C. Munteanu (RL): De ce Paul Lambrino nu va conduce niciodată Casa Regală a României şi nici măcar nu este prinţ

Hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a-l recunoaşte pe Mircea Grigore Carol Lambrino drept fiu al lui Carol al II-lea nu atrage după sine acceptarea lui Paul Lambrino în Familia Regală. Până şi titlul de „prinţ” pe care şi-l arogă Paul este o impostură.

Din punct de vedere legal, Paul nu poate revendica apartenenţa la Casa Regală a României deoarece căsătoria dintre prinţul moştenitor Carol şi Zizi Lambrino din 1918 s-a făcut cu încălcarea statutului Casei Regale de la acea dată. Prin urmare, dacă regele Ferdinand şi regina Maria nu ar fi obţinut anularea căsătoriei în instanţă în 1919, alternativa nu ar fi fost acceptarea lui Mircea Grigore Carol Lambrino în Casa Regală, ci excluderea lui Carol cu pierderea drepturilor dinastice, un lucru pe care Carol chiar a încercat să îl facă. În consecinţă, Paul nu poate decât revendica bunuri care au aparţinut lui Carol al II-lea, nu însă şi Casei Regale a României din care nu ar fi făcut parte nici dacă tatăl său ar fi fost recunoscut drept fiul legitim al lui Carol al doilea. Decizia Înaltei Curţi nu îi poate oferi lui Paul acces în Familia Regală, pentru că Înalta Curte nu are o asemenea competenţă. Ea nu face decât să-l recunoască pe Paul drept descendent al lui Carol al II-a şi atât.

În al doilea rând, prin decizia tribunalului portughez din 1955, lui Mircea Grigore Carol Lambrino i s-a acordat dreptul de a purta numele Hohenzollern, dar Casa de Hohenzollern nu i-a recunoscut niciodată în mod oficial acestuia apartenenţa la această familie nobiliară. Şi nici vreo altă casă nobiliară europeană. În condiţiile în care nimeni nu i-a acordat niciodată vreun titlu în mod oficial, calitatea de „prinţ” pe care şi-o arogă Paul Lambrino este o impostură. După toate cutumele şi statutele caselor nobiliare din Europa, Paul nu este nici măcar nobil, darămite „prinţ”. Or, prinţ devii când o Casă Regală sau o familie nobiliară îţi conferă un titlu, nu prin hotărâre judecătorească civilă. Din acest punct de vedere Radu Duda sau Kate Middleton, deşi vin din familii ne-nobile, sunt mai îndreptăţiţi să poarte un titlu nobiliar decât Paul Lambrino.

 

În al treilea rând, există, cel puţin în România o neînţelegere profundă legată de funcţia şi semnificaţia Casei Regale, larg răspândită în rândul publicului. Dinastia română a fost instituită prin Constituţia din 1866 iar Casa Regală a fost însărcinată să devină garantul respectării Constituţiei, al suveranităţii, independenţei şi unităţii naţionale. Carol I nu a venit într-o zi din Germania la Bucureşti unde a găsit un tron gol pe care s-a aşezat. El a fost invitat de Parlamentul României care l-a înzestrat cu toate atributele monarhiei pentru a reprezenta poporul român. Rolul Casei Regale este fundamental legat de prezervarea acestor atribute naţionale, nu de perpetuarea unor titluri de prinţi, prinţese şi de negocierea titlurilor. Zizi Lambrino şi Mircea Grigore nu au fost acceptaţi de Casa Regală nu pentru a muşamaliza escapadele lui Carol, ci pentru că această acceptare ar fi adus prejudicii prestigiului Casei Regale şi, ca atare, prestigiului României.

MEDIAFAX – Regele Mihai trimite cinci camioane cu lemne de foc persoanelor afectate de ninsori

Regele Mihai a autorizat trimiterea a cinci camioane cu lemne de foc, în regim de urgenţă, în zonele defavorizate, informează Casa Regală, precizând că transportul acestora va fi făcut în parteneriat cu MApN.

Potrivit sursei citate, familia regală este astfel alături de românii care de zile bune au rămas izolaţi în propriile gospodării, fără căldură, alimente sau curent electric.

