Crin Antonescu: Transcrierea intervenției telefonice din cadrul emisiunii “Punctul de întâlnire”, Antena 3 (31.07.2011)

Crin Antonescu:  Bună seara domnule Radu Tudor! Bună seara invitaților dumneavoastră!

Radu Tudor:  Cum priviți această apropiere între Dinu Patriciu și Traian Băsescu și cum comentați povestea prin care Dinu Patriciu condamnă USL, dar, pe de altă parte, spune că se află la originea creării acestui bloc important al opoziției din România.

Crin Antonescu:  Eu am evitat să fac declarații până acum, mai mult decât schimburi de glume, în raport cu Dinu Patriciu, n-am s-o fac nici acum. Un lucru este foarte clar, eu nu am nimic cu opțiunile oamenilor, cu  viziunile lor, că sunt  sau nu chiar viziuni, nu mă interesează.

Nu mă interesează activitatea publicistică, părerile, opțiunile și actiunile domnului Dinu Patriciu. Este liber să se asocieze cu cine vrea, să creadă ce vrea, să exprime aceste lucruri. Categoric, nici un fel de problemă.

E o chestiune de caracter și de consecvență. Dacă atunci când lui Dinu Patriciu îi era greu atunci când Băsescu îl sălt de pe stradă, ca pe un infractor, atunci când era victima unui abuz și noi, eu, mulți alți colegi din Partidul Național Liberal, cu riscuri de imagine la momentul acela, i-am fost alături și dacă astăzi, cand partidul acesta, eu ca președinte al lui, suntem noi la greu, în sensul că de luni de zile, în fiecare zi, suntem victima unei campanii de dezinformare, suntem  ținta a tot felul de diversiuni, a tot felul de minciuni, Dinu Patriciu alege să joace și el un rol în această oștire de strânsură, să joace voluntar sau involuntar în oștirea de strânsură a lui Traian Băsescu. Este opțiunea domniei sale.

Pentru partea a doua însă, este datoria mea ca președinte al PNL și co-președinte al USL, să spun foarte clar și public, și mă bucur că-mi dați prilejul, că este o minciună, o minciună completă afirmația lui Dinu Patriciu că ar avea cea mai mică legătură cu constituirea USL, cu negocierea semnării protocolului. Las la o parte că e un ridicol de care, probabil, numai Dinu Patriciu, în anumite momente ale sale, e în stare să susțină pe de o parte, în repetate rânduri, că USL-ul este o mare nenorocire și că nu aduce nimic bun și pe de alta să spui că tu ai pus umărul la constituirea lui.

Adevărul, doar asta mă intereseaza, este că Dinu Patriciu nu a avut și nu putea avea nici cea mai mică legatură, formală sau informală, cu acest demers politic. Nu avea nici o calitate, dupa cum nu are nici o calitate, în PNL,  alta decât cea de simplu membru, nu a fost în nici un fel deranjat sau consultat nici de mine și nici de liderii PSD. Eu știu că am discutat cu Victor Ponta, cu Adrian Nastase, Liviu Dragnea și cu alți lideri PSD și că din partea PNL am purtat aceste discuții ca președinte al PNL, împreuna cu Mihai Voicu, cu secretarul general de atunci, Radu Store, cu secretarul general actual, Eduard Hellvig, cu alți vicepreședinți ai partidului, în nici un caz cu Dinu Patriciu.

Dinu Patriciu nu mi-a cerut nimic, ca atare nu am fost în situația de a îi refuza ceva, trebuie să spun la fel de clar ceea ce spun de ani de zile, dinainte de a fi președintele PNL, că imaginea construită și întreținută în presă că Dinu Patriciu face și desface în PNL a fost și pe vremea în care PNL era condus de Călin Popescu-Tariceanu și acum cand PNL este condus de mine, cu totul și cu totul neadevărate.

Dinu Patriciu este un om care de care, și pe mine și pe domnul Tariceanu, ne leagă ani de zile petrecuți în același partid. Este un membru ale cărui opinii le prețuiesc, este un om cu care am stat de vorbă în repetate rânduri, dar de la care nici eu, nici Tăriceanu, nici un alt liberal care s-a aflat la conducerea PNL, nu am luat învoire sau liber ca să luăm vreo decizie.

De ce face, astăzi, Dinu Patriciu ceea ce face, nu este problema mea. Problema mea este să spun foarte răspicat, problema mea, obligația mea ca președinte al PNL este să spun următorul lucru: este posibil ca Dinu Patriciu să încerce la figurat „să vândă” niște acțiuni în numele unor forțe politice, în numele unor influențe în PNL, în USL, nu stiu unde. Este de datoria mea ca titular al postului de președinte al PNL să avertizez piața că aceste acțiuni sunt false.

(NewIn) Antonescu: Patriciu minte când spune că are legătură cu constituirea USL,vinde acţiuni false pe piaţă

Preşedintele PNL Crin Antonescu a dezminţit categoric că Dinu Patriciu ar fi participat în orice fel la constituirea USL şi atrage atenţia că omul de afaceri liberal ar putea încerca să “vândă acţiuni” în numele unei pretinse influenţe pe care o are în PNL ori USL, dar totul este fals.

“E de datoria mea ca preşedinte al PNL şi copreşedinte al USL să spun foarte clar că este o minciună completă afirmaţia lui Dinu Patriciu că ar avea cea mai mică legătură cu constituirea USL, cu negocierea temelor protocolului şi aşa mai departe”, a explicat Antonescu, într-o intervenţie la Antena 3.

“Las la o parte că e un ridicol de care numai Dinu Patriciu, în anumite momente ale sale, e în stare, să susţii de o parte, în repetate rânduri, că USL-ul ăsta e o mare nenorocire şi că nu aduce nimic bun şi că e un dezastru şi pe de altă parte că tu ai pus umărul la constituirea lui. Dar adevărul este că Dinu Patriciu nu a avut şi nu putea avea nici cea mai mică legătură, formală sau informală cu acest demers politic. Nu a avut nicio calitate, după cum nu are nicio calitate în PNL, alta decât de simplu membru, nu a fost deloc deranjat, consultat, nici de mine şi sunt convins, nici de liderii PSD”, a spus Antonescu, precizând că cei cu care a discutat au fost Victor Ponta, Adrian Năstase, Liviu Dragnea, în timp ce din partea PNL negocierile au fost purtate de Mihai Voicu, Radu Stroe şi Eduard Helvig.

Preşedintele PNL a susţinut şi că Dinu Patriciu nu i-a cerut niciodată nimic, iar imaginea că omul de afaceri liberal “face şi desface în PNL” este falsă. Cu toate acestea, liderul PNL atrage atenţia asupra unui posibil joc făcut de Patriciu.

“E posibil ca Dinu Patriciu să încerce să vândă, la figurat, nişte acţiuni în numele unor forţe politice, în numele unei pretinse influenţe în PNL, în USL, nu ştiu unde. E de datoria mea, ca preşedinte PNL, să avertizez piaţa că aceste acţiuni sunt false”, a precizat Antonescu.

Omul de afaceri Dinu Patriciu a afirmat sâmbătă că poziţia sa faţă de USL este aceea de respect pe care o are oricine faţă de o “alcătuire” la care a contribuit, asigurând că nu pleacă din PNL şi nici nu se amestecă în jocul politic, chiar dacă vede posibilitatea înfiinţării unui nou partid.

“Am respectul pe care nu pot să nu-l am faţă de o alcătuire la obârşia căreia mă aflu şi eu. Şi nu-ţi omori copiii. Aşa încât contaţi că nu plec nici din PNL, nu fac nici vreun alt partid, nu am de gând să mă amestec în jocul politic. Dar cred că, în afara politicului, în afara partidelor, pot exista mişcări civice, cum a fost Alianţa Civică, care a făcut greşeala de a se transforma în partid”, a spus Patriciu, la Realitatea Tv.

Omul de afaceri s-a referit şi la relaţia sa cu cei care conduc Uniunea Social-Liberală. “Cu liderii USL ar putea fi relaţii foarte bune, dar uneori sunt mai sporadice. Dar eu am avut de la început cu ideile o problemă mare, pentru că USL ar fi putut fi util doar dacă programul USL era unul liberal de reformă rapidă şi nu un compromis, o ciorbă dulce ameţită între stânga şi dreapta, între social-democraţie şi liberalism”, a susţinut el.

Anterior, Patriciu declarase, pentru bloggerii liberali, că şi-ar fi ”băgat coada în formarea USL”, după cum consemnează realitatea.net. Patriciu a povestit chiar că el este “autorul egalităţii între cele două partide”, referindu-se la PSD şi ACD.

Crin Antonescu pentru Gandul: “Declaraţia domnului Patriciu, dincolo de faptul că este o minciună, este comică”

Preşedintele PNL a declarat pentru gândul că Dinu Patriciu a minţit atunci când a afirmat că a contribuit la formarea USL, încercând să-şi “dea o importanţă pe care nu o are”.

Crin Antonescu dezminte versiunea prezentată de omul de afaceri Dinu Patriciu potrivit căreia acesta a avut un rol important în formarea USL şi în impunerea principiului parităţii în cadrul Uniunii. “Am văzut uluit declaraţia domnului Patriciu că a avut un rol în formarea USL pentru că, dacă toate comentariile negative ale domnului Patriciu la adresa USL la adresa PNL, la adresa mea, sunt dreptul domniei sale şi mă interesează destul de puţin, această afirmaţie este de-a dreptul caraghioasă şi este o minciună completă. Domnul Patriciu nu numai că nu a participat în vreun fel la discuţiile care au dus la formarea USL, la discuţiile despre paritate, n-a participat pentru că nu avea nicio calitate şi nu are nicio calitate în continuare, dar nu a fost nici măcar informat, nu a fost deranjat în niciun fel domnul Patriciu. Declaraţia domnului Patriciu, dincolo de faptul că este o minciună, este comică. Un comic de care doar domnul Patriciu este în stare, să afirmi luni de zile că USL este o monstruozitate şi o nenorocire şi apoi să te lauzi că tu ai făcut această uniunea sau ai contribuit în vreun fel la constituirea ei”, a precizat pentru gândul Crin Antonescu. Preşedintele PNL cred că Dinu Patriciu încearcă “să-şi dea importanţă” şi să sugereze că influenţează conducerile PSD şi PNL. “Este una dintre minciunile cele mai gogonate pe care le-am auzit în ultima vreme într-o viaţă politică care nu duce lipsă de minciuni”, a adăugat şeful liberalilor.

