Arhiva | Interviuri / Declaratii de presa RSS feed for this section

Cotidianul – Uninominal respins de reprezentanţii Puterii

11 Apr

Comisia parlamentară „electorală” a schiţat principiile privind legea alegerilor parlamentare. Se întrevăd un sistem mixt pentru noiembrie 2012, colegii uninominale şi listă naţională, dar încă nu este nimic bătut în cuie.

Aliaţii PDL au votat împotriva uninominalului

În cadrul comisiei parlamentare electorale s-a supus la vot în primă instanţă sistemul uninominal pur (cine obţine cele mai multe voturi în colegiu devine senator şi deputat) într-un singur tur, sistem propus de USL (PNL+PC şi PSD). Propunerea a întrunit doar 7 voturi din 13 şi cum în comisie, deciziile se iau cu majoritate specială, 11 voturi din 13, ea a căzut. Au votat „pentru” Valeriu Zgonea, Ilie Sârbu, Mircea Duşa (toţi PSD), Puiu Haşotti, Victor Paul Dobre (PNL), Sergiu Andon (PC) şi Sulfina Barbu (PDL).  Împotrivă au fost Florian Staicu (PDL), Eugen Nicolicea şi Şerban Mihăilescu (UNPR), Almos Albert şi Marton Arpad (UDMR) şi Varujan Pambuccian (minorităţi).

Votul pentru acest sistem demonstrează marea demagogie a propagandei Băsescu-PDL privind reformarea sistemului electoral. Se ştie, de trei ani de zile, atât Traian Băsescu, cât şi PDL trâmbiţează pe toate canalele media că susţin votul uninominal. Iată că, atunci când se ajunge la „acţiunea concretă”, adică la vot, tot ceea ce se declară devine nul.

Coaliţia una vorbeşte, alta fumează

Înainte de începerea şedinţei comisiei de miercuri, preşedintele acesteia, deputata PDL Sulfina Barbu, susţinea categoric: „PDL se pronunţă pentru vot uninominal pur”. Colegul ei de partid a votat „contra” şi tot „contra” au votat cei din UNPR, UDMR şi Minorităţi. Adică, nimeni alţii decât aliaţii la guvernare a PDL. Se impune o întrebare: în Coaliţia aflată la guvernare nu s-au pus de acord formaţiunile componente cum să abordeze legea electorală? În alte situaţii – de exemplu alocarea banilor din rezerva guvernamentală în proporţie de 90% doar primăriilor Puterii -, formaţiunile Coaliţiei s-au pus de acord. De ce nu şi acum? Răspunsul este simplu: pentru că nici PDL, nici UNPR nu sunt interesaţi de votul uninominal, deşi în public declară contrariul. UDMR a anunţat de multă vreme că nu-l agreează, dar este inexplicabil de ce reprezentantul minorităţilor a votat tot împotrivă, mai ales că deputaţii minorităţilor nu sunt afectaţi de sistemul uninominal. Evident, propaganda portocalie va da vina pe aliaţi şi eventual pe anonimul senator propriu, Staicu, susţinând că nu PDL s-a opus, ci „colegii”. Trebuie însă să precizăm că, în mod normal, UNPR nu ar fi avut dreptul să participe la o astfel de comisie, dar PDL i-a cedat două dintre locurile sale.

Sistem mixt, apropiat de sistemul german

S-a mai suspus la vot şi varianta propusă de UDMR: clasicul scrutin pe liste. Varianta a întrunit doar trei sufragii: cele 2 ale UDMR şi cel de la Minorităţi, drept urmare a căzut.

A rămas în „cursă” cea de-a treia variantă posibilă, şi anume sistemul mixt, care prevede că 50% dintre senatori şi deputaţi vor fi aleşi dintre cei care obţin cele mai multe voturi în colegii şi 50% vor fi aleşi într-un sistem proporţional.