Casa Regală mai precizează că va fi în contact cu prefecturile judeţelor în care ajutoarele vor fi trimise, iar astfel de transporturi se vor repeta în perioada următoare, dacă vremea va continua să se înrăutăţească.

C. Teodorescu (VoxPublica): Anul Regelui

1947, 30 decembrie: Regele Mihai e silit să abdice.

2011, decembrie: Regele Mihai ocupă locul doi pe lista încrederii alegătorilor într-un sondaj de opinie făcut de IMAS, iar printre alegătorii tineri Regele se află pe primul loc.

Încrederea nu e totuna cu intenţia de vot, dar exprimă ceva, chiar dacă, în acest caz, cu o întîrziere de peste 20 de ani. La nouăzeci de ani Regele nu mai poate fi privit ca un competitor politic, dar creşterea simpatiei faţă de persoana sa, într-un moment în care încrederea faţă de politicieni scade, spune ceva despre valoarea de simbol a lui Mihai I. Dar şi despre faptul că alegătorii, mai ales cei tineri, încep să ia în serios monarhia.

În 1990, cine spunea că e monarhist era privit ca un fel de zombie al istoriei. Printre monarhiştii declaraţi, poetul Petre Stoica, admirator al lui Corneliu Coposu, şi Alexandru Paleologu. Conul Alecu era convins că românii se vor întoarce la monarhie. Habar n-avea cînd. Era, spunea, o convingere metafizică. Paleologu nu se înscrisese în Partidul Monarhist, care nu-l inspira. Ştia în schimb cum se va întoarce România la monarhie: Printr-un miracol! Şi era cît se poate de serios cînd zicea asta.

Nu vă mai aduc aminte de toate porcăriile şi infamiile care se scriau şi se spuneau despre Regele Mihai în anii 90. În acest an preşedintele Traian Băsescu s-a făcut ecoul lor, încît i-a revoltat pînă şi pe unii dintre susţinătorii lui.

Să fi primit Traian Băsescu informaţii despre creşterea capitalului de încredere al Regelui atunci cînd l-a atacat? Oricum, de pe urma acestor atacuri preşedintele Băsescu n-a avut nimic de cîştigat, în timp ce simpatia faţă de Regele Mihai a crescut şi e posibil să crească în continuare. Asta poate şi pentru că longevitatea sa pare să aibă ceva miraculos, ca şi cum Regele ar mai avea ceva de făcut pentru români.

Cotidianul – Vezi cum îşi petrec Crăciunul Regele Mihai și familia sa

Familia regală va petrece sărbătorile de iarnă la Castelul de la Săvârşin, conform tradiţiei, unde va primi colindători, va oferi cadouri familiilor nevoiaşe, dar şi angajaţilor şi colaboratorilor şi va participa la Sfânta Liturghie.

Încă de joi, 22 decembrie, Majestăţile şi Alteţele lor regale va primi grupul de colindători ai Şcolii Generale “Sigismund Toduţă” din Simeria şi Corul “Sargeţia” din Deva. Vineri dimineaţă, aceştia vor primi la Castelul Regal de la Săvârşin colindători ai Asociaţiei “Amicii Regelui Mihai” împreună cu oficialităţi din judeţul Arad şi din ţară, Grădiniţa engleză din Arad şi fanfara de copii ai unei şcoli generale din Teiuş. În acceaşi zi, Majestatea Sa împreună cu Principesa Margareta şi Principesa Maria vor oferi cadouri de Crăciun familiilor nevoiaşe din Săvârşin, anunță realitatea.net.

Mai târziu, Familia regală va continua să primească colindători. Astfel, vor fi prezenţi la Castel Corul bisericii baptiste din Sebiş, Corul “Hamonia” din Timişoara şi Grupul “Meloritm” al Palatului Copiilor din Bucureşti. Primirea colindătorilor va continua şi sâmbătă. Tot sâmbătă, familia regală oferă angajaţilor şi colaboratorilor Castelului Regal, Ocolului Silvic Regal şi SPP cadourile de Crăciun. Programul de duminică, include participarea la Sfânta Liturghie, la Biserica Ortodoxă din Săvârşin. Miercuri, pe 28 decembrie, Majestăţile lor şi Alteţele lor regale primesc grupul de colindători ai Asociaţiei “Nepoţii Iancului” din Cluj şi Satu Mare.

Mediafax – Regele Mihai şi preşedintele Băsescu, invitaţi la Alba Iulia la manifestările de Ziua Naţională

Autorităţile din Alba i-au invitat la manifestările organizate la Alba Iulia cu ocazia Zilei Naţionale atât pe Regele Mihai, cât şi pe preşedintele Traian Băsescu, a anunţat, joi, prefectul de Alba, Ştefan Bardan, citat de corespondentul MEDIAFAX.

Ştefan Bardan a afirmat că autorităţile judeţene şi locale au început pregătirea manifestărilor care se vor desfăşura la Alba Iulia cu ocazia Zilei Naţionale a României. Potrivit lui Bardan, la ultima întâlnire de lucru care a avut loc la sediul Prefecturii a fost schiţat deja un program al manifestărilor, urmând ca, după ce Guvernul va comunica bugetul alocat autorităţilor, programul să fie definitivat.

“Am văzut în ultimele zile agitaţia din presa locală a unor persoane şi partide care îşi puneau problema dacă să fie invitat fostul Rege Mihai şi cine să o facă. Le transmit pe această cale să fie liniştiţi, am transmis această invitaţie în urmă cu zece zile Majestăţii Sale şi familiei regale, cum de altfel am făcut-o în fiecare an de când sunt prefect. A fost transmisă, bineînţeles, o invitaţie şi preşedintelui României”, a spus Bardan.

Prefectul de Alba a adăugat că şi în acest an cele trei instituţii cu responsabilităţi principale în organizarea manifestărilor dedicate Zilei Naţionale a României – Instituţia Prefectului, Primăria Municipiului Alba Iulia şi Consiliul Judeţean Alba – îşi propun să organizeze manifestări “reuşite”.  ”Dorim să organizăm nişte manifestări reuşite, care să fie apreciate de cetăţenii Alba Iuliei şi nu numai. Vom avea, ca în fiecare an, acţiuni şi evenimente culturale, sportive, ştiinţifice, dar şi concerte de folclor şi spectacole pentru tineri”, a afirmat prefectul.

Mai mulţi lideri PNL din Alba au exprimat, în ultimele zile, poziţii publice prin care cereau autorităţilor locale şi judeţene să-l invite pe Regele Mihai la Alba Iulia, la manifestările organizate în municipiu de 1 Decembrie.

C. Teodorescu: Nu există nici un prinţ Paul de România, chiar dacă Paul Lambrino e nepotul lui Carol al doilea şi cumătrul lui Băsescu

Cumătrul lui Traian Băsescu, Paul, cel care-şi spune prinţ, i-a trimis Regelui Mihai o scrisoare de la mulţi ani, plină de mizerii, care a fost preluată de agenţiile de presă şi care începe cu „Dragă unchiule”. Paul îl acuză aici pe rege că în 50 de ani de comunism n-a făcut nimic pentru popor, în afară de mesajele pe care le transmitea, „de Paşti şi de Crăciun” Textul mi se pare mizerabil. (http://www.mediafax.ro/politic/printul-paul-catre-regele-mihai-in-cei-50-de-ani-de-comunism-nu-ati-facut-nimic-pentru-popor-8904731/)

Şi aici, acest Paul amestecă relaţiile de rudenie, cu relaţiile sale cu Casa Regală, care nu sînt acelaşi lucru. El e nepotul regelui Carol al II-lea. Dar nu e şi prinţ, cum pretinde. Paul e fiul lui Mircea, cel născut dintr-o căsătorie oficiată la Odesa, între prinţul Carol şi Ioana Maria Lambrino, căsătorie  care contravenea cu statutul Casei Regale şi care a şi fost anulată ulterior în România. După divorţ Carol s-a căsătorit cu prinţesa Elena a Greciei şi a Danemarcei, cu care a avut un copil, pe viitorul rege Mihai.

Astfel că Mircea Lambrino, în calitate de fiu recunoscut al regelui Carol al II-lea şi fiul său Paul au putut revendica şi au şi obţinut după moartea regelui în exil o parte din averea personală a acestuia, dar nu puteau emite pretenţii la proprietăţile Casei Regale din cauză că singurul fiu recunoscut al regelui Carol al II-lea, potrivit regulamentului Casei Regale, era Regele Mihai. Nu spun că a fost drept ceea ce s-a întîmplat cu primul fiu al regelui Carol, dar oficial el nu făcea parte din Casa Regală. Acestea fiind regulile, Carol II a trebuit să divorţeze pentru a se urca pe tron.

Mircea Lambrino, deşi era fiul său, n-avea titlul de prinţ şi cu atît mai puţin îl are Paul Lambrino, fiul său. Aşa că pretenţia celui din urmă de a deveni parte, ca moştenitor al regelui Carol II, la proprietăţiile Casei Regale nu stă în picioare, la fel cum nu stă în picioare nici titlul său de prinţ autoproclamat.

Cînd Traian Băsescu s-a afişat în calitate de cumătru cu Paul de România, prinţul care adică nu e prinţ, a făcut-o în total dispreţ faţă de istoria României în care e încorporată şi Casa Regală. Cît despre Paul Lambrino, i-aş înţelege frustrările justificate de nepot indiscutabil al regelui Carol II, dacă n-ar încerca să pătrundă în Casa Regală prin efracţie şi insultător.

sursa: VoxPublica

Adevarul – Regele Mihai a cerut reforma clasei politice

Discursul Regelui a atins punctele nevralgice ale societăţii:  dualitatea politicii, nesocotirea valorilor, descurajările instituţionale, durerile celor fără de putere şi speranţă.

Regele Mihai a ţinut, ieri, un discurs în Parlament, prima dată după 64 de ani, cu prilejul împlinirii vârstei de 90 de ani. Maiestatea Sa a stat în jur de o oră la Palatul Parlamentului, de la momentul în care a aşteptat într-o sală separată începerea plenului şi până la plecare. Ora de istorie a avut şi chiulangii săi. Regele Mihai  a vorbit despre nevoia de „cârmuitori respectaţi şi pricepuţi”, dar puternicii momentului, Traian Băsescu şi Emil Boc au ales să ocolească evenimentul.

Regele a explicat că democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. “Politica este o sabie cu două tăişuri. Ea garantează democraţia şi libertăţile, dacă este practicată în respectul legii şi al instituţiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetăţeanului, dacă este aplicată în dispreţul eticii, personalizând puterea şi nesocotind rostul primordial al instituţiilor Statului”, a descries Regele dualitatea politicii. „Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agăţarea de putere şi bunul plac nu au ce căuta în instituţiile româneşti ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989″, a spus Regele Mihai.

Regele Mihai s-a declarat mâhnit că după două decenii de revenire la democraţie, oamenii bătrâni şi cei bolnavi sunt nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare. Maiestatea Sa a  îndemnat la cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa în războaie şi în decembrie 1989 pentru independenţa şi libertatea ţării.

Parlamentarii, cuminţi în faţa Regelui

„Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi”, a spus fostul suveran. „Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii”, a spus Regele. Ca o excepţie faţă de atmosfera obişnuită a Parlamentului, discursul Regelui a fost ascultat în linişte şi aplaudat la scenă deschisă.

Parlamentarii nu au vorbit între ei nu au citit ziarele şi nu au navigat pe internet.  Regele Mihai a sosit, dimineaţă, la Parlament, însoţit de membri ai familiei regale, fiind întâmpinat de preşedintele Senatului, Mircea Geoană şi de Garda de Onoare. Înainte de discurs, Maiestatea Sa a stat pe un jilţ special adus pentru ceremonie.  Fostul suveran a primit, după discursul său, Colanul Camerei Deputaţilor şi a participat  la dezvelirea bustului din bronz al Regelui Carol I, oferit cadou Parlamentului de către Casa Regală.

Miting de susţinere

Aproximativ 30 de simpatizanţi ai Regelui Mihai au venit ieri-dimineaţă în faţa Palatului Parlamentului şi au cântat Imnul Regal, iar apoi au scandat „Trăiască Regele!”.

„Le Monde”: Mihai I „agită clasa politică”

Cotidianul francez „Le Monde” a comentat că în pofida celor 90 de ani ai săi, Mihai I „încă mai face clasa politică din România să se agite” şi a scris că unii parlamentari şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la un zvon potrivit căruia fostul Rege ar fi putut profita de prezenţa sa în Parlament pentru a cere restaurarea monarhiei în România.