“Dinu Patriciu practic nu contează în USL”

Preşedintele PNL a precizat că Dinu Patriciu nu îi este partener, iar calitatea sa de membru PNL este una formală, nefiind membru în adevăratul sens al cuvântului. “Numai unul din cei doi îmi este partener, respectiv domnul Voiculescu. Domnul Patriciu nu îmi este partener, este membru PNL, dar prin toată poziţionarea sa de multă vreme calitatea de membru PNL a devenit pur formală, în nici un caz nu este pentru PNL un membru în adevăratul sens al cuvântului, nicidecum un partener”, a subliniat Antonescu. Liberalul a declarat că negocierile pentru formarea USL s-au purtat între persoane legitime şi legitimate de cele trei partide, iar Dinu Patriciu nu are o astfel de calitate. “De ce face asta şi se pune într-o situaţie jenantă, nu ştiu şi regret. Nu am făcut până acum declaraţii împotriva domnului Patriciu şi nu vreau să fac nici acum, dar la o asemenea minciună sfruntată, totuşi în calitate de preşedinte al partidului şi de co-preşedinte al USL trebuie să iau poziţie”, a menţionat Antonescu. Acesta susţine că teoria potrivit căreia Patriciu conduce din umbră PNL este falsă şi nu este susţinută de niciun element concret.

sursa: Gandul

Ponta: USL va sprijini în totalitate guvernarea pentru îndeplinirea obiectivelor UE

USL va sprijini orice fel de măsură pe care o propune Comisia Europeană şi va susţine “în totalitate” formaţiunile de la guvernare pentru îndeplinirea obiectivelor asumate cu UE, a declarat astăzi, liderul PSD, Victor Ponta.

În opinia preşedintelui social-democrat Raportul pe MCV nu aduce “nimic nou”.

“Noi tot punem instituţii şi reglementări, dar rezultatele aşa cum spune şi CE sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire. Nu ştiu, nu pot eu să mă pronunţ. În mod sigur, cei de la guvernare au toate instrumentele. Noi îi vom sprijini în totalitate pentru îndeplinirea obiectivelor UE”, a afirmat Victor Ponta la RFI.

În privinţa criticilor din Raport formulate la adresa Parlamentului, Ponta apreciază că nu este nimic nou deşi, “de data asta e foarte greu să mai dai vina pe opoziţie”.

“Majoritatea parlamentară aparţine Puterii şi nu ştiu dacă o să înţeleagă serios această critică sau nu. Sper să se întâmple lucrurile pe care şi le doreşte şi Comisia. Îmi doresc în egală măsură să avem decizii ale instanţei, să avem mai multă eficienţă în lupta anti-corupţie şi USL politic va sprijini orice fel de măsură pe care o propune Comisia Europeană”, a spus Ponta, la RFI.

Liderul PSD mai spune că ar fi bine pentru România ca în 2012 să fie eliminat MCV, însă apreciază că au fost instituite multe mecanisme, atât interne cât şi externe, însă rezultatele se aşteaptă în continuare.

sursa: EVZ.ro

INTERVIU: Antonescu: PNL are 25%, vrea dublarea numărului de preşedinţi de CJ şi primari din reşedinţe (Mediafax)

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că PNL are în acest moment un scor de 25% şi poate să-şi propună în mod realist performanţa de a-şi dubla numărul actual de aleşi în funcţii de preşedinte de CJ şi primar de reşedinţă de judeţ.

Liderul PNL mai declară că Sorin Oprescu poate să fie susţinutde USL în candidatura pentru al doilea mandat la Primăria Generală şi din poziţia de independent. “Noi nu dorim să-l înscriem cu forţa în vreunul din partidele noastre, dar, în momentul în care ar fi candidat fie şi independent al USL şi sprijinit de USL, evident că este o asumare politică de alt ordin, care se face împreună cu USL”, adaugă Antonescu.

Preşedintele PNL trece în categoria “caraghioslâcuri” lansarea ipotezei unei candidaturi a lui Sorin Oprescu la Preşedinţie din partea PSD.

Crin Antonescu mai spune că “este foarte posibil” ca Popescu Piedone să candideze şi în 2012 la Primăria Sectorului 4, pentru că, din toate sondajele, “Piedone este un primar care stă foarte bine, care are în continuare susţinere”.

Liderul PNL susţine că în partid nu a existat niciodată o discuţie în legătură cu Andrei Chiliman de tipul celor care există în PSD în legătură cu Marian Vanghelie. “Nu e niciun fel de legătură şi, din punctul meu de vedere, nicio asemănare”, adaugă el.

Pe de altă parte, Antonescu spune că ambasadorul Franţei, Henri Paul, a făcut declaraţii despre corupţia din România la o săptămână după ce Franţa a decorat-o pe procurorul general, Codruţa Kovesi, pentru merite profesionale, considerând acest fapt “o contradicţie”. El apreciază că declaraţiile făcute de ambasadori reprezintă semnale politice tardive făcute de nişte administraţii care au înţeles, în sfârşit, că temele luptei anticorupţie şi reformei au fost folosite demagogic de către Traian Băsescu.

Crin Antonescu declară, de asemenea, că “sunt doi oameni fericiţi în Europa – domnul Băsescu şi, în consecinţă, domnul Boc”. “Ei sunt fericiţi că au depăşit criza. Ei sunt în creştere. Pentru ei se anunţă vremuri foarte bune în vreme ce în toată Europa lumea serioasă e din ce în ce mai îngrijorată”, arată liderul PNL.

Preşedintele PNL mai spune că, în timpul vacanţei parlamentare, va sta cu ochii pe ce “vrăji” va mai face “prietenul de la Cotroceni” şi că în concediu, care va fi unul simplu, va merge în Turcia, la mare, pentru că “e bine pentru copii”.

Prezentăm integral interviul acordat de către preşedintele PNL, Crin Antonescu, agenţiei de presă MEDIAFAX:

Reporter: Cât are PNL, de fapt, în sondajele de opinie? Care e cota PNL în cadrul USL?

Crin Antonescu: Cota PNL în cadrul USL este 50%, cota ACD – PNL plus PC.

Rep.: Nu, în sondajele de opinie.

C.A.: În sondajele de opinie vreau să mai precizăm o dată foarte repede şi foarte simplu că sondajele despre care s-a vorbit în ultimele zile sunt sondaje făcute la nivelul fiecărui judeţ, în care nu putem să confundăm cifrele care vin în dreptul unor candidaţi ai partidelor cu scorul politic general şi mai cu seamă la nivel naţional al partidelor respective. Eu, când am vorbit de 55-60%, am făcut o estimare în legătură cu scorul USL la nivel politic naţional, punând la socoteală şi alte sondaje sau în primul rând alte sondaje care au fost făcute pe eşantion naţional, cu întrebare pur politică, dar care se potrivesc cumva şi cu media care ar ieşi din aceste sondaje făcute pe judeţe, pe cea mai mare parte din judeţe.

În ce priveşte PNL, eu cred că scorul său este undeva în jurul lui 25%, dar, repet, asta este o aproximare care vine din sondajele care s-au făcut pe nivel politic, pentru că, altfel, dacă vorbim de cele mai recente sondaje, sunt judeţe în care PNL are 40 şi ceva la sută pentru că e un candidat foarte puternic să zicem Stavarache la Bacău, care trage partidul. Sunt judeţe, sigur, cu scorul mult mai slab, pentru că nu au un candidat puternic la primărie sau la Consiliul Judeţean şi scorul altor formaţiuni este pontenţat de către candidatul respectiv.

Rep.: Ce faceţi în judeţele în care raportul dintre PSD şi PNL este destul de mare de 2-1 să spunem, de 3-1, de 4-1?

C.A.: În judeţele în care candidaţii şi implicit scorul politic al unui partid este net mai puternic decât al celuilalt, candidaţii or să aparţină partidului puternic, pentru că ei, candidaţii, sunt puternici. Şi aş putea să vă dau şi exemple, dar n-aş dori să vorbim, pentru că noi nu am negociat, n-am desemnat încă pe nimeni, deşi ne este clar şi ne era clar de la început că există judeţe unde şi PSD, unde şi PNL au candidaţi, mai ales unii dintre cei aflaţi în funcţii, care sunt foarte puternici şi care vor fi reînvestiţi.

Rep.: Acest principiu merge de sus până jos, adică paritatea este respectată dacă se întâmplă ce aţi spus?

C.A.: Paritatea se respectă şi, cum am spus de la bun început, noi vom combina această obligaţie, acest angajament al parităţii care este stipulat – 20, 20, 21, 20 – în documentele constitutive ale Uniunii, cu umplerea acestei grile în funcţie de aceste sondaje locale. Cu alte cuvinte, ele ne ajută să ştim care 20 de PSD-işti şi care 20 de liberali sau conservatori.

Rep.: În urma acestor sondaje de opinie protocolul USL rămâne bătut în cuie sau poate fi ajustat, modificat?

C.A.: Protocolul USL este un document serios pentru că este o alianţă serioasă şi nu se ajustează sau se modifică după sondaje de opinie. Cu atât mai mult cu cât sondajele de opinie – mai avem puţin şi le terminăm – confirmă până la urmă această structură, chiar dacă PSD porneşte de la 16, 17 preşedinţii de Consilii Judeţene deţinute în prezent şi chiar dacă, probabil, din cele 21 care-i revin, el va reuşi să câştige mai multe decât va reuşi să câştige PNL, care porneşte de la cinci titulari în acest moment.

Rep.: Aveţi o serie de situaţii deosebite la Bacău, Ilfov, Vâlcea, ca să dau câteva exemple. Cum rezolvaţi acolo unde preşedinţii filialelor locale nu se înţeleg în ce priveşte nominalizarea candidaţilor?

C.A.: Prin decizie politică bazată pe criteriile rezonabile, raţionale, obiective care intră în această decizie. Cu alte cuvinte, aceste criterii sunt: situaţia candidaţilor, deci cine are candidatul mai bine plasat, numărul de primari pe care-l deţine fiecare partid în acest moment, criteriu important pentru alegerea Consiliului Judeţean şi, sigur, necesităţile de echilibru la nivel naţional. Toate cele trei cazuri pe care le-aţi dat sunt cazuri fericite, pentru că sunt organizaţii puternice, şi ale noastre, şi ale PSD, şi asta contează şi comportă un aspect de competiţie, pentru că sunt candidaţi puternici propuşi de ambele formaţiuni. Până la urmă, noi avem obligaţia ca lideri politici să vedem interesul general, interesul public, interesul acestei construcţii politice care este Uniunea Social Liberală, interes care trebuie să prevaleze interesului firesc individual de competiţie. Este loc pentru toată lumea. Nu este loc pentru toţi în calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean sau în calitate de primar, dar un om politic valoros, un om politic apreciat de public poate şi cu siguranţă îşi va găsi un rol în această distribuţie care este complexă şi amplă.

Rep.: Să înţeleg că această decizie va fi impusă de la centru şi va prevala asupra intenţiilor celor din plan local?

C.A.: Este o decizie care, în conformitate cu protocolul, cu documentul constitutiv al Uniunii, trebuie luată de la centru, că n-are de unde fi luată din altă parte. Trebuie să existe un for care decide în momentul în care există asemenea cazuri în care şi unii şi alţii revendică această candidatură comună. Dacă e comună, sigur că o s-o decidă centrul, ţinând cont, nu arbitrar, ţinând cont de nişte argumente pe care le vom etala şi le vom explica colegilor noştri din organizaţia respectivă.

Rep.: Puteţi să ne daţi câteva exemple de judeţe sau zone în care USL stă prost în sondaje şi să ne spuneţi ce faceţi acolo?

C.A.: Depinde ce înseamnă prost. USL nu stă prost nicăieri în sondaje. pentru că în momentul în care, aşa cum există judeţe…

Rep.: Care sunt judeţele codaşe, atunci?

C.A.: Păi judeţele codaşe au undeva spre, la 50%. Asta nu e un scor prost, dar în raport cu judeţe în care depăşim 60 sau chiar 70 sigur că sunt… Există câteva zone unde acest scor este scăzut, de asta spun că nu e vorba de un scor politic curat, este scăzut din cauza existenţei unor candidaţi, unor titulari de funcţii – preşedintele de Consiliu Judeţean sau mai ales primar – al Partidului Democrat. Există încă astfel de candidaţi puternici, oameni în funcţie, primari, de pildă, sau primari în special ai Partidului Democrat care sunt încă puternici, par a avea susţinere, şi atunci şi scorul PD e urcat de ei şi, implicit, scorul USL – scăzut. Dar prost pot să spun că, sub aspteptări, stăm în anumite locuri, dar n-am să le nominalizăm acuma, ca să nu-i întristez şi mai tare.

Rep.: Aveţi un calcul estimativ – câte Consilii Judeţene şi câte primarii reşedinţă de judeţe ar putea câştiga PNL?

C.A.: Sigur că noi am dori să câştigăm 20 din 20. Nu se va întâmpla asta. Cred însă că PNL poate să-şi propună în mod realist performanţa de a-şi dubla numărul actual de aleşi în acest tip de funcţii: preşedinte de consilii judeţene, primar de reşedinţă de judeţ.

Rep.: Vă asumaţi această idee, această propunere?

C.A.: În ce sens? Eu vă spun care cred eu că este în acest moment un obiectiv realist şi un obiectiv care cred că ar marca un salt de forţă al PNL de la alegerile locale din 2008 în prezent. Acum exact ce se va întâmpla vom vedea, sigur că toţi ne asumăm ideea de a câştiga cât mai mult.

Rep.: Care sau câte sunt sectoarele la care PNL va avea candidaţi în Bucureşti?

C.A.: Asta este un subiect de negociere separat, un subiect de discuţie separat, Bucureştiul va fi lăsat la urmă pentru că aici – vom face sigur şi aici sondaje, s-au mai făcut, se vor mai face – trebuie să corelăm discuţia despre candidaţii pe sectoare cu discuţia despre candidatul la Primăria Generală. Candidatul la Primăria Generală trebuie să fie comun – asta am convenit. Candidaţii la sectoare pot fi comuni sau pot fi separaţi. Eu cred că e foarte posibil să ajungem la candidaturi comune şi pe sectoare şi probabil că şi aici în funcţie de sondaje va fi o distribuţie care până la urmă poate fi 3-3 poate fi 4-2. Cam pe acolo ne-am putea…

Rep.: Vă întreb pentru că domnul Ponta spunea că PSD va avea candidatul lui în trei sectoare. Asta implică că şi PNL va avea alte trei sectoare.

C.A.: Probabil domnul Ponta a plecat de la proiectarea la nivelul municipiului Bucureşti a ideii parităţii şi atunci, sigur, având şase sectoare – 3 la 3. Este foarte posibil. O să vedem exact în momentul în care facem analizele pe persoanele respective.

Rep.: Mai aveţi un protocol – cel care implică ACD. Vroiam să vă întreb dacă şi PC va avea un candidat la o primărie de sector.

C.A.: Dacă mă întrebaţi de sectoare, PC are un primar în funcţie, la sectorul 4.

Rep.: E posibil ca Popescu Piedone să rămână candidat al PC?

C.A.: Este foarte posibil, deoarece, până acum, cel puţin din toate sondajele, nu doar ale noastre, Piedone este un primar care stă foarte bine, care are în continuare susţinere.

Rep.: Legat tot de PC, la Consiliile Judeţene sau primăriile reşedinţe de judeţ PC va avea un candidat?

C.A.: Eu cred că da. Şi iarăşi este în funcţie de oamenii pe care i-am băgat în sondaj. Există judeţe, există municipii unde şi PC are candidaţi redutabili, cu şanse reale.

Rep.: Câte? Unul, două, e vorba de primării, de Consilii Judeţene?

C.A.: Nu avem în acest moment de dat exact cifre. Vă spun însă că şi PC va avea candidaţi, după cum e şi normal. E un partener al alianţei şi acolo unde are nişte oameni cu şanse e normal să îi susţinem pentru că sunt partenerii noştrii, sunt parte a alianţei.

Rep.: Revenim la Bucureşti. Există posibilitatea ca şi Andrei Chiliman să aibă soarta lui Vanghelie, respectiv debarcarea de la conducerea PNL Bucureşti?

C.A.: Domnule dragă, eu cred, nu sunt primul, că fiecare om este unic şi fiecare dintre noi are soarta lui. Nu putem să discutăm acuma că Vanghelie are soarta lui Chiliman, nici nu văd o astfel de asociere. Am citit comentarii în presă care au făcut astfel de trimiteri. Nu văd de unde s-a plecat sau de la ce element, nu a existat niciodată o discuţie în PNL în legătură cu Andrei Chiliman de tipul celor care au existat în PSD sau există în legătură cu domnul Vanghelie. Nu e niciun fel de legătură şi din punctul meu de vedere nicio asemănare.

Rep.: Aţi accepta ca Sorin Oprescu să aibă un număr de consilieri în CGMB în schimbul eventualei sale candidaturi din partea USL la Primăria Capitalei?

C.A.: Nu, pentru că noi nu cumpărăm candidatura lui Sorin Oprescu, nici Sorin Oprescu nu cumpără ceva de la noi. Dacă discutăm despre o ipoteză plauzibilă şi, din punctul meu de vedere, şi de dorit, şi anume o candidatură a lui Sorin Oprescu susţinut de USL, împreună cu USL, atunci nu putem discuta decât de Sorin Oprescu candidat la Primăria Generală, candidat comun al USL, şi de o listă de Consiliu General pe care partidele din USL o alcătuiesc fără niciun fel de ingerinţă a altcuiva. Asta cred că este absolut normal.

Dar cum o asemenea ipoteză depinde de discuţia între partidele noastre şi Sorin Oprescu în legătură cu proiecte de amploare, în legătură cu obiectivele viitorului său mandat, sigur că în funcţie de asta ne vom căuta şi noi oamenii care să fie capabili să susţină proiectele asupra cărora eventual vom conveni cu primarul general. Dar ideea pe care am şi văzut-o dată ca sigură de către nişte confraţi ai dumneavoastră, nu ai mei, cum că am aranjat eu şi Ponta cu Oprescu să aibă el cinci consilieri dintr-o parte, cinci din alta, e un neadevăr total. Nici Sorin Oprescu n-a cerut vreodată aşa ceva, nici nouă nu ne-a dat prin cap aşa ceva şi evident că n-a avut niciodată o discuţie în acest sens.

Rep.: În această ipoteză, Sorin Oprescu ar rămâne independent, deci l-aţi susţine ca independent sau ar trebui să intre în rândurile USL?

C.A.: Sorin Oprescu poate să rămână independent. Noi nu dorim să-l înscriem cu forţa în vreunul din partidele noastre, dar în momentul în care ar fi candidat fie şi independent al USL şi sprijinit de USL evident că este o asumare politică de alt ordin, care se face împreună cu USL.

Rep.: Prezidenţiabilul Sorin Oprescu. Ce vă spune această idee?

C.A.: E o idee care văd că frământă foarte mult actuala putere. Din punctul meu de vedere, nici Sorin Oprescu, nici Crin Antonescu, nici oricine altcineva, ca prezidenţiabili, nu sunt decât ipoteze pentru cei care fac sondaje de opinie. Noi nu avem această urgenţă. Nu ştiu dacă e într-un fel sau nu de actualitate o asemenea chestiune pentru Sorin Oprescu. Ea este deocamdată pentru domnul Lăzăroiu şi este aproape comic că oamenii din jurul Cotrocenilor nu mai au nicio variantă proprie şi încep să propună ca posibili prezidenţiabili, sigur, pe oricine numai Antonescu nu, dintre foştii duşmani. E posibil să asistăm mâine, poimâine la ipoteza lansată de Lăzăroiu cu Patriciu prezidenţiabil, cu ştiu ce alţi băieţi răi care s-au făcut băieţi buni, sau sunt consideraţi ca atare de către Cotroceni. Dar n-are niciun rost să discutăm despre astfel de caraghioslâcuri. În acelaşi interviu sau în aceeaşi declaraţie, Sebastian Lăzăroiu spune că Oprescu poate fi bătut de Prigoană sau de Piedone la Bucureşti şi trei fraze mai încolo spune că este imparabil la Preşedinţia României. Asta e logica sociologilor angajaţi şi am discutat despre asta suficient. Nu avem această problemă.

Competiţia pentru Preşedinţia României nu are legătură cu competiţia pentru Primăria Generală a Capitalei. Competiţia pentru Preşedinţia României este deschisă. USL, eu, Crin Antonescu, nu avem niciun fel de prejudecată sau niciun fel de tocmeală pe sub masă în acest sens şi cine crede că mă nelinişteşte pe mine sau pe cei din PNL vehiculând astfel de ipoteze pierde timpul.

Rep.: Vă propun să ne îndreptăm spre zona economică. Preşedintele Traian Băsescu spune că ne felicităm că am luat măsurile anticriză cu un an înainte, deşi nimeni nu recunoaşte. USL are o evaluare a acestei perioade de un an?

C.A.: Noi am făcut această evaluare sintetic atunci când ne-am lansat programul economic. Cred că este cel mai prost an din 20 de ani de după 1989 pe care îi tot evaluăm şi monitorizăm – un an în care România nu a fost guvernată în sensul unor măsuri responsabile în acest domeniu, ci a fost pur şi simplu jefuită de o clică în frunte cu guvernul PDL. De câte ori ieşim noi din criză şi cum e domnul Băsescu autosatisfăcut de propriile sale reforme – asta e o chestiune deja care devine caraghioasă în contextul în care toţi guvernanţii responsabili din Europa sunt mai îngrijoraţi ca oricând. Singurul om fericit – sunt doi oameni fericiţi în Europa – domnul Băsescu şi, în consecinţă, domnul Boc. Ei sunt fericiţi că au depăşit criza. Ei sunt în creştere. Pentru ei se anunţă vremuri foarte bune în vreme ce în toată Europa lumea serioasă e din ce în ce mai îngrijorată. Eu îmi mai aduc aminte că am mai pomenit o asemenea distanţă între conducători ai României şi realitate prin 1989. În 1989 toate ţările socialiste din jur aveau transformări paşnice dar spectaculoase de putere: cădeau guverne, comuniştii se retrăgeau, deschideau porţile, toată lumea vorbea despre o mare schimbare, numai Nicolae Ceauşescu în România vorbea despre triumful socialismului şi despre faptul că România e de neabătut pe calea ei şi e foarte bine. Ştim cum s-a terminat, sperăm ca acum să se termine paşnic, dar la fel, în sensul căderii, plecării definitive de la putere a unor oameni care nu mai au contact cu realitatea.

Rep: În perspectiva în care USL va veni la guvernare, veţi plăti, veţi achita datoriile pe care actuala guvernare le-a contractat?

C.A.: Aici e de împărţit, să spunem aşa. Există datorii ale statului român pe care nu poţi să nu le plăteşti pentru că te autoexcluzi din comunitatea internaţională, şi nu se pune această problemă. Există tipuri de datorii pe care, iată, de pildă, pe la Ministerul Dezvoltării, pe la ministerul doamnei respective, actualii guvernanţi le contractează – cele patru miliarde apropo de licitaţii pe care le fac ei acuma cu prietenii şi le plăteşte guvernul următor – despre care şi eu şi Victor Ponta am anunţat foarte clar că plata acestor datorii, a acestor angajamente, se va face sub rezerva unui audit extrem de serios şi că acolo unde lucrurile nu vor fi foarte clare şi foarte corecte clienţii de azi ai doamnei Udrea vor rămâne fără bani.

Rep.: Aţi propus la un moment dat o comisie tripartită între putere, opoziţie şi BNR. Care ar fi rolul guvernatorului în această structură propusă de USL? Aţi avut în vedere la momentul respectiv o implicare politică a lui Mugur Isărescu, eventual ca premier technocrat?

C.A.: Nu. Noi am fost la Cotroceni şi am făcut nişte propuneri la Cotroceni tocmai pentru că noi vorbim de vreo două luni de o nouă criză care vine, o criză care s-ar putea să fie pentru România mai grea decât cea din 2008-2009. Aş remarca în treacăt faptul că în vreme ce noi de două luni şi mai bine vorbim despre aceste lucruri, punem în discuţie programe economice pentru a putea să găsim ca ţară soluţii pentru ceea ce vine, domnul Boc şi guvernanţii şi preşedintele care conduce în fapt Guvernul nu vorbesc decât de ce bine o duce România şi cum a depăşit ea criza şi desigur vorbesc despre cât de urâţi şi neatenţi suntem eu şi Victor Ponta.

Ne-am dus la Cotroceni conştienţi de faptul că vin vremuri grele sau că există un risc serios să vină o criză adevărată care să afecteze România din afară de această dată şi am considerat şi considerăm că în faţa unui asemena pericol trebuie să existe un minimum de consens şi de solidaritate între forţele politice indiferent de tensiunile noastre interne. I-am făcut propunea aceasta în speţă cu comitetul tripartit preşedintelui într-un scop foarte simplu: e nevoie de măsuri sau va fi nevoie de măsuri importante foarte dificil de luat, am arătat disponibilitate ca şi opoziţia, dacă e vorba de măsuri necesare, nu aberante, să le accepte şi să nu exploateze populist dificultatea celor care se află la Guvern şi de asemenea să avem şi Banca drept partener, din două motive: pentru că politicile economice şi de criză sunt conjugate cu politicile monetare, şi BNR are, conform statului ei, un statut important, doi – pentru că Banca, indiferent că noi suntem uneori de acord, alteori mai puţin cu politicile ei, Banca Naţională este totuşi una din instituţiile care se bucură în mai mare măsură decât Guvernul sau partidele politice de încrederea românilor.

Ori, ceea ce nu voia să înţeleagă Băsescu şi nu poate să înţeleagă Boc este că nu poţi conduce o ţară în criză dacă nu ai minimum de încredere. Şi atunci prezenţa într-un asemenea conclav care să gireze măsurile guvernamentale şi a Băncii Naţionale ar fi fost binevenită. Mai departe n-am emis noi ipoteze cu Isărescu prim-ministru şi nu l-am vizat pe domnul Isărescu personal în vreun fel, ci doar instituţional.

Rep.: Se pare că Dinu Patriciu ar intenţiona să creeze un “grup anti-Antonescu” în PNL, condus de Teodor Meleşcanu, din care să facă parte Chiliman, Moisescu, Orban, Stroe, Vosganian.

C.A.: Atât?

Rep.: Aveţi şi dumneavoastră aceste informaţii?

C.A.: Eu nu vreau să jignesc pe nimeni, dar nu tot ce citesc în “Evenimentul Zilei” pot lua drept informaţii. Există şi compuneri cu temă şi, apropo de grupul acesta la care ar lucra Dinu Patriciu, consider că acest articol sau aceste articole apărute acolo se încadrează la a doua categorie. Nu cred că Dinu Patriciu este atât de nerealist încât să nu înţeleagă că nu se poate face în acest moment aşa ceva în PNL. Nu cred că Dinu Patriciu se ocupă cu aşa ceva şi, în orice caz, cel puţin câteva din numele enumerate acolo în calitate de participanţi la acest grup – prezenţa lor acolo e aproape comică. Asta este iarăşi ca şi în cazul profeţiilor domnului Lăzăroiu – o formulă de wishfull thinking, de a pune în pagină ceea ce îşi doresc cei de la putere şi, sigur, o încercare până la urmă destul de stângace de a crea puţină tensiune în tabăra opoziţiei: că e vorba de tensiuni între noi şi PSD, că n-o să mai susţină PSD în 2014 sau în 2059 nu ştiu pe cine la Preşedinţie, în interiorul PNL, că se face un grup împreună cu Meleşcanu şi aşa mai departe. Deci, nu pot să iau în serios aceste lucruri, pentru că nu sunt de luat în serios.

Rep.: Cum puteţi descrie în acest moment relaţiile dintre dumneavoastră şi domnul Patriciu?

C.A.: Prima chestiune este dacă vreau să le descriu, nu dacă pot să le descriu, şi consider că nu este relevant pentru interesul public să descriu relaţiile dintre mine şi o persoană privată. Pot să vă spun însă că nu e nimic spectaculos în această privinţă.

Rep.: Asta deschide cealaltă întrebare.

C.A.: Ia să vedem.

Rep.: Domnul Patriciu este cel care a recomandat-o pe soţia dumneavoastră în 2008 pentru un job de 90.000 de euro pe an, iar contractul este încă în derulare. Cum se împacă aceste lucruri, adică relaţiile dumneavoastră cu Dinu Patriciu, care cel puţin păreau a fi tensionate, şi acest contract încă în derulare?

C.A.: Colaborarea soţiei mele cu Dinu Patriciu sau recomandările lui Dinu Patriciu pentru soţia mea nu au nicio legătură cu raporturile dintre mine şi Dinu Patriciu. Soţia mea este o persoană care, atât din punct de vedere politic, cât şi din punct de vedere al consultanţei şi altor activităţi pe care le-a desfăşurat, a făcut-o întotdeauna pe picioarele ei, şi nu în calitate de soţia mea. Eu, ca să spun aşa, în momentul în care m-am căsătorit cu soţia mea, ea era şi deputat european, ea era şi consultant la această firmă sau avusese activităţi în diferite zone care nu depindeau de mine şi pe care, mă rog, nici nu le cunoşteam. Ca atare, acest aspect care, repet, nu e vreunul de pus în zona favorurilor, ci este pur şi simplu o relaţie de business sau de consultanţă este o chestiune între soţia mea şi, într-o anumită măsură, Dinu Patricu sau o firmă de-a sa şi care nu are nicio legătură cu raporturile dintre mine şi Dinu Patriciu.

Rep.: În ultima declaraţie de avere figurează bijuterii de aur cu diamante în valoare de 18.000 de euro, evident, ale soţiei.

C.A.: Slăbuţ… (râde – n.r.)

Rep.: Nu e o sumă prea mare pentru această perioadă de criză?

C.A.: Nu înţeleg cum faceţi dumneavoastră tarifele. Şi oricum nu înţeleg de ce mă întrebaţi pe mine. Eu vă asigur că nu port nicio bijuterie, nici la vedere, nici în zone intime. Verigheta este singura mea bijuterie. Întrebaţi-o pe soţia mea şi dacă sunt scumpe sau ieftine şi dacă au legătură cu criza sau nu. Eu chiar nu văd nici în acest caz de ce eu şi de ce interes pentru publicul larg. Fiecare face ce vrea cu banii pe care el îi câştigă în mod legal şi singura problemă este dacă a câştigat nişte bani necinstiţi sau nu, nu ce-şi cumpără, dacă e scump sau prea scump. În paranteză fie spus, bijuterii cu diamante de 18.000 de euro mie mi se pare scump. Din ştiinţa mea, diamantele sunt scumpe. Dar acuma chiar am intrat în zona glumei şi vă spun foarte clar: nu sunt, nici nu mă pricep şi nu sunt nici administratorul averii soţiie mele. Chiar sunt lucruri pe care, dacă sunteţi pasionaţi de diamante sau de soţia mea, să le discutaţi împreună cu dânsa.

Rep.: Cum apreciaţi situaţia actuală a ministrului Mediului, Laszlo Borbely? Consideraţi că e vorba de nişte presiuni ale instituţiilor statului referitoare la poziţia UDMR faţă de reoganizare?

C.A.: Eu nu o să spun ce cred eu în legătură cu acest lucru, pentru că eu am mai spus-o, au spus-o şi alţi lideri ai opoziţiei. De ce s-o spun eu? Iată că o spune domnul Lakatos, fruntaş al UDMR, care spune foarte clar. Iată că sunt analişti politici nu foarte prieteni cu opoziţia, ba chiar foşti adminiratori ai domnului Băsescu care vorbesc şi cărora li se pare absolut evident că instituţii de tip DNA s-au transformat într-un fel de pian la care cântă domnul Băsescu la mânie. Eu nu spun nimic. Nu ştiu. Spuneţi dumneavoastră. Iar în ce priveşte situaţia domnului Borbely, îi doresc sănătate şi succes. Am mai spus-o, nu e nicio ironie, domnul Borbely Laszlo, pe cât îl ştiu şi din guvernări în care am fost colegi, este unul din foarte puţinii miniştri competenţi în această echipă. Mai departe, iar nu ştiu. E o problemă a coaliţiei de guvernare.

Rep.: Ambasadorii SUA şi Franţei au făcut o serie de declaraţii referitoare la corupţia din România. Cum vedeţi aceste declaraţii în raport cu puterea actuală?

C.A.: Eu sunt un pasionat de contradicţii. Îmi sar în ochi. Au dreptate. Dar stau şi mă întreb ce crede excelenţa sa ambasadorul Franţei atunci când face aceste declaraţii despre fenomenul corupţiei în România la o săptămână după ce procurorul general al României, cel care totuşi se ocupă într-un anumit fel de combaterea corupţiei – nu se ocupă mama mea, se ocupă procurorul general al României – a fost decorat de către Republica Franceză pentru performanţe care nu-s sportive, cred, ci profesionale, ca procuror general.

Eu cred că sunt semnale politice târzii, tardive şi slabe, din partea unor administraţii, cea americană, cea franceză, care au cauţionat nepermis de mult şi fără argumente regimul abuziv al lui Traian Băsescu şi care înţeleg în sfârşit, foarte greu şi foarte târziu, că şi lupta anticorupţie şi tema reformei au fost teme pur demagogice la preşedintele României, care de fapt este până la urmă patronul sistemului de corupţie din România şi care în niciun caz nu poate fi numit reformist.

Dar e o problemă între aceşti reprezentanţi pe care îi respect nespus ai celor două administraţii şi propriile lor evaluări anterioare şi propria lor neînţelegere a situaţiei din România. Mă bucur în fine că şi ambasadorul SUA şi ambasadorul Fraţei au înţeles că lupta pentru combaterea corupţiei în România nu constă în condamnarea mai rapidă sau mai greoaie a lui Adrian Năstase, pentru că noi ani de zile am auzit că până nu e condamnat Adrian Năstase noi avem corupţie în România. Am fost acuzaţi că blocăm în Parlament – nu am niciun fel de idee şi nici nu mă interesează conţinutul dosarului Adrian Năstase – tot ce ştiu este că el este în justiţie, că nu noi blocăm justiţia, că e un senator al opoziţiei care e de un an în puşcărie fără să fie condamnat de care nu mai ştim nimic şi deci noi nu blocăm justiţia şi că sunt oameni cu mari probleme care sunt parlamentari ai PDL şi cărora nu li se ridică imunitatea şi care nu sunt în justiţie şi că a înflorit corupţia în România la ani buni după ce preşedintele Băsescu are în mână toate instrumentele. În rest, mult succes în criză şi americanilor, şi francezilor care sunt partenerii privilegiaţi, într-adevăr, pentru noi şi vor fi şi în vremea guvernării USL.

Rep.: Referitor la această perioadă de vară, ce faceţi în vacanţa parlamentară şi ce faceţi în concediu?

C.A.: În vacanţa parlamentară avem activităţi politice şi se anunţă o vară destul de încărcată din punctul ăsta de vedere. În ce priveşte opoziţia, în afară de a fi cu ochii pe ce vrăji mai face prietenul nostru de la Cotroceni în timpul verii, avem, repet, de construit faza a doua a acestui demers care este USL – desemnarea candidaţilor. Suntem chiar intraţi în linie dreaptă pe acest proces şi după aceea, sigur, pregătirea alegerilor locale, odată aceşti candidaţi desemnaţi. Sigur, pregătirea alegerilor înseamnă cu totul altceva, desemnarea candidaţilor pentru poziţiile comune nu înseamnă decât primul pas.

Crin Antonescu, la Radio România Actualități (12 iulie 2011) – transcriere

Realizator: Alexandra Andon – Bună ziua, tuturor! Sunt Alexandra Andon, cu ediţie specială la Radio România Actualităţi. Opoziţia din Uniunea Social Liberală este pe primul loc în sondaje; cu ce procent, însă? Ce se va întâmpla pe scena politică, la toamnă, când Parlamentul se întoarce din vacanţă? Cum îşi va susţine opoziţia propunerile de modificare a legilor electorale? Invitatul ediţiei de astăzi este preşedintele PNL, domnul Crin Antonescu, copreşedinte al USL. Bună ziua, bine aţi venit!

Crin Antonescu: Sărut mâinile! Bună ziua, tuturor! Mulţumesc pentru invitaţie!

Realizator: Ce cotă, în sondaj, are USL? E o intensă dispută, în aceste zile, pe tema respectivă.

Crin Antonescu: Din sondajele pe care noi le-am făcut şi în care n-are niciun rost să ne păcălim pe noi înşine, cu marjă de eroare, cred că scor politic, la nivelul întregii ţări, scor politic propriu-zis, este undeva între 55 şi 60%. Acum, s-a discutat mult, în ultima vreme, despre rezultatele unor sondaje care s-au făcut de către noi, de către cei din PSD, de către cei din Partidul Conservator, la nivelul fiecărui judeţ, în scopul evaluării celor mai bine plasaţi candidaţi posibili pentru alegerile locale. În două cuvinte, pentru ascultătorii care nu sunt foarte pasionaţi şi foarte iniţiaţi în aceste detalii, noi avem un acord politic, USL-ul, în care cele trei partide se angajează ca la preşedinţia consiliilor judeţene şi la primăria municipiilor reşedinţă de judeţ să aibă un singur candidat, un cadidat comun. În rest, există libertatea să participe cu candidaturi separate fiecare sau acolo unde se înţeleg cu candidaţi comuni, dar în aceste două categorii de ţinte electorale trebuie să fie un candidat comun şi atunci, sigur, trebuie să vedem care e cel mai bine plasat. Aceste sondaje parţiale, aceste sondaje judeţene, însumate, cumva, dau o cifră, undeva între 60-66%, despre ea a vorbit Liviu Dragnea, secretarul general al PSD şi, de aici, a ieşit toată discuţia. Sigur, pe de altă parte, că vor apărea, am văzut şi astăzi un sondaj, care apare şi care dă, ce să vezi…

Realizator: O cotă sub 50%.

Crin Antonescu: …/…/ la 49,4, nu ştiu de ce, 49,9. Una peste alta, nu confundăm un sondaj, cu realitatea electorală consfinţită la urne, nu uităm că există, cel puţin un an, până la alegerile locale şi un an şi ceva până la alegerile generale. Aceste sondaje sunt nişte, cum s-a spus de atâtea ori, nişte fotografii de moment. Categoric este, însă, că în conformitate cu orice sondaj, USL este prima forţă politică a ţării şi discuţia care se poartă este dacă această Uniune va face sau nu peste 50%, nicidecum dacă va câştiga alegerile, în sensul de a fi prima forţă politică.

Realizator: Adică de ce nicidecum de ce?

Crin Antonescu: Pentru că distanţa, pe orice sondaj, între USL şi Partidul Democrat sau alte formaţiuni politice, este de 25-30 de puncte; şi cred, deci, că nu se pune problema câştigătorului în sensul locului întâi; de aceea.

Realizator: Se pune problema sau unii politicieni ridică problema tendinţei preferinţelor electoratului în legătură cu USL. Aici, cum staţi?

Crin Antonescu: Eu am spus, atunci când această Uniune se pregătea şi când au existat destule discuţii în legătură cu şansele ei, că de această dată, în mod mai puţin obişnuit, cum se spune în limbajul sociologic şi al analizelor electorale, unu şi cu unu vor face doi, şi unu şi cu unu deocamdată fac doi, ba chiar doi şi ceva, în sensul în care, practic, noi avem pe sondajele care s-au derulat, în această jumătate de an aproape scursă de la înfiinţarea Uniunii, scoruri, repet, 55-60, care sunt, până la urmă, plus-minus suma scorului pe care partidele, separat, PSD-PNL, le aveau înainte de această constituire a Uniunii.

Realizator: Dar, pentru această evaluare a preferinţelor electoratului, aţi studiat numai preferinţele celor din municipii sau din întreg teritoriul?

Crin Antonescu: Nu. Noi avem, şi nu numai noi, au publicat institute de sondare, separat, sau la alte comenzi, sondaje de două tipuri: sondaje pe eşantion naţional, sondaje politice, şi dacă e eşantion naţional, deci e vorba de toate categoriile de electorat. Şi, repet, marea majoritate a acestor sondaje, sondajul apărut astăzi e singurul care dă la 49% USL, restul, toate au dat peste 50% şi avem aceste sondaje recente, ale noastre, interne, despre care vorbesc şi care sunt făcute la nivelul fiecărui judeţ, mai ales pentru a măsura candidaţii. Eu am precizat, şi o fac încă o dată, că scorul din aceste sondaje locale nu poate fi luat în relevanţă politică absolută, pentru că, aici, cum se spune, candidaţii trag foarte tare, în anumite cazuri, partidul.

Realizator: Mici locomotive locale.

Crin Antonescu: Am văzut, de pildă, că, în legătură cu anumite judeţe, mă rog, se exprima îndoiala faţă de cifre foarte mari: 70-72%. Da, există candidaţi, primari în funcţie, preşedinţi de consiliu judeţean, în funcţie, care stau foarte bine, din punct de vedere electoral, şi care trag foarte mult formaţiunea lor. Nu e valabil doar pentru USL, e valabil, în câteva cazuri, şi pentru Partidul Democrat. Nu ştiu, pot să dau un exemplu, de pildă, la Arad, scorul politic al Partidului Democrat e slăbuţ, dar primarul Falcă stă bine în continuare şi, atunci, el îşi trage partidul, în momentul în care alegătorul se pronunţă. E un fenomen care, de altfel, s-a verificat nu doar în sondaje, ci în alegerile locale, din atâtea şi atâtea ocazii. Sigur că trebuie să ţinem cont de toate aceste lucruri, deocamdată, însă, repet, pe noi ne interesează care sunt candidaţii cei mai plasaţi pentru ai putea, în urma unor negocieri care să ţină cont de aceste sondaje, să-i desemnăm, în mod public, la începutul acestei toamne.

Realizator: De unde acea dispută de la Baia Mare, între primarul ales al Partidului Naţional Liberal şi preşedintele Partidului Social Democrat, domnul Victor Ponta, care spunea că primarul din Baia Mare ar putea să sară în barca puterii?

Crin Antonescu: Doamnă, sunt dispute uzuale, până la urmă, în lumea politică, primarul Cătălin Cherecheş, primarul nostru, avea sau are o anumită părere despre care ar fi fost cel mai bun candidat pe care PSD-ul trebuia să-l desemneze, în colegiul vacantat, tocmai prin câştigarea de către domnia sa, domnul Cherecheş a mandatului de primar. Conducerea Partidului Social Democrat a avut o altă părere, aici regula este simplă: în cazul colegiilor care se vacantează, candidatul este sprijinit în comun, de către USL, dar el e desemnat de partidul căruia a aparţinut deputatul dinainte. Exemplu, în Hunedoara s-a vacantat un colegiu prin decesul unui deputat şi a candidat pentru că fusese al liberalilor, a candidat doamna Mariana Câmpeanu, susţinută de USL, a câştigat doamna Mariana Câmpeanu. La Baia Mare este locul PSD şi PSD-ul are dreptul, aşa e înţelegerea dintre noi şi aşa e normal, să desemneaze candidatul. N-au avut aceeaşi părere, aici, domnul Ponta şi domnul Cherecheş, decizia e a domnului Ponta şi, fără îndoială, că dincolo de un schimb de replici, repet, care nu iese din limitele unor polemici uzuale în politică, lucrurile vor reintra în normal.

Realizator: Cum veţi colabora cu domnul Sorin Oprescu pentru alegerile locale de la Bucureşti? Deci, propune USL-ul vreo formă de colaborare cu domnul Oprescu?

Crin Antonescu: Cred că în legătură cu USL-ul şi domnul Sorin Oprescu este o singură întrebare, care va primi şi ea, la începutul acestei toamne, un răspuns: va fi Sorin Oprescu candidatul Uniunii Social Liberale la Primăria Generală? Da sau nu?

Realizator: I-a fost făcută o propunere în acest sens?

Crin Antonescu: Nu. Se discută foarte mult despre această ipoteză, deşi e dată ca sigură, deşi noi niciodată n-am declarat – nici eu, nici Victor Ponta, nici altcineva, nici Sorin Oprescu -, decât că este o ipoteză, o posibilitate pe care o examinăm. O examinăm în mod serios, nu în primul rând pentru că Sorin Oprescu stă destul de bine în sondaje, nu acesta e primul criteriu. O examinăm foarte serios pentru că Sorin Oprescu este un primar general care a angajat în acest mandat al său, de până acum, nişte proiecte, nişte proiecte majore, sau a continuat, sau a finalizat nişte proiecte începute anterior, în acest mandat, pe care noi, într-un moment critic, anul acesta, la adoptarea bugetului, l-am sprijinit politic şi prin votarea bugetului, de către consilierii din partidele noastre, consilierii generali, şi cu care e normal să discutăm şi să răspundem la întrebarea, dacă, până la urmă, merită să susţinem acest primar, mai departe, sau dacă avem un alt candidat. E o întrebare, la care, la începutul toamnei, vom da un răspuns şi forma de colaborare aceasta va fi, teroretic. Dacă Sorin Oprescu nu ar fi candidatul susţinut de noi, nu înseamnă că până la sfârşitul mandatului său nu vom fi cooperanţi în ceea ce priveşte proiecte necesare bucureştenilor. Eu cred că există o bună şansă ca Sorin Oprescu să fie candidatul nostru, dar sigur că asta, repet, ţine…

Realizator: Şi primul pas va fi făcut de către USL, să ia o decizie în acest sens, dacă vrea sau nu vrea să intre în această relaţie de colaborare.

Crin Antonescu: O asemenea candidatură, o asemenea înţelegere politică, o asemenea construcţie, dacă vreţi, pentru că e o miză foarte mare – Primăria Generală a Capitalei, are nu doar o încărcătură politică majoră, ci este în sine, până la urmă, vorba de soarta a 2 milioane de oameni şi de faptul că în Bucureşti există categoric cel mai mare buget din ţară, există posibilităţile cele mai mari. O înţelegere politică, de tipul acesta – politică, repet, nu politicianistă – înseamnă un acord pe nişte proiecte, un angajament politic în acest sens. Şi noi, vă spun de-acum, dacă va fi să-l susţinem pe primarul general Sorin Oprescu pentru un nou mandat, să ştiţi că nu vom încerca să-l înscriem în unul dintre partidele noastre, nu vom încerca să facem înţelegeri de tip partizan, ‘dacă te susţinem, uite, noi trebuie să avem cutare sau cutare sferă de influenţă’. Nu. E vorba de angajamente politice ample, de proiecte politice şi administrative majore, asupra cărora dacă noi vom cădea de-acord, ceea ce sper să se întâmple şi cred că sunt toate şansele, atunci vom putea spune foarte clar, chiar dacă Sorin Oprescu va rămâne ca statut independent, deci nu membru al vreunui partid, că Sorin Oprescu este candidatul USL, că USL se angajează în această campanie, îl susţine şi îl va susţine pe timpul viitorului mandat. S-a vorbit, însă, mult şi fără rost, despre faptul că, deja, Sorin Oprescu este candidatul nostru. Nu, încă nu este candidatul nostru. E foarte posibil să fie, sper să fie, dar, încă nu este candidatul nostru şi, niciodată, nu am lăsat să se înţeleagă altceva. Doi. Am văzut informaţii întrutotul neadevărate, şi anume că eu şi Victor Ponta ne-am înţeles cu Sorin Oprescu să aibă el 10 consilieri din 30. Categoric, asemenea discuţii nu au avut loc. În mod categoric, dacă Sorin Oprescu va fi candidatul USL, consilierii generali vor fi desemnaţi de către partidele noastre, nu de către Sorin Oprescu, iar discuţia sau negocierea, dacă vreţi să-i spunem aşa, cu Sorin Oprescu va fi cea legată strict de proiectele majore ale Capitalei. Şi eu cred că Sorin Oprescu a dovedit faptul că e un om politic şi un om de administraţie care înţelege acest lucru, că important, solid şi durabil este atunci când te înţelegi cu nişte oameni pe proiecte majore, nu pe mici înţelegeri, nu pe un contract…

Realizator: Cu toate acestea, poate şi-ar dori să aibă, aşa cum s-a vehiculat în presă, şi nişte oameni în Consiliul General, pe care, să zicem, să fie sigur ca fiind veniţi din propunerile sale. E o întrebare. Dacă va interveni o negociere de felul acesta?

Crin Antonescu: Aici este o chestiune foarte simplă. În momentul în care vrei oameni, pe care să-i desemnezi tu personal, fie îţi faci un partid, fie faci o listă de independenţi. În momentul când vrei susţinerea unor partide, evident că oamenii respectivi sunt desemnaţi de partide. Ce poţi să discuţi şi ce vom discuta, fără îndoială, dacă va fi cazul, repet, cu Sorin Oprescu, va fi ce tip de oameni trebuie să avem împreună în Consiliul General, repet, care sunt proiectele pentru care aceşti oameni să fie pregătiţi şi să fie dedicaţi. Dar, eu am 5 oameni acolo, tu ai 7 oameni acolo – un asemenea tip de înţelegere se exclude, nu l-a cerut Sorin Oprescu niciodată şi, evident, nici eu, nici Victor Ponta nu am avut nici măcar vreo discuţie sau vreo aluzie în legătură cu aşa ceva.

Realizator: Dar, la nivelul preferinţelor electoratului în Bucureşti, vă puteţi baza că aţi obţine o majoritate confortabilă în Consiliul General?

Crin Antonescu: USL are o majoritate categorică în Bucureşti, cu sau fără Sorin Oprescu. Făcând aşa o combinaţie electorală, probabil că formula cu Sorin Oprescu, candidat al USL, la Primăria Generală, este o formulă care ar avea o majoritate, cred, de peste 2/3, dar asta rămâne să vedem, sigur, la momentul respectiv

Realizator: Cu un asemenea capital de încredere, domnul Oprescu ar putea intra în discuţie şi pentru o perspectivă mai îndepărtată politică în legătură cu USL? S-a vehiculat varianta candidaturii la Preşedinţie.

Crin Antonescu: Asta este aproape o chestiune anecdotică şi am văzut că anumiţi analişti, ca să nu mai spun că şi anumiţi jucători politici, care ar trebui să aibă altă treabă, se ocupă de asta. Este o problemă inactuală din perspectiva din care discutăm. USL este preocupată, în acest moment, şi va munci foarte serios şi muncim foarte serios, inclusiv în timpul acestei veri, care nu e deloc o vacanţă, pentru pregătirea alegerilor locale; ele sunt primul pas. Pe de altă parte, USL are un acord politic extrem de clar, şi anume acela că unuia dintre partide, PSD sau PNL, îi va reveni poziţia de prim-ministru, atunci când vom forma guvernul, celuilalt partid îi va reveni candidatul la Preşedinţie, atunci când vor fi alegeri prezidenţiale. Asta este o înţelegere foarte clară între cele două partide. Toate sondajele, dacă e din nou să ne referim la ele, de când s-a format Uniunea Social Liberală, arată clar că atât în ce mă priveşte pentru ipotetici alegeri prezidenţiale, mă aflu confortabil pe locul întâi, cât şi în ce-l priveşte pe Victor Ponta se află pe primul loc în opţiunile pentru un posibil prim-minsitru, noi nu avem o criză, în acest moment, în a căuta candidaţii. Pe de altă parte, dacă cineva crede că eu, Crin Antonescu, sau Victor Ponta avem o problemă personală şi ne cramponăm şi ne temem, “aoleo, dar nu cumva – n-o să fiu eu candidatul” – doamnă, vorbim de Preşedinţia României. Noi nu vorbim de postul de director nu ştiu unde, nu e o chestiune pe care o decid trei oameni – hai să nu îl mai punem pe Antonescu, hai să-l punem pe Oprescu, hai să îl schimbăm pe Oprescu!

Realizator: Nici la postul de director de nu ştiu unde n-ar trebui să se întâmple lucrurile aşa.

Crin Antonescu: Nu, nu, n-ar trebui, dar nu vorbim despre o lume ideală, vorbim, însă, de faptul că aceste tipuri de poziţii politice, primarul general al Capitalei, e o mică preşedinţie, dacă vreţi, e un turnir electoral, cu… repet, două milioane de oameni. Preşedinţia României implică altceva înafară de negociatorii politici, de partide, de personalităţi – implică electoratul României. Nimeni nu e nebun să meargă în alegerile prezidenţiale cu cineva care n-are şanse şi este evident atunci că, în conformitate cu aceste evaluări, vom desemna candidatul cel mai bine plasat. Am răspuns de nu ştiu câte ori acestei chestiuni, am spus exact cum e mecanismul, este simplu şi, în orice caz, se poate acorda opţiunea populară din acel moment cu înţelegerea politică a noastră în USL; sunt două partide mari, care pot găsi oricând candidaţi în interiorul lor pentru preşedinte, pentru prim-ministru, dacă au, la un moment dat, o situaţie în care există o altă posibilitate de candidatură pot reglementa oricând această chestiune; oricum, nu asta ne preocupă şi dacă, aşa cum mi se pare evident, cei de la putere speră că discuţii în 2011 despre ce se va întâmpla în 2014 pot să tulbure unitatea acestei asociaţii politice pe care am constituit-o, se înşeală amarnic şi cred că am dovedit în şase luni că am mers pas cu pas, fără fisură, în îndeplinirea calendarului nostru politic. Deci să stea liniştiţi. Cine va fi candidatul la Preşedinţie al USL chiar nu e problema lor, e problema USL şi, evident, a electoratului.

Realizator: De ce a propus USL, ca proiect de modificare a legilor electorale, ca parlamentarii să fie aleşi în colegii uninominale, dar numai cei care ies pe primul loc în acel colegiu?

Crin Antonescu: Pentru că, doamnă, există două mari sisteme electorale de principiu: sistemul proporţional, care respectă proporţionalitatea voturilor pentru un partid – adică, ai luat 20% din voturile exprimate de alegători, ai 20% din locurile în Parlament, dar care, în general, se exprimă pe sistemul de liste, care e neconvenabil din cauză că partidele decid alcătuirea listei şi îl pun pe alegător în faţa unei alegeri oarecum limitate şi care nu e personal. Practic, votează partidul cam indiferent… e constrâns să voteze partidul, indiferent de oameni. Avem variantele de vot uninominal care, la rândul lor, dau şansa alegătorului să voteze ca la alegerile pentru primari: între oameni; între Popescu, Ionescu, ţinând cont sau nu de apartenenţa lor politică – ea există, ea este declarată şi aici avem mai multe formule. Formula care e în vigoare acum, pe care s-au desfăşurat alegerile din 2008, este o încercare de compromis între sistemul uninominal, dar cu respectarea proporţionalităţii, ceea ce a dus la un alt lucru neconvenabil, şi anume că un om care a luat cele mai multe voturi într-un colegiu nu iese parlamentar, iese cel de pe locul 2 sau, mai rău, pentru că cel de pe locul 2 poate spune: “Dom’le, dacă erau două tururi puteam să câştig”, cel de pe locul 3, şi atunci am zis aşa…

Realizator: E adevărat, dar, în această variantă, în care numai cel de pe locul întâi ia demnitarea de parlamentar, o mare parte dintre preferinţele electoratului nu se vor regăsi în formula parlamentară, şi aici discutăm şi despre doctrine, despre program politic. Adică cineva care poate să ia 25%, …

Crin Antonescu: Poate să nu fie, teoretic, prezent în Parlament.

Realizator: Ba chiar şi practic.

Crin Antonescu: Sunt de-acord cu dvs, numai că, vedeţi, nu există sistem electoral care să răspundă tuturor exigenţelor, trebuie făcute alegeri şi în procesul acesta, sper eu, de maturizare democratică şi civică a societăţii româneşti, noi trebuie să înţelegem că trebuie, că democraţia înseamnă nişte alegeri. Sistemul de liste, care răspundea perfect criteriului dvs, doctrine, reprezentare, a fost atât de îndelung criticat, încât acum, dacă vrem sistem uninominal, trebuie să înţelegem…

Realizator: Nu e prea simplist acest sistem uninominal?

Crin Antonescu: Doamnă, s-a făcut apologia lui foarte multă vreme. El nu este simplist, este însă, dacă ne referim la modelul britanic, calat pe o cu totul altă tradiţie politică.

Realizator: Şi pe o realitate în care oricum se juca între două mari partide, şi al treilea partid, care reflecta o bună parte din opţiunile electoratului, la un moment dat, şi-a făcut loc foarte greu.

Crin Antonescu: Exact. Asta este situaţia liberalilor britanici. Mă rog, asta este situaţia şi în alte ţări. Numai că, în momentul în care eu am spus că, din punctul nostru de vedere – eu, PNL ar fi optat şi în locale, şi în parlamentare pentru uninominal în două tururi, deci ca la primari, înainte. În momentul în care cei de la putere au impus alegerea primarilor într-un singur tur….

Realizator: E bine sau a rău?

Crin Antonescu: Păi eu zic că nu este bine. Am spus şi atunci. Nu am votat aşa ceva. Dar nu se poate ca celor de la putere să le acceptăm ideea cu primar ales într-un singur tur, teoretic, şi cu 10% din voturi…

Realizator: Să zicem, greu de ….

Crin Antonescu: … o majoritate care nu a votat rămânând neexprimată. Bun, nu cu 10, cu 20, cu 30, dar, tot o minoritate este.

Realizator: Cu 30, sigur. 70% din opţiunile celor care vin la vot….

Crin Antonescu: Corect, dar, dacă am făcut chestiunea asta, pentru că i-a convenit PD, care speră să-şi păstreze din primari în felul acesta, păi atunci haideţi să fim cel puţin coerenţi şi s-o aplicăm şi la parlamentare.

Realizator: De ce, dacă nu e bine? Nu înţeleg.

Crin Antonescu: Pentru că noi trebuie… Nu e bine…

Realizator: Dvs aţi zis că nu e.

Crin Antonescu: Eu mi-am spus o părere şi noi am votat contra, dar în momentul în care, totuşi, această decizia s-a luat, noi trebuie să avem un tip de coerenţă, deci nu putem avea tipuri diferite de legitimitate, şi cred că este foarte bine ca legea electorală să prezinte o anumită coerenţă între alegerile locale şi alegerile generale.

Realizator: Domnule Crin Antonescu, ce propune USL ca program economic? Credeţi că sunt idei mai degrabă social-democrate sau mai degrabă liberale?

Crin Antonescu: Din punct de vedere economic, strict economic, sunt idei mai degrabă liberale. Şi, până la urmă, tot ansamblul nostru de programe, despre care mă bucur că aduceţi vorba, pentru că, în paranteză fie spus, până când noi am dat publicităţii aceste programe, pentru că am lucrat serios la ele ceva vreme, ţipa toată lumea, toată lumea în media, vreau să spun, că nu avem program. Din momentul în care acest program, ca şi programul pe educaţie, ca şi programul pe administraţie, ca şi programul pe agricultură, au fost date publicităţii, nu a mai interesat pe nimeni. Şi mă bucur şi vă mulţumesc că aduceţi vorba. Din punct de vedere economic e vorba mai degrabă de idei liberale, în sensul în care fiscalitatea e scăzută, e mai scăzută decât actualmente, în sensul că 16% rămâne cel mai ridicat prag de impozitare, survenind două praguri mai scăzute, 12 şi 10; este, mai degrabă, liberală, deoarece, până la urmă, în materie de proprietatea antrepriză, stimulare a jocului economic şi a mediului privat, prin scăderea CAS-ului, printr-o serie de deductibilităţi, printr-o serie de scutiri, să le spunem aşa, ca să înţeleagă toată lumea, pentru angajator, pentru angajator de anumite categorii de salariaţi, Guvernul vine cu politici stimulatoare. Este aşa nu pentru că noi le-am impus celor din PSD ceva, ci pentru că şi cei din PSD înţeleg – şi asta este, dacă vreţi, baza noastră de coerenţă -, că în materie de economie, economia privată românească trebuie stimulată. Şi nu poţi stimula o economie privată cu măsuri de stânga, ci doar cu măsuri de dreapta. Unde PSD-ul, sigur, că a venit şi va veni, mai ales când vom prezenta şi programele sociale, şi va veni cu idei mai de stânga, pe care noi le vom susţine; este acea zonă de prevederi sociale şi de echilibre sociale pe care o acceptăm şi noi – şi dacă spunem clar -, şi cei din PSD înţeleg, că în zona economică trebuie să ambalăm motoarele, nu putem să nu ţinem cont de caracteristicile României, de situaţia demografică, sociologică, socială a României şi să înţelegem că, din această criză, nu putem să ieşim numai cu un grup de oameni, cu o pătură a societăţii, că e un ansamblu naţional, instituţional, sociologic, care trebuie, cu totul dus, pentru că, până la urmă, există o zonă unde doctrinele sunt mai puţin relevante. Dacă eu vorbesc despre şansa, să spunem, a unui tânăr de a-şi găsi un loc de muncă, eu sunt liberal sau sunt socialist? Pentru că preocuparea mea pentru ca el să aibă un loc de muncă poate să pară şi poate să fie de stânga. Posibilitatea reală ca el, în câmp economic, să găsească un loc de muncă, în economia privată, este, până la urmă, o preocupare liberală. Sau, încă un alt exemplu, preocuparea pentru ca orice copil, dacă se poate, din ţara asta, dintr-o comună din fundul Moldovei, sărac-lipit, să aibă şansa să înveţe carte, să urmeze un minimum de ciclu şcolar e de stânga sau e de dreapta? Depinde cum o priveşti, pentru că şansa, şansa individuală, este o chestiune care ne uneşte. Şi, în fine, asta în plan social-economic, dar a ne uneşte cu cei din PSD în acest moment şi sper pe anii următori, preocuparea pentru ca statul de drept în România, şi statul de drept nu mai e chestiunea de stânga sau de dreapta, ci de democraţie, să fie solid şi să nu mai poată fi atacat, şubrezit, aşa cum a fost destui ani şi, mai ales, în ultimii ani.

Realizator: O întrebare cu răspuns scurt, vă rog, este posibilă o politică de austeritate mai puţin severă în România, câtă vreme, în Europa, se întâmplă tot felul de măsuri de tăiere a deficitelor bugetare?

Crin Antonescu: Nu ştiu dacă este posibilă, dar nu e de dorit. Deci, noi, am făcut…

Realizator: …O austeritate mai puţin severă.

Crin Antonescu: Am făcut… E vorba de o austeritate mai inteligentă şi mai onestă, pentru că noi am făcut un program fără promisiuni. Noi, aţi văzut, că n-am promis nimănui, nici pensii, nici salarii, nici nu ştiu ce putere de cumpărare. Am vorbit despre un milion de locuri de muncă în patru ani, creată de economia privată, nu de angajat la stat. Am vorbit şi noi despre reducerea cheltuielilor. Am vorbit şi noi despre deficite care să aibă plafon maxim obligatoriu. Ceea ce noi spunem însă, de un an şi mai bine, este că tăierea salariilor bugetarilor tuturor, la fel cu 25%, de exemplu, nu a fost o politică de austeritate, ci a fost o politică aberantă şi se poate să nu facem asta.

Realizator: Şi, o ultimă chestiune, mai avem 30 de secunde, votul prin corespondenţă, propunere care ieri a primit undă verde de la partidul principal de guvernare.

Crin Antonescu: Niciodată n-am contestat dreptul compatrioţilor noştri stabiliţi în alte ţări sau rezidenţi în alte ţări de a vota. Asta e o minciună pe care o spune actuala putere, ceea ce spunem însă este că trebuie să luăm toate măsurile, şi le vom lua, ca acest vot să fie corect. Să nu fie fraudat.

Realizator: Vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţa, astăzi, la RRA!

Crin Antonescu: Cu plăcere! (Agenția de Presă RADOR)

Newsin – Antonescu: USL are majoritate categorică în București, și peste două treimi în formula cu Oprescu

Liderul PNL Crin Antonescu a declarat, marți, că, în opțiunile electoratului din Capitală, USL are o majoritate categorică și fără a-l avea candidat pe Sorin Oprescu pentru Primăria Generală, adăugând că, în formula cu Oprescu, USL ar avea peste două treimi.

Întrebat, într-o emisiune la radioul public, despre preferințele electoratului din Capitală în perspectiva alegerilor locale din 2012, liberalul a precizat: “USL are o majoritate categorică în București (n.r. în CGMB), cu sau fără Sorin Oprescu. Formula Sorin Oprescu – candidat USL, este o formulă cu majoritate de peste două treimi”.

El a reiterat faptul că încă nu a fost luată o decizie privind susținerea lui Oprescu de către USL pentru Primăria Capitalei, dar că acest lucru este foarte posibil și a ținut să dezmintă informațiile conform cărora Oprescu ar dori să aleagă o parte dintre viitorii consilieri. “Asemenea discuții nu au avut loc. În mod categoric, dacă Sorin Oprescu va fi candidatul USL, consilierii generali vor fi desemnați de partidele noastre. Negocierea cu Sorin Oprescu va fi legată strict de proiectele majore ale Capitalei. E un om politic și de administrație care înţelege acest lucru”, a subliniat Antonescu.

Liberalul a adăugat că cine își dorește să desemneze personal consilierii, trebuie să își facă partid. “Dacă vrei susținerea unor partide, se poate discuta ce tip de oameni trebuie să avem împreună, proiectele pentru care aceștia să fie pregătiți. Dar formula <eu am cinci oameni, tu ai șapte oameni>, asemenea tip de înțelegere se exclude. Nu l-a cerut Oprescu niciodată, nici eu nici Victor Ponta n-am avut discuții în legătură cu așa ceva”, a precizat liberalul.

De asemenea, în privința scenariului ca Sorin Oprescu să fie candidatul USL la prezidențiale, Antonescu a catalogat chestiunea drept “anecdotică”. “E o problemă inactuală. În toate sondajele, mă aflu confortabil pe locul 1 în opțiunile pentru prezidențiale, iar Victor Ponta pe primul loc în opțiunile pentru premier. Nu avem o criză în a căuta candidați”, a adăugat liderul PNL, remarcând că această chestiune nu va fi decisă de trei oameni, ci de electorat.

Pe de altă parte, în cadrul interviului acordat RRA, liderul PNL s-a referit şi la programul economic al USL, apreciind că acesta este mai degrabă apropiat de viziunea liberală. ” Din punct de vedere economic, e vorba de idei mai degrabă liberale, în sensul în care fiscalitatea e scăzută, e mai scăzută decât actualmente, în sensul că 16% rămâne cel mai ridicat prag de impozitare, survenind două praguri mai scăzute – 12 şi 10″, a spus Antonescu. De menţionat că, în programul oficial prezentat de USL, se propune ca pentru un venit salarial până la 800 de lei pe lună să se aplice o cotă de 8%, pentru un venit între 800-1600 de lei pe lună – 12%, iar pentru venitul peste 1600 de lei – 16%, astfel că sistemul de cote este de 8%-12%-16%, iar nu 10%-12%-16%, aşa cum a afirmat Crin Antonescu.

Agerpres – C. Antonescu: Din punct de vedere strict economic, programul USL conţine idei mai degrabă liberale

Programul economic pe care Uniunea Social Liberală (USL) îl propune electoratului este unul cu idei ‘mai degrabă liberale’ din punct de vedere strict economic, urmând ca partea de componentă socială a programului Uniunii, care nu a fost încă prezentată, să poarte o amprentă mai puternică de stânga, a declarat, marţi, preşedintele PNL, Crin Antonescu, la Radio România Actualităţi.

‘Din punct de vedere strict economic, în programul USL sunt idei mai degrabă liberale, în sensul în care fiscalitatea e scăzută, e mai scăzută decât actualmente, în sensul că 16% rămâne cel mai ridicat prag de impozitare survenind două praguri mai scăzute, 12 şi 10. Este mai degrabă liberală deoarece în materie de proprietate, antrepriză, stimulare a jocului economic şi a mediului privat, prin scăderea CAS printr-o serie de deductibilităţi, printr-o serie de scutiri pentru angajatori, guvernul vine cu politici stimulatoare’, a detaliat Crin Antonescu.

Potrivit acestuia, PNL nu le-a impus aceste lucruri celor de la PSD, ci ‘social-democraţii au înţeles că în materie de economie, economia privată românească trebuie stimulată şi nu poţi stimula o economie privată cu măsuri de stânga ci doar cu măsuri de dreapta’.

Liderul liberalilor susţine însă că PSD va avea o contribuţie mai mare în programele sociale, care nu au fost încă prezentate, adăugând că PNL va susţine aceste idei de stânga.

‘Este vorba de acea zonă de prevederi sociale şi de echilibre sociale pe care o acceptăm şi noi şi dacă spunem clar că în zona economică trebuie să ambalăm motoarele nu putem să nu ţinem cont de caracteristicile României, de situaţia demografică, sociologică, socială a ţării şi să înţelegem că din această criză nu putem să ieşim numai cu o pătură a societăţii, că e un ansamblu naţional, instituţional, sociologic, care trebuie totuşi dus, pentru că până la urmă există o zonă unde doctrinele sunt mai puţin relevante. Dacă eu vorbesc despre şansa unui tânăr de a-şi găsi un loc de muncă eu sunt liberal sau sunt socialist, pentru că preocuparea mea ca el să aibă un loc de muncă poate să pară de stânga, posibilitatea reală ca el, în câmp economic, să găsească un loc de muncă în economia privată este o preocupare liberală. Şansa individuală este o chestiune care ne uneşte cu cei din PSD, ca şi preocuparea pentru ca statul de drept, care nu este o chestiune de stânga sau de dreapta, ci de democraţie, să fie solid şi să nu mai poată fi atacat, şubrezit, aşa cum a fost în ultimii ani’, a mai spus Antonescu.

El a arătat că la momentul acesta nu ar fi de dorit o politică de austeritate mai puţin severă, având în vedere situaţia economică europeană de ansamblu, dar ar fi fost de preferat ‘o austeritate mai inteligentă şi mai onestă’.

‘Noi am făcut un program fără promisiuni, am vorbit despre un milion de locuri de muncă în patru ani create de economia privată, nu de angajări la stat, am vorbit despre reducerea cheltuielilor, despre deficite care să aibă plafon maxim obligatoriu. Cu ceea ce noi nu suntem de acord este tăierea salariilor bugetarilor la toţi la fel, cu 25%, asta nu a fost o politică de austeritate ci una aberantă şi se poate să nu facem aşa ceva’, a încheiat preşedintele PNL.

Antonescu: La cea mai rezervată evaluare, scorul politic al USL e 55-60% (NewsIn)

Preşedintele PNL Crin Antonescu a susţinut luni, la RFI, că scorul politic al USL este undeva între 55 şi 60% şi aceasta într-o evaluare rezervată, dar a subliniat că liderii Uniunii nu se “euforizează prematur” cu rezultatele. “Eu cred oricum că la cea mai rezervată evaluare, scorul politic al USL este undeva între 55 şi 60%. Însă nimeni nu se îmbată cu apă rece, nu se euforizează prematur, ştim că mai e un an până la alegerile locale, ştim că de la un scor în sondaje şi până la rezultatul oficial în alegeri este un proces laborios. Deci nimeni nu trăieşte vreo euforie în Uniunea Social Liberală, ci este doar o măsurătoare pentru a preselecta şi a face paşi pe direcţia desemnării candidaţilor comuni”, a explicat Antonescu.

El a subliniat că cifra din sondajele făcute de Uniune este “realistă”. ” Asta este cifra indicată de sondaje. Noi am făcut aceste sondaje nu pentru a măsura în acest moment raporturile politice generale între noi şi Putere sau între noi şi alte partide, ci pentru a putea să ne decidem mai bine asupra desemnării candidaţilor pentru poziţiile comune, adică pentru preşedinţia consiliilor judeţene şi pentru primăriile municipiilor de judeţ”, a spus preşedintele PNL.

“Acest scor (chiar de peste 60% – n.r.), care este unul cât se poate de plauzibil, în orice caz acesta este scorul real, pentru că n-avem niciun interes să ne păcălim, este o medie care rezultă din măsurarea diferiţilor candidaţi sub culorile USL. Cu alte cuvinte, se poate presupune că acest scor este crescut cumva de faptul că mulţi dintre candidaţii noştri, unii sau cei mai mulţi aflaţi deja în funcţii ridică mult scorul”, a mai precizat Crin Antonescu.

Mediafax – Geoană: PSD Bucureşti şi-a făcut datoria în alegeri; nu organizaţia a cerut schimbarea lui Vanghelie

Fostul preşedinte al PSD Mircea Geoană a declarat, sâmbătă, că “problema” de la PSD Bucureşti trebuie rezolvată cât mai repede prin organizarea de alegeri pentru conducerea filialei, precizând că organizaţia şi-a făcut datoria în alegeri şi că nu aceasta a cerut schimbarea liderului său.

“Înţeleg că decizia este de a organiza alegeri pentru Bucureşti în următoarele săptămâni sau luni, deci problema trebuie rezolvată tot prin voinţa şi vocea organizaţiei, chiar dacă paraşutezi un comitet de organizare. Ceea ce nu am înţeles foarte bine e dacă această acţiune este împotriva preşedintelui organizaţiei noastre de la Bucureşti sau a fost dată de slaba performanţă de la alegerile anterioare, pentru că la alegerile anterioare, în premieră în ultimii 20 de ani, candidatul PSD, adică eu, am câştigat la Bucureşti, chiar dacă au fost şi voturi liberale. Organizaţia de Bucureşti şi-a făcut datoria, dacă este un alt interes este altceva”, a subliniat, într-o emisiune la Realitatea TV, Mircea Geoană, citat de “Gândul”.

Fostul preşedinte al PSD a adăugat că soluţia normală este ca la organizaţia de Bucureşti să fie organizate alegeri pentru conducerea filialei.

“Cred că cel mai sănătos lucru este ca în cel mai scurt timp cu putinţă să se întoarcă la organizaţie şi să-şi aleagă liderul pe care îl doresc. Dacă din motive pe care sper să le aflăm mai clar nu îl mai vrem pe omul ăsta, organizaţia este cea care decide. Nu organizaţia a cerut să fie schimbat preşedintele PSD Bucureşti”, a precizat Geoană.

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a anunţat, în 28 iunie, că, “pentru perioada preelectorală”, Organizaţia PSD Bucureşti va fi condusă de un Birou coordonator format din Rodica Nassar, Corina Creţu, Ecaterina Andronescu, Marian Vanghelie, Ion Iliescu, Adrian Năstase, iar biroul va fi condus de el.