Încă nu este nimic sigur

Sistemul de vot mixt nu este însă clar cum va arăta, ne referim la partea alegerii parlamentarilor prin sistemul proporţional. Până săptămâna viitoare, Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să elaboreze un text de lege în baza principiilor votate de comisie, şi abia după aceea se va ştii concret cu vor fi aleşi cei 50% dintre parlamentari care nu câştigă colegiile.

Se întrevăd următoarele variante:

50% câştigători de colegii + 50% aleşi prin compensare pe o listă naţională (sistemul practicat în Germania)

50% câştigători de colegii + 50% aleşi prin compensare pe liste judeţene

50% câştigători de colegii + 50% aleşi prin dublu sistem de compensare, listă judeţeană şi listă naţională.

Pe cine avantajează şi pe cine nu noul sistem

Partidul (sau alianţa) care obţine peste 50% din sufragiile electoratului obţine evident cele mai multe mandate de parlamentar, dar nu se poate spune că este avantajat de sistem. Dar cel mai avantajat este partidul (sau alianţa) care se află pe locul 2, pentru că obţine mult mai multe mandate decât în situaţia în care s-ar fi mers pe uninominal pur. Avantaje au şi partidele (sau alianţele) care se clasează pe locurile 3 şi 4, dar obţin până la 8 sau 12% din voturi. Cu astfel de procente ar fi fost greu să câştige vreun colegiu, dar pe sistemul mixt pot obţine parlamentari de pe listă. Se poate afirma astfel că şi partidul lui Dan Diaconescu are şanse să aibă câţiva parlamentari, aceştia urmând să provină de pe lista de compensare, pentru că nu are şanse să câştige vreun colegiu. Sistemul s-ar putea să devină fatal pentru UNPR, care oricum este în acest moment sub pragul electoral.

Românii vor pune de două ori ştampila

Sistemul mixt presupune în primul rând o înjumătăţire a numărului actual de colegii. Acesta este motivul pentru care spunem că UNPR şi PPDD nu are nicio şansă să câştige vreun colegiu. Înjumătăţirea ajută mult PDL dacă „desenarea” colegilor se va face după cum vor exponenţii partidului de guvernământ.

A doua noutate a sistemului peprezintă apariţia listei de compensare. În general pe listă se trec liderii marcanţi ai partidului, şi eventual personalităţi din afara partidului. Nu se poate invoca în acest caz vreo „teamă” din partea liderilor, dar aşa se procedează şi în alte ţări unde este unilizată lista compensatorie. De ce? Pentru simplul motiv că de regulă liderii „promovează” în alte funcţii mai înalte şi în acest caz, nu va mai fi nevoie de organizare de alegeri anticipate pentru mandatele ce devin vacante.

Indiferent care dintre cele trei variante va fi adoptat, un lucru este cert: alegătorul va pune de două ori ştampila pe două buletine de vot. Va vota un candidat din colegiu şi va vota şi lista unui partid sau alianţă.

Realitatea: Urban – PDL vrea să revină la VOTUL PE LISTE, are viitor sumbru

3 Apr

Senatorul Iulian Urban, demisionar din PDL dar inca afiliat grupului acestei formatiuni, spune ca are informatii ca fostii sai colegi pregatesc revenirea la votul pe liste.”Inteleg ca urmeaza acum sa se voteze in cadrul partidului ca pentru sistemul electoral se va merge pe ideea votului pe lista nationala. Inseamna ca cei din partid aflati pe functii sus isi asigura realegerea”, a spus Urban pentru Ziare.com. In opinia sa, daca partidul ajunge sa recurga la asta, viitorul acestuia e unul “sumbru”.

“Un partid in care liderii sai nu stiu cum sa faca sa mearga mai repede sa se puna in fruntea unei liste care sa le asigure relagerea are un viitor sumbru., a mai afirmat Urban.

Iulian Urban s-a mai aratat de parere ca valul de plecari din PDL din ultima vreme e consecinta politicii partidului de a se “umfla” cat mai mult, luand traseisti din alte formatiuni. “Asta e, acum toti cei care pleaca in alta parte sunt toti cei pe care, de-a lungul anilor, PDL i-a adunat de la alte partide politice, demonstrandu-se faptul ca PDL a crescut in mod nefiresc, acumuland oameni care erau doar niste traseisti. In cazul lui Frunzaverde nu stiu ce sa spun, el stie ce a fost acolo.

