la factorul politic, dar, având în vedere că oricum tema alegerilor comasate este de mai mare rezonanță, de mai mare impact, am preferat să concentrăm moțiunea de cenzură aici.

Realizator: Și o ultimă chestiune. Curtea Constituțională dezbate astăzi două sesizări privind revocarea fostului președinte al Senatului, domnul Mircea Geoană, acum că domnul Mircea Geoană, cel puțin până în clipa de față, nu mai este președinte al Senatului, ce a câștigat opoziția? Îi este mai ușor opoziției acum, fără a-l avea pe domnul Geoană președinte la Senat?

Crin Antonescu: Mai ușor nu îi este, dar îi este mai bine, sigur, las la o parte faptul că, până la urmă, decizia asta a fost a PSD și în PSD.

Realizator: Dar revocarea a fost votată și de senatorii PNL.

Crin Antonescu: Sigur. Ceea ce este clar este însă că, atâta vreme cât Mircea Geoană ocupa această poziție fără a mai reprezenta cu adevărat politica și interesele, linia politică a USL, ceea ce a fost convingerea noastră, noi nu am pierdut, am câștigat chiar sub aspectul clarității, pentru că anumite confuzii putea să survină dacă Mircea Geoană rămânea președinte al Senatului.

Realizator: Ați avut parte de asemenea confuzii?

Crin Antonescu: Nu, ele putea să apară, sigur că s-au petrecut nu în calitate neapărat de președinte al Senatului, dar ele puteau să apară în momente foarte importante și este preferabil că lucrurile s-au rezolvat acum.

Realizator: Anticipați vreun moment de genul acesta? Ați anticipat de ce ar fi putut fi?

Crin Antonescu: Da, puteau fi. Puteau fi multe, nu numai suspendarea la care se gândesc toți, multe, o eventuală suspendare, multe.

Realizator: Dacă aveți câteva cuvinte pentru ascultătorii noștri pe finalul emisiunii pentru anul 2012.

Crin Antonescu: Pe finalul anului, multă sănătate, multă bucurie și putere, credința că totuși înainte de toate sunt lucruri care țin și de noi, nu doar de politicieni, de fiecare dintre noi, pentru a ne face viața mai bună, mai corectă, mai curată, și de asemenea încrederea că și în țara asta se poate face ceva bun.

Realizator: Vă mulțumesc, domnule Crin Antonescu, președinte al PNL, copreședinte USL, pentru prezența astăzi la RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI.