Agerpres – Antonescu a prezentat şi susţinut, în Camera Deputaţilor, proiectul privind votul uninominal

Preşedintele PNL, senatorul Crin Antonescu, a prezentat şi susţinut, marţi, în plenul Camerei, proiectul de lege privind , al cărei coiniţiator este, alături de premierul Victor Ponta, respingând criticile potrivit cărora această formulă ar fi antidemocratică.

Antonescu a avut un discurs de aproximativ zece minute în cadrul dezbaterilor la modificarea Legii alegerilor parlamentare. Liderul PNL a susţinut că acest proiect de lege nu este nici nedemocratic, nici neconstituţional, nici nereprezentativ, aşa cum este criticat.  “Este o formulă de vot practicată şi exemplul cel mai binecunoscut este la Marii Britanii, fără ca cineva să pună la îndoială soliditatea democraţiei britanice. Este reprezentativ în măsura în care voinţa directă a alegătorului şi criteriul egal – acela al primului clasat în opţiunile într-un colegiu – câştigă în orice caz şi fără excepţie mandatul. Nu văd cum ar fi anticonstituţional sau antidemocratic cât nu împiedică dreptul cuiva de a candida sub culorile partidelor sau independent şi dreptul alegătorului de a face alegerea pe care o doreşte”, a spus Antonescu.

El a admis că ideea că rămân voturi exprimate care nu-şi găsesc reprezentare în Parlament este una corectă.  “Nu am fost ipocrit niciodată, nu îmi scapă şi nu ascund dezavantajele şi riscurile unei asemenea formule. Ştim însă toţi că toate sistemele electorale au avantaje, dezavantaje, fiecare prezintă oportunităţi şi riscuri”, a spus Antonescu.

El a opinat că nu se poate vorbi despre faptul că se fură voturi pentru că nu sunt reprezentate, pentru că atunci ar trebui să se considere că cei cinci milioane care au votat cu alt candidat decât preşedintele actual se pot plânge de lipsă de democraţie.

Potrivit lui Antonescu, cele mai importante avantaje în acest moment, în actuala conjunctură politică, ale acestei formule sunt legate de simplificarea “dureroasă, dar categorică” a scenei politice şi de oferirea unei şanse pentru o majoritate solidă, coerentă, şi, în consecinţă, a unor guverne cu susţinere parlamentară puternică.  “Nu sunt ipocrit şi am spus limpede că sunt conştient de dezavantaje, de frustrări electorale, nu neapărat ale partidelor care pierd, ci ale alegătorilor al căror vot nu va putea fi justificat. Ar trebui să ne reamintim, să tragem învăţăminte că acum mai bine de un deceniu sistemul de liste care pe criteriul proporţional era reprezentativ a fost mereu atacat până a generat în 2008 formula actulă a legii, probabil cea mai nefericită”, a mai spus Antonescu.

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a aprobat, luni, cu 14 voturi “pentru”, cinci “împotrivă” şi o abţinere, proiectul privind sistemul de vot uninominal majoritar iniţiat de Victor Ponta şi Crin Antonescu. În favoarea acestui proiect au votat reprezentanţii PSD, PNL, UNPR şi minorităţi, în timp ce deputaţii PDL au fost împotrivă, iar reprezentantul UDMR s-a abţinut.

Potrivit proiectului adoptat vor fi aleşi deputaţi şi senatori cei care au câştigat colegiul în care au candidat, iar suplimentar în judeţele în care minorităţile au peste 7% reprezentare acestea vor primi în plus un mandat de parlamentar. Deputaţii din Comisie au acceptat propunerea USL de eliminare a pragului electoral şi au introdus un amendament potrivit căruia delimitarea colegiilor va rămâne aceeaşi ca în 2008.

(Antena3) Astăzi s-ar putea schimba modul în care se vor desfăşura alegerile din toamnă. Ce înseamnă uninominalul pur

Proiectul de lege electorală, propus de USL, ar putea fi adoptat astăzi prin vot de Camera Deputaţilor. Dacă va trece, actul normativ va schimba actualul sistem cu cel uninominal majoritar într-un singur tur, cunoscut şi ca uninominalul pur, iar alegerile din toamnă se vor desfăşura după noua formulă. Fotoliile de senatori şi deputaţi vor fi ocupate numai de candidaţii care vor ieşi pe primul loc în colegiul lor la alegerile generale.

Potrivit USL, iniţiativa este necesară pentru a nu se repeta situaţia de la alegerile parlamentare din 2008, cînd au intrat în Legislativ oameni de pe locurile doi şi trei. Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a aprobat legea ieri cu 14 voturi “pentru” şi cinci “împotrivă”.

Proiectul de lege electorală aprobat de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor prevede ca mandatul să revină candidatului care obţine cele mai multe voturi, din primul tur de scrutin. Pragul electoral de 5% a fost eliminat iar colegiile vor rămâne aceleaşi ca în 2008.

Comisia juridică a Camerei a adoptat un amendament prin care minorităţile care reprezintă mai mult de 7% din populaţia unui judeţ vor primi un mandat de parlamentar, doar în cazul în care nu obţin unul prin vot. Reprezentanţii PDL s-au pronunţat împotrivă.

Amendamentul privind reducerea numărului de parlamentari la 300 a fost respins. Proiectul de lege a fost deja adoptat de Senat, iar votul final va fi dat în şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor.

CriticAtac: Ce ascunde uninominalul lui Ponta şi Antonescu

Vă mai amintiţi că la 25 noiembrie 2007 în România a avut loc un referendum la care preşedintele Băsescu a cerut aprobarea cetăţenilor pentru sistemul de vot majoritar uninominal în două tururi de scrutin? Referendumul a fost invalidat din lipsă de participare, deşi majoritatea celor prezenţi a fost favorabilă propunerii.  Înfrânt, Traian Băsescu a trebuit să promulge legea electorală complet diferită, vot uninominal cu finalitate proporţională, pentru care guvernul Tăriceanu sprijinit de PSD îşi asumase răspunderea.