InPolitics: Geoana anunta ca e in negocieri cu oameni din PSD si PNL pentru un nou partid

4 Dec

Senatorul independent Mircea Geoană a declarat, azi, într-o emisiune a Pro TV, că va lansa “în cel mai scurt timp” un nou partid, despre care a spus că, sub nicio formă, nu va fi “un al doilea UNPR”.

“Ca dovadă că nu îl lansez şi nu este complet desenat este că nu aveam în plan să fac aşa ceva. Deci, nu aveam undeva în frigider, în microunde, în sertar sau într-un raft un proiect de partid politic. Ar fi fost şi ilogic, pentru că, dacă vrei să faci un partid, îţi ia ceva timp. Am fost pus în faţa unei situaţii şi, cred, în faţa unei oportunităţi de a construi ceva. Eu am spus, la finalul acelui faimos Comitet Executiv, «adio tovarăşi!» acelor care consider că nu mai au nimic comun cu mine, dacă au avut vreodată, dar am spus şi «pe curând prieteni!», pentru că sunt convins că ne vom reîntâlni cu foarte mulţi dintre colegii de bună calitate – partea sănătoasă a PSD, de la liberali, partea sănătoasă de la alte partide, partea sănătoasă de la alte partide care nu sunt parlamentare şi care în acest moment simt nevoia de a se aduna sub un alt stindard”, a detaliat senatorul independent.

“Prognoza” lui Geoană pentru următoarele luni este că liderii USL, Victor Ponta şi Crin Antescu, nu vor mai fi în funcţiile de preşedinţi ai PSD şi PNL, iar Emil Boc nu va mai fi premier.
Geoană s-a declarat convins că, în scurt timp, se va reîntâlni cu mulţi colegi “de calitate” din PSD şi că viitorul său partid va da semnalul unei “reconfigurări” pe scena politică românească.

“Sunt convins că, în scurt timp, mă voi reîntâlni cu foarte mulţi dintre colegii mei, cei care sunt de bună calitate, pentru că sunt majoritatea în partid şi în alte partide. Sunt convins că vom avea un traseu comun. Nu ştiu cum, dar sunt convins că, ceea ce încep eu astăzi, este începutul unei reconfigurări de scenă politică românească şi care va atrage şi schimbarea conducerii PSD actual şi, probabil, posibilitatea construirii unei platforme mai largi, care să cuprindă părţi sănătoase din mai multe partide. Sunt convins că un număr mare, dacă nu majoritatea celor care sunt astăzi în PSD vor fi alături de mine într-o formulă sau în alta”, a spus senatorul Geoană.

InPolitics – Lazaroiu face pulbere PDL si aduce omagii PSD

1 Noi

Declarații de-a dreptul incendiare, luni seara, în direct la TV, ale unui vîrf de lance al actualei puteri în materie de comunicare, dacă nu cumva comunicatorul-șef: Sebastian Lăzăroiu. Decalarații care fac pulbere PDL și ridică PSD, în schimb, pe un piedestal de neimaginat, cel puțin pentru un simpatizant al regimului portocaliu. Luciditate? Mintea de pe urmă? Răzbunare?

Fostul ministrul al Muncii, sociologul Sebastian Lăzăroiu, a făcut luni seara, la emisiunea lui Ion Cristoiu de la B1TV, o afirmație epocală, care va genera, probabil, multe discuții aprinse de aici încolo: în România, electoratul de dreapta a fost creat de PSD, partid de stînga, iar PDL, partid declarat de dreapta, nu e în stare nici pînă azi măcar să îl gestioneze.