Alocuţiunea fostului Rege al României evidenţiază o „dezbinare istorică”, a scris agenţia de presă londoneză Reuters, care-l citează pe preşedintele Traian Băsescu afirmând că Mihai I a fost „sclavul Rusiei” şi notează absenţa sa la şedinţa Parlamentului. Regele a arătat „vioi”, într-un costum şi o cravată în dungi, „în faţa unui parlament aglomerat”, a completat Reuters. Fostul Rege Mihai I de România „îndeamnă la mai multă democraţie” în ţară, în discursul susţinut în Parlament la împlinirea a 90 de ani, a comentat şi agenţia americană Associated Press.

Într-un „discurs istoric”, fostul suveran a îndemnat clasa politică din România să acţioneze pentru ca ţara să îşi regăsească „demnitatea şi respectul„ pe scena internaţională şi a lăudat progresele realizate după prăbuşirea regimului comunist în 1989, a scris Agenţia de presă franceză France-Presse (AFP), care a catalogat discursul Regelui drept un „eveniment fără precedent în această ţară fostă comunistă”.

Mai-marii PDL, absenţi

Preşedintele Traian Băsescu a dat tonul atitudinii PDL

Niciun ministru PDL n-a venit, ieri, la discursul Regelui Mihai în Parlamentul României şi un singur parlamentar democrat-liberal a spus că a aplaudat „din suflet”. Preşedintele Traian Băsescu, care l-a catalogat pe Rege drept „sluga ruşilor” a fost la evenimentele organizate în Bucureşti de Ziua Armatei Române, după care a plecat cu avionul la  Bruxelles. Premierul Emil Boc, prezent la Carei (Satu Mare), la Ziua Armatei, a explicat că ar fi fost „o lipsă de respect faţă de Armata Română dacă nu aş fi fost prezent astăzi aici”. Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, forul care a găzduit aniversarea Regelui, a fost plecată într-o deplasare în Tbilisi (Georgia).

La şedinţa solemnă au venit, din Guvern, doar miniştrii Mediului, Culturii şi Justiţiei şi vicepremierul, respectiv Laszlo Borbely, Kelemen Hunor, Cătălin Predoiu şi Marko Bela, niciunul membru PDL. Şeful deputaţilor PDL, Mircea Toader, a explicat că restul miniştrilor au absentat deoarece „au program mai încărcat” şi „această şedinţă solemnă s-a suprapus cu acţiuni de mult timp programate”. Toader a spus că PSD e „ipocrit” pentru că „cei care l-au hulit 15 ani pe Rege acum îl adulează”.

Maiestatea Sa, despre „jignirile mărunte“ ale lui Băsescu

Regele Mihai a declarat, pentru BBC, că nu merită să reacţioneze la acuzaţiile de trădare pe care i le aduce Traian Băsescu, întrucât, cu cât sunt mai mărunte jignirile şefului statului român, cu atât acesta „se crede mai important”.

Într-un interviu acordat BBC din Elveţia, înainte de a veni în România pentru a participa la ceremoniile organizate în cinstea sa, Regele Mihai a fost întrebat cum comentează criticile formulate la adresa lui de către preşedintele Băsescu. „Nici nu merită să reacţionez la un astfel de lucru pentru că este atât de mărunt. Şi acesta este genul. Cu cât sunt mai mărunte jignirile sale cu atât se crede mai important.

Nu ar putea să îmi pese mai puţin de ceva”, a răspuns  Regele Mihai. Într-un interviu acordat în iunie, preşedintele Băsescu declara că „abdicarea Regelui a fost un act de trădare a interesului naţional al României”. Regele Mihai a refuzat să comenteze la acel moment şi criticile conform cărora nu ar fi depus suficiente eforturi pentru a opri deportarea evreilor.

Preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc şi cei mai mulţi membri ai Guvernului nu au fost prezenţi în Parlament pentru discursul Regelui Mihai, notează BBC News online. În discuţia avută cu reporterul BBC, Regele Mihai vorbeşte despre momentul abdicării sale, despre cele două întâlniri cu Hitler, în 1937, în Bavaria, şi în 1941 la Berlin. Maiestatea Sa a relatat că Petru Groza, primul ministru communist de la aceea dată, l-a şantajat cu omorârea a 1.000  de studenţi dacă ar fi refuzat abdicarea.