Astăzi, aşa cum s-a văzut din votul dat în plenul Senatului, PSD şi PNL susţin altceva decât în 2008. Acum vor votul majoritar uninominal într-un singur tur. Sunt chiar mai duri decât era Traian Băsescu în 2007, la referendum. Ponta şi Antonescu vor uninominalul forte. De ce?

Votul majoritar uninominal,  fie că e în două tururi de scrutin ca în Franţa (Băsescu 2007), fie că este într-un singur tur de scrutin ca în Marea Britanie şi în SUA (Ponta şi Antonescu 2012), duce la majorităţi masive în Parlament, deci la guverne puternice, şi favorizează partidele mari, de regulă primele două mari partide (de circa 30% şi peste). În asemenea sisteme politice, partidele mici sau nou-veniţii sunt zdrobiţi. Iar PSD şi PNL se consideră acum partide mari, aşa cum PDL era în 2007-2008 un partid mare. Nu întâmplător, Traian Băsescu şi PDL susţineau în 2007-20008 acest tip de scrutin, iar astăzi la vot PDL, un partid de sub 20%, s-a abţinut de la vot.

Pe scurt, nici PDL-ul din 2007-2008, nici PSD şi PNL de astăzi nu sunt interesate de marea reformă a politicii româneşti, ci încearcă să modeleaze sistemul electoral în aşa fel încât să se menţină la putere şi capete şi mai multă putere. Dacă dau şi impresia că au schimbat sistemul electoral de dragul poporului, cu atât mai bine.

Marea problemă în 2007-2008 şi marea problemă în 2012 este că legea electorală este adoptată în anul alegerilor. Lumea nu e atentă la plusurile şi minusurile fiecărui tip de sistem politic, politicienii merg pe simplificări grosolane, iar oamenii asociază o propunere cu partidul sau candidatul simpatic sau antipatic aşa că rezultatele au fost şi vor fi jalnice. Nu degeaba recomandă Comisia de la Veneţia ca regulile electorale să nu se schimbe cu cel puţin un an înainte de scrutin. Ca să avem mai multă minte decât emoţii când ne croim ţara.

În 2007, anul marcat de conflictele dintre preşedinte şi partide,  Traian Băsescu a aruncat în luptă votul majoritar uninominal în două tururi de scrutin. Deşi acesta are mari dezavantaje şi nu încurajează noii veniţi, ci sporeşte puterea şefilor de partid, popularitatea lui Traian Băsescu nu putea fi neglijată aşa că partidele adverse PSD şi PNL nu au avut curaj să spună “nu” uninominalului. Au inventat un sistem electoral unic în lume: nici uninominal, nici proporţional, nici mixt.  Nici PNL, nici PSD nu au  explicat că mult blamatul vot pe listă, adică sistemul electoral proporţional are şi el avantajele lui, nu degeaba este folosit în unele dintre cele mai dezvoltate ţări din lume. Prin votul proporţional, voturile exprimate de cetăţeni pentru candidaţii din partidele înfrânte nu se pierd, ci se numără în contul partidelor lor, ceea ce face ca mai mulţi cetăţeni să fie reprezentaţi în Parlament în partidele de opoziţie. Prin votul uninominal într-un tur sau două, voturile exprimate în favoarea perdanţilor se aruncă la gunoi, iar la nivel naţional rămân nereprezentanţi foarte mulţi cetăţeni. Experţii citează des situaţia din Marea Britanie unde cu circa 30% din voturi, unul din cele două partide mari ajunge să obţină o majoritate de 60% în Parlament, dar lasă permanent pe dinafară orice partid nou, chiar dacă acesta obţine chiar şi peste 10% din voturi.

Aplicat la situaţia României din zilele noastre, PSD şi PNL vor putea obţine împreună chiar şi 65-70%, PDL abia dacă trece de 10%, UDMR va avea mari probleme, iar din UNPR nu va rămâne nimic. Dar imaginaţi-vă ce ar fi însemnat votul uninominal majoritar într-un tur sau în două în anii 90! Pe vot proporţional, favorabil partidelor mici şi schimbării politice, Ion Iliescu şi FSN-ul lui au obţinut majorităţi zdrobitoare care au ţinut România în loc. Darămite cu vot majoritar uninominal?! PNŢcd şi PNL ar fi stat în afara Parlamentului şi a guvernării până în ziua de azi!

În 2008 însă a existat un element care a cruţat România, cel puţin în teorie, de perspectiva unor majorităţi cu şenile. La Palatul Victoria se afla partidul cel mic, PNL-ul de 20%. Aflat între coloşii PSD şi PDL, Călin Popescu Tăriceanu şi ai lui au negociat un sistem electoral care să nu-i transforme în liliputani.

Noul sistem de vot a primit astfel în mod discutabil numele de vot uninominal doar pentru că ţara a fost împărţită în colegii care trimiteau în Parlament câte un senator şi câte un deputat. Dar nu întotdeauna cel care obţinut cel mai mare număr de voturi a ajuns în Parlament. În 2008 nu s-a respectat principiul esenţial în votul uninominal adică “WINNER TAKES ALL”, ci s-a încercat contabilizarea fiecărui vot ca în sistemul proporţional. Aici este cauza situaţiilor absurde care a dus la intrarea în Parlament a celor plasaţi pe locul 2 sau 3 şi surclasarea locului 1: dacă un candidat PDL care obţine cel mai mare număr de voturi într-un colegiu nu trece de 50% plus 1 ca să intre direct în Parlament, voturile obţinute de el se adună la voturile partidului de la judeţ, voturi care se reîmpart proporţional tuturor candidaţilor PDL din judeţul repectiv în ordinea numărului de voturi obţinut de fiecare; aşa că omul nostru fie are noroc ca în rândul candidaţilor PDL din judeţ, el să fie cap de listă şi atunci ajunge în Parlament, fie nu e cap de listă judeţeană şi atunci voturile sale îl ajută pe colegul său de partid, din alt colegiu, dar din acelaşi judeţ, care este cap de listă. După ce mandatele se împart judeţean, voturile PDL rămase se reîmpart naţional, ajutând diverşi candidaţi PDL care nu sunt neapărat pe primul sau al doilea loc în propriul colegiu, dar care sunt totuşi ierarhizaţi în funcţie de numărul de voturi obţinute. Deci listele de partid s-au păstrat, dar locurile eligibile sunt stabilite de alegători, nu de şefii de partid.