”Guvernul Năstase a contribuit cel mai mult la apariția electoratului de dreapta din România, între 2001-04” a spus Lăzăroiu. ”Guvernul Năstase a avut o abordare mai de dreapta, pentru că ei au fost nevoiți să ia niște măsuri de reformă, trebuia să închidă dosarele cu UE” a explicat el, adăugînd: ”Uitați-vă la Tănăsescu, ministrul Finanțelor, o fi înscris în PSD, dar el, ca finanțist, e centru-dreapta convins. Și dacă te uiți cum au terminat ei mandatul în 2004, macro-economic vorbind, totul a fost ”la linie”, deficitul, datoria publică șamd, toși indicatorii. Atunci au fost și primii ani de creștere economică și s-a creat și acest electorat de dreapta, care vrea și altceva decît să stea la mila statului. Vreau autonomie, individualitate, vrea șanse să se dezvolte…Sigur că, în timp, el (electoratul de dreapta n.n.) s-a consolidat, iar criza l-a scos și mai mult la suprafață. Dar germenii s-au creat atunci, în guvernarea Năstase, care a și căzut de la putere tocmai din acest motiv” a punctat fostul ministru.

Lăzăroiu a mai spus că PDL, pe de altă parte, deși declarat de dreapta, este prea puțin convingător pentru electoratul specific ”iar potențialul acestuia e mult mai mare decît poate PDL să capaciteze, e de peste 50%. PDL s-a erodat foarte mult la guvernare, și are multe bube pe care ar putea să le evite”.

Fostul ministru a explicat, în acest context, că un motiv al eroziunii este corupția din actualul regim, mai ales șpăgile de la Fisc, de la Garda de mediu, de la inspecția muncii etc, ”iar lucrurile astea nu fac bine unui partid. Aia îți mănîncă capitalul de popularitate”.

”Pe dreapta sunt foarte mulți antreprenori, mulți afaceriști care spun că e mai rău decît pe vremea PSD, spun că ăia luau mai puțin, te mai lăsau să respiri” a conchis Lăzăroiu.

Agerpres – Gabriel Oprea (UNPR): Avem în vedere constituirea unei platforme civice

11 Oct

Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR) are în vedere construirea unei platforme civice din care să facă parte organizaţii ale societăţii civile, asociaţii ale pensionarilor, structuri sindicale şi patronale şi, eventual, chiar formaţiuni politice, a declarat, marţi, la finalul BPPN, preşedintele partidului Gabriel Oprea.

”Vrem să le dăm celor care se regăsesc în valorile stângii responsabile ocazia de a-şi face auzită vocea, de a participa la formularea proiectelor legislative şi de a propune soluţii la problemele României. Vă pot spune că discuţiile au început deja şi sperăm ca în viitorul apropiat să se contureze o formă clară a acestei platforme şi să se concretizeze din punct de vedere organizaţional. Sunt convins că şi partenerii noştri din coaliţie, chiar dacă au o altă orientare ideologică, vor saluta un astfel de demers. Dialogul acesta dintre stânga şi dreapta, atâta vreme cât este purtat pe coordonatele interesului naţional, este mai mult decât necesar pentru România”, a adăugat Gabriel Oprea care şi-a exprimat convingerea că atât PDL, cât şi UDMR s-au convins până acum că UNPR are capacitatea de a purta un astfel de dialog.

El a ţinut să reafirme loialitatea UNPR în cadrul coaliţiei guvernamentale şi a completat că asumarea unei construcţii civice pe zona de centru-stânga este un beneficiu pentru societate.

”Am fost şi suntem parteneri oneşti, am fost şi suntem loiali coaliţiei şi guvernării şi nu am făcut niciodată jocuri de imagine pe spatele Executivului. Prin urmare, faptul că ne asumăm o construcţie civică pe zona de centru-stânga nu poate fi altceva decât un beneficiu pentru societate şi, în general, pentru România”, a punctat preşedintele UNPR Gabriel Oprea.

Ziare.com – Kelemen Hunor: UDMR nu va face nici o alianta pre-electorala in 2012

21 Sep

Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania (UDMR) nu a facut niciodata o alianta pre-electorala si nici nu va face in 2012. ”Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania nu a batut palma cu nimeni inainte de alegeri si nici nu intentioneaza s-o faca inaintea scrutinului parlamentar de anul viitor”, a declarat la Rfi liderul UDMR Kelemen Hunor.