„Am aplaudat din suflet”

 

Printre parlamentarii PDL care au venit în Parlament s-au numărat Vasile Blaga, Raluca Turcan, Mircea Toader, Cezar Preda, Cristian Boureanu, Radu F. Alexandru. Dacă senatorul Radu F. Alexandru a spus că „(…)  l-am aplaudat în picioare, din suflet”, iar deputatul PDL Iustin Cionca a simţit „în sfârşit” în Parlament o „atmosferă solemnă şi un respect faţă de o instituţie”, deputatului Ştefan Seremi i s-a părut că Regele „nu a spus nimic memorabil, nimic de ţinut minte”.

Iliescu, lăsat cu mâna întinsă de Rege

Fostul suveran l-a lăsat în aşteptare pe preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu (foto), evitând mâna întinsă cu care social-democratul a venit înspre el, când se afla la tribuna plenului reunit. Iliescu nu a luat-o personal, dovadă mesajul de apreciere pe care i l-a transmis Regelui Mihai la finalul discursului său „constructiv şi util”. „Nu am fost duşmanul politic al Regelui Mihai şi am făcut un act fundamental de reconciliere cu el şi cu Casa Regală, de intrare în normalitate, care s-a reflectat şi în acest moment”, a comentat fostul şef de stat la finalul discursului.

Deputatul PSD Valeriu Zgonea a fost protagonistul unui moment „neobişnuit”: i-a înmânat o decoraţie Regelui, pentru ca ulterior să i-o smulgă şi să se fotografieze cu ea. „I-a plăcut şi lui decoraţia şi nu se mai îndura să i-o dea”, comenta, ironic, un coleg de la PDL. Discursul l-a sensibilizat şi pe senatorul PSD, Cătălin Voicu, trimis în judecată pentru trafic de influenţă, care a ţinut să-l salute pe fostul suveran, imediat ce acesta a ieşit în holul Camerei Deputaţilor.

Aplauze la Opera Naţională

Ziua Maiestăţii Sale Regele Mihai a continuat cu un eveniment special organizat la Opera Naţională Bucureşti. Invitaţii au început să sosească pe covorul roşu de la ora 18.00, în timp ce în faţa clădirii s-au adunat aproximativ o mie de oameni dornici să-i ureze „La mulţi ani!” Regelui, într-o atmosferă relaxată. La eveniment au fost invitaţi numeroşi membri ai familiilor regale din Europa şi Asia precum Regina Silvia a Suediei sau Regina Sofia a Spaniei.

Familia Regală i-a salutat pe românii strânşi la Opera Naţională

Totodată, la spectacolul de gală a fost prezentă şi Regina Ana, care a sosit cu aproximativ 20 de minute înaintea Regelui Mihai. Regina a fost întâmpinată cu aplauze, iar cei adunaţi în faţa Operei au început să scandeze „Trăiască Regele!”. Pe lângă invitaţii cu sânge albastru, la eveniment au venit şi numeroase personaje politice, precum Ion Iliescu, Mircea Geoană, Petre Roman, Adrian Năstase sau Călin Popescu-Tăriceanu.

Regele Mihai a sosit puţin după ora 19.00 însoţit de Principesa Margareta şi Principele Radu. Tot ieri seară, la Palatul CEC a avut loc un dineu în onoarea Regelui Mihai, la care au participat numeroşi invitaţi din partea Caselor Regale din Europa. Şi aici Maiestatea Sa a fost întâmpinată de un grup numeros de susţinători care i-au urat „La mulţi ani!”.

Discursul integral al Regelui Mihai I:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Sunt mai bine de şaizeci de ani de când m-am adresat ultima oară naţiunii române de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie şi cu speranţă invitaţia reprezentanţilor legitimi ai poporului. Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toţi cei care au murit pentru independenţa şi libertăţile noastre, în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem şi în evenimentele din Decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru.