Dar se poate oare perfecţiona sistemul din 2008? Sau trebuie lăsaţi cei din PNL şi PSD să-şi facă propria lege electorală? Ne interesează o majoritate de 70% sau ne interesează să dăm o şansă noilor veniţi în politică?  Este înţelept să schimbăm cu totul sistemul electoral în an electoral?

Şi încă un aspect: nu vă faceţi iluzii că majoritatea maximală USL de 65 – 70% va funcţiona. Cu cele două partide mari, PNL şi PSD, obţinând majoritatea majorităţilor, oricând se poate renegocia o majoritate normală de circa 50% cu alt partid. Şi este limpede că un guvern USL nu poate funcţiona 4 ani (vorbim altă dată despre cota unică şi altele asemenea).

Uninominalul forte lui Ponta şi Antonescu va permite ruperea USL fără periclitarea stabilităţii guvernamentale: fie PSD rămâne singur la guvernare, dacă Victor Ponta reuşeşte să convingă, fie PNL se împacă cu PDL şi formează împreună guvernul cu binecuvântarea lui Traian Băsescu.  Şansele sunt de 50%-50%.  Zarurile nu au fost încă aruncate.

Legea uninominalului a trecut însă de Senat. Mai e timp până la votul din Camera Deputaţilor.

Cogitus: Comisia pentru libertăţi civile a Parlamentului European recomandă respingerea ACTA

Controversatul Acord de combatere a contrafacerii a suferit marţi o nouă lovitură în Parlamentul European, după ce raportorul Comisiei pentru libertăţi civile şi-a exprimat dorinţa ca ACTA să fie respins. Comisia LIBE a Parlamentului European nu are decât drept de aviz în dosarul ACTA, rolul său în acest caz fiind să stabilească dacă tratatul internaţional respectă sau nu Carta Drepturilor Fundamentale a UE.
Raportorul Comisiei LIBE, eurodeputatul elen Dimitrios Droutsas (Grupul S&D), a declarat marţi în comisia din care face parte că, în opinia sa, Acordul de combatere a contrafacerii este ‘mort’ şi că poziţia sa este că textul avizului care urmează să fie supus votului în Comisia LIBE ar trebui să conţină un paragraf prin care să se ceară respingerea tratatului.

“Cultura schimburilor de fişiere, permisă de progresul tehnologic remarcabil din ultimele decenii, ridică provocări directe felului în care ne-am ocupat de compensarea artiştilor şi de aplicarea corespunzătoare a drepturilor intelectuale în ultimele decenii. Sarcina noastră, în calitate de decidenţi politici, este să depăşim această provocare prin atingerea unui echilibru acceptabil între posibilităţile oferite de tehnologie şi continuarea creaţiei artistice, care este un simbol emblematic al locului Europei în lume”, se arată în proiectul de aviz redactat de Dimitrios Droutsas şi prezentat marţi în Comisia LIBE.

“Suntem, prin urmare, într-un moment definitoriu al acestei dezbateri, o conjunctură interesantă de schimbări. În acest sens, raportorul consideră că ACTA vine într-o etapă extrem de prematură, iar posibila adaptare a tratatului ar bloca posibilitatea de a avea o deliberare publică demnă de moştenirea noastră democratică”, mai precizează documentul.

Raportorul consideră de asemenea că ‘adoptarea ACTA ar sugruma prematur dezbaterea şi ar înclina balanţa într-o singură parte’, dar şi că ar permite ‘statelor membre să experimenteze pe legi care ar putea afecta libertăţile fundamentale şi ar stabili precedente de nedorit pentru societăţile viitoare’.

După depunerea amendamentelor, membrii Comisiei LIBE îşi vor exprima votul asupra textului de aviz privind ACTA la sfârşitul lunii mai sau la mijlocul lunii iunie, data exactă nefiind stabilită încă, potrivit biroului de presă al comisiei. Odată adoptată, opinia Comisiei pentru libertăţi civile va fi trimisă Comisiei pentru comerţ internaţional (INTA), comisia responsabilă de acest dosar.

Plenul Parlamentului European se va pronunţa în luna iulie asupra Acordului de combatere a contrafacerii, după ce Comisia INTA a amânat, la 25 aprilie, cu o lună, pentru iunie, votul decisiv în privinţa ACTA, în contextul în care raportorul în acest dosar sensibil şi-a prezentat oficial recomandarea ca tratatul să fie respins.

Raportorul Comisiei INTA pentru ACTA, eurodeputatul britanic David Martin, din partea grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor, le-a cerut oficial colegilor săi să respingă acordul. Pentru a intra în vigoare, tratatul are nevoie de aprobarea Parlamentului European, care nu poate aduce însă amendamente, documentul fiind în prezent în dezbatere în mai multe comisii ale Legislativului UE.

“Consecinţele neprevăzute ale textului ACTA constituie un motiv serios de îngrijorare. Raportorul nu este convins că textul ACTA este suficient de precis în cazul aspectelor legate de incriminarea individuală, definiţia conceptului de ‘scară comercială’, rolul prestatorilor de servicii de internet şi posibila întrerupere a tranzitului medicamentelor generice”, se arată în expunerea de motive a recomandării lui David Martin ca ACTA să fie respins.

“Beneficiile avute în vedere ale acestui acord internaţional sunt mult mai mici decât posibilele pericole la adresa libertăţilor civile. Având în vedere caracterul vag al anumitor aspecte ale textului şi incertitudinea interpretării sale, Parlamentul European nu poate garanta pe viitor protecţia corespunzătoare a drepturilor cetăţenilor în temeiul ACTA. Raportorul recomandă, aşadar, ca Parlamentul European să nu aprobe ACTA”, se mai arată documentul citat.

Negociat între Uniunea Europeană, SUA, Japonia, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Singapore, Coreea de Sud, Maroc, Mexic şi Elveţia, ACTA urmăreşte să combată contrafacerea în sens larg, de la medicamente la filme sau produse muzicale descărcate ilegal pe internet.

Procesul de ratificare a acordului este în prezent în curs de desfăşurare în ţările semnatare, iar în cadrul Uniunii Europene, pentru a putea intra în vigoare, acordul trebuie ratificat de statele membre şi aprobat de Parlamentul European.

Comisia Europeană a decis trimiterea ACTA la Curtea Europeană de Justiţie, în contextul îngrijorărilor exprimate în Europa cu privire la posibila incompatibilitate a acordului cu drepturile şi libertăţile fundamentale. Executivul UE a făcut totodată apel la Parlamentul European să nu ia o decizie asupra ACTA până când CEJ nu-şi va exprima propria opinie.

România, semnatară a ACTA, a anunţat la 24 februarie că va amâna ratificarea acordului până la pronunţarea Curţii Europene de Justiţie, după ce mai multe state suspendaseră la rândul lor procesul de ratificare. (Sursa: Agerpres)

Ziare.com – Uninominalul schimba radical scena. Cine e scos din joc

Poate un sistem de vot sa schimbe radical lucrurile? Poate. Senatul a adoptat, inca din primele ore ale guvernarii Ponta, votul uninominal pur, propus chiar de co-presedintii USL. Daca si Camera Deputatilor isi da acordul, am putea avea o situatie in care regulile jocului n-ar mai fi aceleasi. Nici macar n-ar semana.

Printre efecte – partide cu scor mare ar putea rata Parlamentul, USL si-ar asigura unitatea pe termen mai lung, PNL si-ar asigura dependenta de PSD pe termen mai lung, iar UDMR ar avea de pierdut. Lucru interesant, PDL ar putea sa castige mai multe locuri decat ar obtine pe actualul sistem, la scorul actual, dar sa piarda strategic. Nu in ultimul rand, ar putea avea de pierdut reprezentativitatea democratica. In prima ei faza, cea trecuta de Senat, legea pare asa prost facuta incat e predestinata sa fie doborata la Curtea Constitutionala. Sa le luam pe rand.

Marele perdant. De departe, e UDMR. Printr-un sistem uninominal pur, UDMR castiga toate colegiile in Secuime si alte cateva zone, pierde aproape sigur tot in regiuni in care maghiarii sunt, totusi, o minoritate semnificativa. Asta inseamna ca, in unele locuri, comunitatea maghiara, desi consistenta, nu va fi reprezentata in Parlament. Inseamna si ca UDMR nu va mai juca asa usor rolul de partid-balama, care se aliaza cu oricine pentru a forma in majoritate. Ca sa nu uitam ca, daca legea e facuta intr-adevar logic, astfel incat cei care castiga colegiile merg toti in Parlament, pragul electoral e eliminat si UDMR poate pierde si locuri in favoarea altor partide maghiare. Un dezastru, pe scurt.

UDMR ataca uninominalul USL: Lipsa de democratie, distorsionarea vointei cetateanului

Perdantul care n-a apucat sa fie castigator e, cu siguranta, Partidul Poporului Dan Diaconescu. Daca avem vot uninominal pur intr-un singur tur, e foarte probabil ca Dan Diaconescu nu intre in Parlament, chiar daca ia un scor semnificativ. Pe orice sistem de vot care are o componenta de lista, PPDD, la scorul de acum din sondaje, intra in Parlament. Poate oricand sa stranga 10% de oameni suficient de dezorientati sa-l voteze. Cu un sistem de uninominal pur, e foarte greu. Cel mult, poate lua doar cateva locuri, insa doar in situatii exceptionale.

E foarte posibil ca USL sa fi facut legea asta constient, gandindu-se sa blocheze PPDD de la a ajunge in Parlament. Si, daca e asa, si-au calculat bine interesul, intrucat au eliminat o necunoscuta foarte periculoasa pentru ei, pentru situatia in care nu iau 50% din voturi si vor avea nevoie sa faca o alianta de guvernare. Sau sa-i impiedice pe altii sa o faca.

Cum strange USL. Votul uninominal pur consolideaza puternic unitatea USL. De ce? PSD si PNL se gandesc ca, dat fiind faptul ca sistemul acesta favorizeaza doar castigatorii colegiilor si niciun vot nu se “reporteaza”, ai mai multe sanse sa dai castigatorul daca esti intr-o alianta de 2 partide. Logic.

Sulfina Barbu, despre uninominal: Contradictie in stilul USL

PNL s-a legat de glie Pe de o parte, PNL e avantajat comparativ cu situatia in care ar fi fost in afara USL, pe cont propriu, iar pe de alta, devine tot mai dependent de PSD. Il face sa nu vrea sa rupa alianta prea curand.

Explicatia? Pe termen lung, e greu de crezut ca PNL va deveni la fel de puternic precum e PSD. Nu are structuri la fel de puternice, nu are nici mentalitatea aia de captare a maselor populare si nici nu are categorii intregi, precum pensionarii, care sa fie fidel PSD.

Singura sansa ca uninominalul sa functioneze pentru PNL e ca PDL sa dispara ca unul din cele doua partide mari ale tarii si ca partidul condus acum de Antonescu sa-i ia locul. Altfel, uninominalul pur tinde sa duca la polarizare. La existenta a doar 2 partide care conteaza. Or, cu exceptia cazului in care PDL nu face prostii uriase, e greu sa-si piarda locul, mai ales ca acum e in Opozitie.

Scor mai bun pentru PDL, rezultate mai proaste. La prima vedere, PDL nu e dezavantajat atat de mult de votul uninominal pur. Ba chiar are sansa sa ia ceva mai multe locuri in Parlament decat pe actualul sistem proportional. Pe vot politic, USL ia mult mai mult. Daca e vorba de personalitati, e mai greu. Oricand PDL poate gasi un numar suficient de oameni care sa depaseasca scorul partidului. Un exemplu – candidatura castigatoare a Teodorei Trandafir, intr-un moment in care PDL statea foarte rau in Bucuresti.

Doar ca, PDL ramanand tot a doua formatiune ca marime a tarii, la distanta mare de USL, e dezavantajat. De ce? In principiu, intra doar 3 formatiuni in Parlament, plus ceva independenti si formatiuni minore, cu 2-3 alesi. Asa ca formatiunea de pe primul loc poate forma mai usor guvernul. Asa e in Marea Britanie, unde partidul care ia 36% din voturi, fiind pe primul loc, poate lua lejer peste 50% din mandate. Asa a facut Partidul Laburist al lui Tony Blair, in 2005.

Desigur, pe un sistem uninominal pur e posibil si reversul, ca un partid sa ia 30% din voturi si sa castige peste 50% din colegii, desi contracandidatul sau a luat 40% din voturi, dar mult mai putine colegii. Dar asemenea situatii sunt foarte rar intalnite.

Cu alte cuvinte, in acest moment, PDL e usor dezavantajat, per ansamblu, de uninominalul pur. Care s-ar putea transforma, insa, intr-un avantaj, daca reuseste sa se apropie de USL la scor si isi gaseste candidati foarte buni.

Farsele uninominalului USL, in faza asta. Proiectul de vot uninominal propus de USL si adoptat ca prim act al guvernarii sale are, cel putin in forma trecuta de Senat, cateva hibe serioase.

In primul rand, cu cei 318 parlamentari la care USL a anuntat ca vrea sa reduca Parlamentul, vom avea, dat fiind ca e inscris in Constitutie, mereu 18 deputati ai minoritatilor. Care e problema? Oamenii astia sunt alesi cu voturi foarte putine, adeseori circa o mie. Toti 18 abia strang cateva zeci de mii de voturi. Totusi, vor avea aproape atatia oameni in Parlament cati are UDMR, pentru care voteaza multe sute de mii de oameni. O nedreptate cat casa. Numai buna de atacat la Curtea Constitutionala.

Si, chiar daca nu ar fi asa, e nedrept din punctul de vedere al democratiei. Deja 18 deputati inseamna mult peste reprezentativitatea lor intr-un Parlament cu 470 de oameni. Ar insemna mult mai mult intr-unul cu 318. Mai mult, majoritatile parlamentare ar fi mult mai putin reprezentative astfel. Spun asta pentru ca ajunge sa fii desemnat prim ministru si ai sansa sa iti asiguri o majoritate lejera cu ajutorul celor 18 deputati din grupul minoritatilor. Care voteaza, dupa spusele lor, orice premier desemnat.

Nu mai vorbim de faptul ca, desi USL a clamat ca in Parlament vor merge DOAR castigatorii colegiilor, in varianta asta se pastreaza pragul electoral. Ceea ce inseamna ca un partid care castiga mai multe colegii, dar nu face pragul electoral, nu-si trimite oamenii in Parlament. Deci nu merg castigatorii intotdeauna. Mai mult, din legea asta lipsesc referirile la independenti. Au disparut?

Desigur, legea e perfectibila in Camera Deputatilor. Daca insa principiile sale raman aceleasi, scena politica nu ramane deloc aceeasi. Multe lucruri se vor rasturna de-a dreptul.

Mediafax – Deputaţii aprobă legea privind amnistia pentru funcţionarii obligaţi să returneze sporurile

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, cu 234 voturi “pentru” şi nici un vot împotrivă, proiectul de lege privind amnistia fiscală pentru circa 300.000 de funcţionari publici obligaţi să returneze sporurile încasate în 2008-2010.

Deputaţii au aprobat proiectul care prevede stabilirea unor măsuri referitoare la drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat, drepturi stabilite în baza contractelor sau acordurilor colective de muncă şi pe baza hotărârilor consiliilor locale sau judeţene.

După vot, toţi reprezentanţii grupurilor parlamentare au arătat că este un act de justiţie votarea acestui proiect.

UDMR a depus, în 20 martie, la Parlament, proiectul de lege privind amnistia fiscală pentru circa 300.000 de funcţionari publici obligaţi să returneze sporurile încasate în 2008-2010, anunţa la acel moment Laszlo Borbely.  El preciza că, atunci când UDMR s-a angajat să facă parte din Guvernul Ungureanu a avut unele condiţii privind programul de guvernare, această lege privind exonerarea de la plata returnării sporurilor fiind una dintre ele.

Borbely afirma că funcţionarii, îndeosebi cei din primării şi administraţia locală, au beneficiat de acele sporuri, “conform contractelor colective de muncă şi a acordurilor legale din acea perioadă”, însă au fost obligaţi din cauza “schimbării legislaţiei” şi unor verificări ale Curţii de Conturi să le dea înapoi, fiindu-le reţinute din salarii, la care se adaugă penalităţi şi dobânzile.  “Sunt situaţii, mai ales în primării, dar nu numai, când cineva se întoarce acasă cu 500 de lei lunar, sub salariul minim pe economie la momentul actual”, a argumentat liderul UDMR.

În expunerea de motive a proiectului sunt invocate “buna credinţă” atât a angajatorilor care au achitat sporurile în baza contractelor/acordurilor de muncă, cât şi a angajaţilor, dar şi practica neunitară a instanţelor judecătoreşti privind procesele cu contestaţii ale deciziilor Curţii de Conturi.

Cabinetul Mihai Răzvan Ungureanu se angajase, prin programul de guvernare, să aprobe în acest an proiectul legii privind amnistia fiscală pentru funcţionarii publici, după ce UDMR a solicitat aplicarea acestei măsuri pentru funcţionarii publici obligaţi de Curtea de Conturi să restituie sporurile salariale.

Realitatea: Comisia juridică a adoptat, în 5 membri din 23, raportul la revizuirea Constituţiei

Comisia Juridică a Camerei a adoptat, marţi, Raportul la proiectul de revizuire a Constituţiei, la şedinţă fiind însă prezenţi, din cei 23 de membrii, doar cinci deputaţi – Daniel Buda, Adrian Gurzău, Iustin Cionca, Gabriel Andronache (PDL) şi progresistul Eugen Nicolicea, toţi votând “pentru”.

Preşedintele Comisiei, Daniel Buda, a precizat, după şedinţă, că au fost păstrate, în linii mari, prevederile proiectului de revizuire a Constituţiei primit de la preşedintele României şi au fost puse în acord cu deciziile Curţii Constituţionale. Buda a precizat că Raportul la rezuirea Constituţiei va merge în Plenul Camerei Deputaţilor, în dezbaterea căruia va intra marţea viitoare.

Comisia juridică a stabilit, în şedinţa de marţi, la propunerea deputatului PDL Adrian Gurzău, că nu vor avea dreptul de a fi aleşi cetăţenii care au făcut parte din Partidul Comunist Român ca activişti retribuiţi precum şi cei care au fost agenţi sau colaboratori ai fostei Securităţi. Membrii Comisiei au mai stabilit ca CSM să fie format din 21 de membri, dintre care 14 magistraţi şi patru reprezentanţi ai societăţii civile. Cei patru reprezentanţi ai societăţii civile vor fi aleşi doi de către Parlament şi doi de către preşedintele României. În prevederile actuale, din CSM fac parte doi reprezentanţi ai Societăţii Civile care sunt aleşi de Senat.

Deputaţii din Comisia juridică au modificat articolul din Constituţie potrivit căruia averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Ei au adăugat un text potrivit căruia caracterul licit al dobândirii se prezumă, iar confiscarea averii dobândită ilicit se realizează în condiţiile legii.

Daniel Buda a precizat că după ce Raportul va fi dezbătut de plenul Camerei Deputaţilor, acesta va merge la Senat. Buda a spus că în măsura în care Senatul va avea altă opinie decât Camera Deputaţilor, se va constitui o comisie de mediere pentru a lămuri divergenţele. Întrebat în legătură cu faptul că decizia Comisiei juridice a fost luată fără cvorum, Daniel Buda a spus că decizia Curţii Constituţionale statuează că în activitatea comisiilor nu este nevoie de prezenţa a jumătate plus unul din numărul membrilor comisiei respective.

Alte prevederi sunt departajarea atribuţiilor între Guvern şi Preşedinte, între Guvern şi Parlament şi dizolvarea Parlamentului în cazul în care referendumul pentru demiterea preşedintelui nu este adoptat, a mai spus Cionca. Comisia juridică a acceptat şi un amendament al deputatului UNPR Eugen Nicolicea privind reducerea vârstei pentru a fi ales parlamentar de la 23 ani la 18 ani.O altă prevedere este introducerea deficitului bugetar de maximum 3% din PIB şi datoria publică de maximum 60% din PIB.
Comisia juridică a aprobat de principiu şi prevederea ca avizul Curţii Constituţionale în privinţa propunerii de suspendare a preşedintelui României să fie obligatoriu, şi nu consultativ ca până acum.

Dezbaterile din comisie pe tema revizuirii Constituţiei s-au desfăşurat pe parcursul mai multor săptămâni doar în prezenţa reprezentanţilor PDL şi UNPR, la lucrări lipsind cei ai opoziţie şi ai UDMR.

Ziare.com – Ce aduce noul sistem de vot: Avantaje, capcane si salvarea “greilor” – Analiza

Comisia parlamentara pentru legislatia electorala a decis, miercuri, ca vom avea un sistem de vot mixt la alegerile legislative din 2012, in cadrul caruia jumatate dintre parlamentari vor fi alesi uninominal, iar cealalta jumatate, pe liste.

Comisia electorala: Vom avea vot mixt la parlamentare: USL si PDL, pentru uninominal

Deocamdata, nu s-a stabilit nici numarul colegiilor, nici modul in care se va face delimitarea acestora, nici ce fel de vot mixt vom avea.

votul mixt – doua variante

Ce aduce, mai precis, sistemul de vot mixt? In primul rand, trebuie sa stim ce varianta “mixta” se va alege. Optiunile sunt mai multe, insa doar doua au fost vehiculate serios pana acum, mai ales in negocierile din interiorul coalitiei de guvernare. In prima, jumatate dintre parlamentari sunt alesi uninominal, jumatate pe o lista care-i include pe cei mai buni dintre cei clasati pe locul al doilea. Cu alte cuvinte, uninominal plus lista de secunzi. In a doua, jumatate sunt alesi uninominal, jumatate pe liste “simple” de partid pe care sunt inclusi oameni care nu au candidat in colegii. Pe jumatate, e o revenire la sistemul listelor, folosit pana in 2008.

Cine are de castigat?

Sistemul de vot mixt, in oricare din aceste doua variante prezinta un avantaj pentru o anumita categorie de oameni – cei mai importanti oameni din partide, care isi asigura, practic, realegerea in Parlament. Mai mult, daca se alege modelul cu liste simple, nu alcatuite din “lista de secunzi”, ei sunt scutiti si de afectarea imaginii lor politice prin faptul ca au mers in Parlament, desi nu au castigat colegiile.