Ultimii douăzeci de ani au adus democraţie, libertăţi şi un început de prosperitate. Oamenii călătoresc, îşi împlinesc visele şi încearcă să-şi consolideze familia şi viaţa, spre binele generaţiilor viitoare. România a evoluat mult în ultimele două decenii. Mersul României europene de astăzi are ca fundament existenţa Parlamentului. Drumul nostru ireversibil către Uniunea Europeană şi NATO nu ar fi fost posibil fără acţiunea, întru libertate şi democraţie, a Legislativului românesc de după anul 1989.

Dar politica este o sabie cu două tăişuri. Ea garantează democraţia şi libertăţile, dacă este practicată în respectul legii şi al instituţiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetăţeanului, dacă este aplicată în dispreţul eticii, personalizând puterea şi nesocotind rostul primordial al instituţiilor Statului. Multe domenii din viaţa românească, gospodărite competent şi liber, au reuşit să meargă mai departe, în ciuda crizei economice: micii întreprinzători şi companiile mijlocii, tinerii şi profesorii din universităţi, licee şi şcoli, cei din agricultură.

Încearcă să-şi facă datoria oamenii de artă, militarii, diplomaţii şi funcţionarii publici, deşi sunt puternic încercaţi de lipsa banilor şi descurajaţi instituţional. Îşi fac datoria faţă de ţară instituţii precum Academia Română şi Banca Naţională, deşi vremurile de astăzi nu au respectul cuvenit faţă de ierarhia valorilor din societatea românească. Sunt mâhnit că, după două decenii de revenire la democraţie, oamenii bătrâni şi cei bolnavi sunt nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare.

România are nevoie de infrastructură. Autostrăzile, porturile şi aeroporturile moderne sunt parte din forţa noastră, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniu al trecutului istoric, ci al viitorului. Şcoala este şi va fi o piatră de temelie a societăţii. Regina şi cu mine, alături de Familia noastră, vom continua să facem ceea ce am făcut întotdeauna: vom susţine interesele fundamentale ale României, continuitatea şi tradiţiile ţării noastre.

Nu m-aş putea adresa naţiunii fără a vorbi despre Familia Regală şi despre importanţa ei în viaţa ţării. Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei, suveranităţii şi unităţii noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, şi a Naţiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate şi modestie.

Instituţiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci şi de etică, simţ al datoriei. Iubirea de ţară şi competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Aveţi încredere în democraţie, în rostul instituţiilor şi în regulile lor! Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. Cinismul, interesul îngust şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil şi generos.

În anul 1989, în ajutorul României s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adăugat sacrificiului tinerilor de a înlătura o tiranie cu efect distrugător asupra fiinţei naţiunii. A sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet şi definitiv de năravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agăţarea de putere şi bunul- plac nu au ce căuta în instituţiile româneşti ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989. Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. Uniţi între noi şi cu vecinii şi fraţii noştri, să continuăm efortul de a redeveni demni şi respectaţi.

Am servit naţiunea română de-a lungul unei vieţi lungi şi pline de evenimente, unele fericite şi multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare naţiunii române: Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere. Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca şi toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi.

Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi. Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna. Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume. Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

 

Mediafax – Regele Mihai, aplaudat îndelung la finalul spectacolului de gală şi la plecarea de la Operă

Regele Mihai a fost aplaudat îndelung la finalul spectacolului de gală de la Opera Română de către toţi cei prezenţi în sală şi, de asemenea, la plecarea de la Operă, de către sutele de români veniţi la eveniment, aceştia scandând, minute în şir: “Trăiască Regele!” şi “Regele Mihai!”.

De asemenea, atât în sala de spectacol, cât şi la ieşirea din clădirea Operei, cei prezenţi i-au cântat Regelui Mihai “La mulţi ani!”. Regele Mihai a salutat mulţimea, vizibil emoţionat.

Unii dintre românii veniţi la Operă pentru a-l saluta pe Regele Mihai purtau steaguri tricolore cu însemnele regale. După ce a salutat mulţimea, Regele Mihai a plecat de la Operă.

Regele a fost aplaudat şi la sosirea la Operă. Românii prezenţi au continuat mult timp să scandeze “La mulţi ani!”, “Regele Mihai” şi “Trăiască Regele” şi după ce Regele Mihai a intrat în clădire.

La intrarea în sala de spectacol, Regele Mihai a fost aplaudat îndelung de cei prezenţi.

La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi ai unor case regale europene şi nu numai. De asemenea, au participat reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti.