In plus, are de castigat UDMR, care se asigura ca obtine parlamentari si din locurile in care, desi are o minoritate maghiara consistenta, e mult depasita de populatia romaneasca. Cel mai probabil, UDMR va forta adoptarea unui sistem de vot pe liste “simple”, intrucat, in multe locuri, nu are sanse de a obtine nici locul al doilea.

Ce se schimba? Atuuri, dezavantaje, ciudatenii

Sistemul mixt aduce mai multe modificari semnificative, in special in modul in care parlamentarii sunt responsabili in fata alegatorilor.  In primul rand, la un vot mixt cu uninominal plus liste simple, vom avea, cu siguranta, mai multi parlamentari decat colegii. Ce inseamna asta? Ca scade responsabilitatea pentru jumatate dintre ei.

Cert e ca numarul colegiilor va scadea. Acum avem tot atatia parlamentari cate colegii au fost, plus unul, rezultat dintr-o ciudatenie a legii adoptate in 2008. Lucrul asta n-are cum sa ramana asa, nici in varianta “uninominal plus lista de secunzi”, nici la “uninominal plus lista simpla”.

Efecte secundare? Pentru inceput, se creeaza doua categorii de parlamentari – unii care sunt direct responsabili, reprezentand personal prima optiune a alegatorilor din respectivul colegiu, altii care fie n-au dat piept cu vreun competitor direct si beneficiaza mult de sistemul politic, fie au fost respinsi ca prima optiune. Dupa cum se stie, din a doua categorie avem mai multi parlamentari in actualul Legislativ.  Inca un efect ciudat? Vor fi dificultati in interiorul partidelor – se vor inghesui toti sa fie pe liste, daca se merge pe “uninominal plus liste simple”. Ca sa fim mai precisi, vor exista si doua categorii de candidati – cei care infrunta direct electoratul si cei care merg pe liste. Cu doua tipuri de legitimitate.

Exista, desigur, si avantaje. Atat fata de un sistem proportional, pe liste de partid, cat si fata de uninominalul pur. Evident, are mai multi oameni alesi direct, comparativ cu primul caz, iar voturile oamenilor conteaza mai mult, fata de al doilea, neexistand riscuri majore ca un partid sa castige alegerile, desi are mult mai putine voturi sau ca vointa alegatorilor sa fie distorsionata grav.

Care sunt celelalte variante?

Pana acum, Romania postdecembrista a avut, luate in mare, doua sisteme de vot. Unul a fost cel pe lista de partid, celalalt “uninominalul compensat” din 2008.  Votul pe liste e, probabil, cel mai popular la nivelul conducerii partidelor. Presedintele Consiliului National al PSD, Adrian Nastase, spunea ca votul pe liste insemna “filtrul” partidelor, prin care erau exclusi de la candidaturi “oamenii dubiosi”. Lucru care, insa, n-a oprit absolut toate partidele care au intrat in Parlament dupa 1990 sa aiba o multime de oameni implicati in afaceri ilegale, unii chiar condamnati.  Problema sa e ca e nepopular in randurile opiniei pblice, dar si ale societatii civile. Cel mai probabil, Romania nu va mai avea, cel putin in urmatoarele campanii, votul pe liste. Cel mult, vom avea sistemul care se prefigureaza acum, cel in care coexista votul pe liste si uninominalul pur.  Principalul avantaj al votului pe liste e ca, spre deosebire de uninominalul pur, voturile se “irosesc” doar pentru partidele care nu ating pragul de intrare in Parlament.  Marele sau dezavantaj e ca legatura dintre electorat si parlamentar e una foarte slaba. Si ca poti baga in Parlament aproape orice “dubios”, adaugandu-l pe o lista cu oameni valabili si credibili. De cele mai multe ori, nici cei care au mers la vot nu stiu cine e parlamentarul lor. Asta pentru ca nu ai votat un nume, ai votat o lista de partid, iar parlamentarii judetului tau provin de la toate partidele care au intrat in Parlament. Cine raspunde si cui?

Uninominalul compensat e, paradoxal, mai bun in unele cazuri, din punct de vedere al democratiei. Mai multi oameni au sansa sa trimita in Parlament pe cine vor si sa-i respinga pe unii. Desigur, sistemul prin care si unii clasati pe locul 3 in colegii merg in Parlament le permite partidelor sa-i “strecoare” acolo pe multi din cei doriti.

Unanimitate pentru mixt

Presedintele Comisiei electorale, Sulfina Barbu (PDL), a anuntat miercuri, la finalul sedintei comisiei, ca s-a votat in unanimitate introducerea la alegerile parlamentare din toamna a unui sistem de vot mixt.  “Grupurile parlamentare au adoptat, prin consens, un sistem de vot, o propunere de sistem de vot mixt, jumatate din colegii sa fie votate uninominal majoritar si jumatate sa fie votate pe o lista de compensare pe care vom vedea cu ce propunere vine AEP”, a declarat ea.  Barbu a spus ca USL si PDL au votat pentru votul uninominal pur, insa UDMR si minoritatile s-au opus, astfel incat nu s-a putut adopta aceasta hotarare.  Presedintele comisiei electorale a precizat ca au fost supuse votului patru variante de scrutin electoral. “Deci au fost supuse la vot sistemul actual, nu a intrunit numarul de voturi, a fost supus la vot un sistem uninominal majoritar pentru tot teritoriul Romaniei, nu a intrunit numarul de voturi, am supus la vot si un sistem de liste, nici acesta nu a intrunit numarul de voturi. Singurul sistem care a intrunit numarul de voturi pentru care a fost chiar consens, au fost 13 voturi, a fost un sistem mixt, este primul pas spre vot uninominal majoritar”, a precizat ea.