Regele Mihai a împlinit, marţi, vârsta de 90 de ani. Cu acest prilej, Regele Mihai a susţinut un discurs în Parlament, într-o şedinţă solemnă. La şedinţa Camerelor reunite au asistat foştii preşedinţi Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, fostul premier Petre Roman, preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, primarul Capitalei, Sorin Oprescu. Regele Mihai a fost îndelung aplaudat de cei prezenţi, atât la începutul evenimentului, cât şi la final.

Comunicat TNL referitor la prezenta M.S. Regele Mihai I al Romaniei în fata Parlamentului, 25 octombrie 2011

O delegație a Tineretului Național Liberal, formată din 30 de reprezentanți din toate regiunile tării, a participat astăzi la ședința solemnă în cadrul căreia M.S. Regele Mihai I al României s-a adresat Parlamentului României.

Într-o țară în care democrația este profund lezată, în care anormalitatea a devenit normă, în care respectul pentru trecut nu se regăsește niciunde în discursul actualilor conducători, M.S. Regele Mihai, prin discursul său, a lansat un mesaj de unitate și revenire la normalitate.

Discursul Majestății Sale a reușit, în același timp, să surprindă realitățile crunte cu care se confruntă în prezent România și să readucă speranța și încrederea în ”mersul României europene”. La încheierea discursului regal, Florin Alexe, președintele TNL, a declarat: ”A fost o onoare pentru Tineretul Național Liberal și pentru mine, ca președinte al acestei organizații, să luăm parte la acest moment simbolic care se va întipări în cărțile de istorie. Mesajul final din discursul M.S. Regelui Mihai I este deopotrivă o mustrare adusă conducătorilor de astăzi și conștientizarea faptului că noi, ca tineri, avem responsabilitatea de a construi o țară «statornică, prosperă și admirată în lume», așa cum spunea Majestatea Sa”.

Tineretul Național Liberal mulțumește Majestății Sale pentru întreaga Sa viață pusă în slujba poporului român și Îi adresează sincere urări de viață lungă și sănătate deplină.

TINERETUL NAȚIONAL LIBERAL 

Mediafax – Mircea Ionescu Quintus: Discursul Regelui – o dovadă de moderaţie, înţelepciune şi patriotism autentic

Fostul preşedinte al PNL Mircea Ionescu Quintus afirmă că întregul discurs al Regelui Mihai reprezintă “o dovadă de moderaţie, înţelepciune şi patriotism autentic”, iar absenţa din Parlament a unor lideri politici arată “cât de mărunţi” sunt aceştia.

Mircea Ionescu Quintus, prezent, marţi, la şedinţa solemnă a Parlamentului, a declarat pentru MEDIAFAX că discursul Regelui Mihai a fost “o dovadă de moderaţie, înţelepciune şi patriotism autentic”.

“Fiecare frază a discursului s-a referit la situaţii pe care oamenii politici le discută de ani, dar pentru care, din păcate, nu s-au găsit mereu soluţii. Prin acest discurs s-a dovedit că înţelepciunea regelui se uneşte cu lunga lui experienţă de om public”, a declarat Mircea Ionescu Quintus.

El a mai afirmat că Regele Mihai s-a aflat în fruntea statului şi că, prin ceea ce a spus, dovedeşte că a rămas în fruntea statului: “Este preşedintele de onoare, regele de onoare al românilor”. Quintus a mai spus că “Regele a ştiut să sensibilizeze şi de această dată sufletul poporului său”.

Întrebat cum comentează absenţa din Parlament a unor lideri politici importanţi, Mircea Ionescu Quintus a arătat că, în opinia sa, unii dintre aceştia “au hotărât” să lipsească, iar această atitudine este “de neînţeles”.

“Este o atitudine de neînţeles. Regele are marele bun simţ să nu-i deosebească pe parlamentari după partidul din care aceştia fac parte, după locurile pe care ei le ocupă în Parlament. Faţă de un om care nu a făcut vreodată vreun rău ţării sale, atitudinea este, repet, de neînţeles şi arată încă o dată cât sunt de mărunţi unii politicieni, şi din punct de vedere politic, şi din punct de vedere spiritual”, a adăugat fostul preşedinte al PNL.