MEDIAFAX – Ponta: USL va propune în plenul Parlamentului un nou vot, pentru uninominalul simplu

USL va propune în plenul Parlamentului un nou vot, pentru uninominalul simplu, anunţă Victor Ponta, care precizează că doar Sulfina Barbu a votat, miercuri, în Comisia de cod electoral, pentru acest sistem, în timp ce reprezentanţi PDL, UNPR şi UDMR şi un membru al minorităţilor au votat împotrivă.  Copreşedintele USL Victor Ponta a declarat, conform unui comunicat remis agenţiei MEDIAFAX, că USL va continua să susţină formula alegerii parlamentarilor prin vot majoritar în colegii uninominale, similar alegerii primarilor.

În comunicat se precizează că acest sistem a fost blocat, joi, prin votul celor din coaliţia de la putere.  “Astăzi, în comisia din Parlament, s-a întâmplat următorul lucru: cei şase reprezentanţi ai USL au propus şi au votat pentru formula alegerii parlamentarilor prin vot uninominal simplu. În acest fel, ei au respectat propunerea liderilor USL, care au promovat mereu această variantă. Singurul parlamentar care a mai votat alaturi de USL pentru acest proiect este doamna Sulfina Barbu. Ceilalţi reprezentanţi ai coalitiei de guvernare – un membru PDL, doi membri UNPR, doi membri UDMR şi un membru al minorităţilor – au votat împotrivă. Din această cauză, propunerea USL nu a întrunit majoritatea calificată de două treimi necesară adoptării acestui proiect. Ulterior, s-a ajuns la o formulă de compromis, pentru a nu se păstra sistemul de vot actual”, a spus Ponta, citat în comunicat.

Victor Ponta a adăugat că, în urma acestei realităţi, USL va propune în plenul Parlamentului un nou vot, pentru formula de alegere a parlamentarilor prin vot uninominal simplu.  “La această propunere, parlamentarii USL vor vota cu bilele la vedere”, se mai arată în comunicat.  “Îi vom îndemna şi pe parlamentarii PDL să voteze la fel, pentru a demonstra că şi ei susţin această formulă de vot. Daca intenţiile celor două formatiuni se concretizează, vom avea în final o lege cu vot uninominal pentru alegerile parlamentare”.  Comisia de cod electoral a adoptat, miercuri, prin consens, propunerea privind sistemul de vot uninominal mixt, astfel încât jumătate din colegii să fie adoptate prin vot uninominal majoritar şi jumătate pe o listă de compensare, a anunţat preşedintele comisiei, Sulfina Barbu.

Barbu a precizat, după şedinţa Comisiei de cod electoral, că acest sistem de vot mixt a întrunit 13 voturi “pentru”, fiind realizat un compromis, deoarece toate celelalte propuneri, cum ar fi sistemul uninominal pur sau sistemul de vot actual, nu au întrunit numărul de voturi.  “În Comisia de cod electoral, în cele două ore de şedinţă, grupurile parlamentare au adoptat prin consens propunerea de vot mixt, jumătate din colegii să fie adoptate prin uninominal majoritar şi jumătate să fie adoptate pe o listă de compensare pe care vom vedea cu ce propuneri vin cei de la Autoritatea Electorală permanentă”, a afirmat Sulfina Barbu.

Ea a arătat că PDL şi USL au susţinut varianta de vot uninominal majoritar, dar că cei de la UDMR şi minorităţi nu au fost de acord cu această variantă.

Realitatea: Partidele RENUNŢĂ la uninominalul pur şi adoptă VOTUL MIXT

Comisia parlamentară pentru elaborarea legislației electorale a respins miercuri ca viitoarele alegeri să se desfășoare pe vot uninominal pur, însă a adoptat varianta sistemului mixt – o parte dintre parlamentari să fie aleși uninominal, o parte pe liste.

Preşedintele Comisiei electorale, Sulfina Barbu, a anunțat la finalul ședinței că s-a votat în unanimitate introducerea la alegerile parlamentare din toamnă a unui sistem de vot mixt. “Grupurile parlamentare au adoptat, prin consens, un sistem de vot, o propunere de sistem de vot mixt, jumătate din colegii să fie votate uninominal majoritar și jumătate să fie votate pe o listă de compensare pe care vom vedea cu ce propunere vine AEP”, a declarat ea.

Barbu a precizat că au fost supuse votului patru variante de scrutin electoral. “Deci au fost supuse la vot sistemul actual, nu a întrunit numărul de voturi, a fost supus la vot un sistem uninominal majoritar pentru tot teritoriul României, nu a întrunit numărul de voturi, am supus la vot și un sistem de liste, nici acesta nu a întrunit numărul de voturi. Singurul sistem care a întrunit numărul de voturi pentru care a fost chiar consens, au fost 13 voturi, a fost un sistem mixt, este primul pas spre vot uninominal majoritar”, a precizat ea. “AEP și MAI, până săptămâna viitoare, vor veni cu un proiect de lege scris și partidele parlamentare vor analiza până săptămâna viitoare dacă sunt de acord, intrăm pe fiecare acord în parte și avem șanse, dacă reușim să adoptăm prin consens, să adoptăm un proiect de lege până la sfârșitul lunii aprilie”, a mai declarat Barbu.

Anterior votului, atât liderii USL cât şi cei ai PDL au declarat că susţin sistemul de vot uninominal pur. Liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, spunea, înaintea şedinţei Comisiei, că USL vrea uninominal pur, dar şi-a exprimat scepticismul că acesta va trece de Comisia pentru Codul electoral. La rândul său, preşedintele Comisiei de Cod electoral, Sulfina Barbu (PDL), a declarat, miercuri, că principiile pe care le susţine PDL se referă la reducerea numărului de parlamentari, votul uninominal şi menţinerea pragului electoral de 5%.

Președintele Traian Băsescu a cerut în repetate rânduri ca parlamentarii PDL să susțină și să impună în Parlament introducerea uninominalului pur.