El pledeaza pentru o noua guvernare de centru-dreapta dupa alegerile din 2012. ”Deocamdata avem un an si ceva pana la alegeri si noi niciodata nu am facut o alianta pre-electorala. In principiu, eu cred ca pentru Romania ar fi necesara pentru inca un mandat o politica de centru-dreapta si politici consecvente in ceea ce priveste reformarea statului, tot ce inseamna acest lucru”, afirma presedintele UDMR.

Kelemen Hunor spune raspicat ca “Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania niciodata nu a facut o intelegere pre-electorala. Nu va face nici in 2012″.

Marko Bela: Opoziţia face o greşeală enormă crezând că pentru UDMR contează numai puterea (Agerpres)

8 Sep

Vicepremierul Marko Bela a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că opoziţia face o greşeală ‘enormă’ crezând că pentru UDMR importante sunt numai puterea şi guvernarea, catalogând drept ‘infantile’ afirmaţiile liderilor Uniunii Social Liberale (USL), care spun că, dacă UDMR nu va trăda acum puterea, atunci va rămâne în opoziţie.

Fostul preşedinte al UDMR susţine că deşi Uniunea a dovedit că este o formaţiune capabilă să facă alianţe cu partide care au diferite ideologii, esenţial este să existe nişte programe care să vizeze atât nevoile etnicilor maghiari, cât şi un interes naţional general.

În ceea ce priveşte proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană, vicepremierul consideră că această decizie trebuie să fie asumată de întreaga coaliţie de guvernământ, ci nu să cadă exclusiv ‘pe umerii’ ministrului Mediului şi celui al Culturii.

Marko Bela a mai vorbit şi despre priorităţile UDMR din actuala sesiune parlamentară, printre care se află şi adoptarea statutului minorităţilor naţionale.
Liderul UDMR, care împlineşte joi 60 de ani, a vorbit şi despre ‘menirea’ sa iniţială, aceea de poet, subliniind că în ultima vreme scrie din ce în ce mai multe poezii.

AGERPRES: Sunteţi parte a coaliţiei de guvernământ. USL spune că vă ”lasă uşa deschisă’ acum, dar dacă ei vor câştiga alegerile fără dvs, atunci veţi rămâne în opoziţie. Vă asumaţi riscul ca după 2012 să fiţi în opoziţie sau veţi negocia cu USL?

Marko Bela: Noi suntem priviţi ca o formaţiune politică care este capabilă să facă alianţe cu mai multe partide din Parlamentul României. Şi acest lucru este adevărat, fiindcă am fost în alianţe şi cu cei din actuala opoziţie, iar în acest moment suntem în alianţă cu PDL. Într-adevăr, din acest punct de vedere, UDMR este o formaţiune compatibilă cu mai multe ideologii şi cu mai multe partide, dar numai şi numai pe bază de programe. Când am făcut o coaliţie, atunci întotdeauna am avut un program, am avut scopuri pe care voiam să le realizăm, atât în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor, cât şi în ceea ce priveşte o reformă de interes general în România. Deci, am făcut coaliţii cu alţii numai atunci când am văzut că avem şanse de a realiza anumite obiective, ci nu de dragul puterii. Cei din opoziţie, în acest moment, fac o greşeală majoră, după părerea mea, fiindcă cred, cel puţin din declaraţiile lor aşa reiese, că pentru UDMR contează numai puterea şi numai guvernarea şi că noi ne temem atât de mult de a fi în opoziţie, încât suntem gata să facem orice pentru a rămâne la putere. Nu este aşa! Dacă cineva citeşte atent declaraţiile partidelor de opoziţie, ale liderilor lor, va vedea că în afara unei ameninţări că dacă nu trădăm imediat aliaţii noştri, atunci nu ne vor mai lua la guvern după alegeri, ei nu pot să spună nimic despre rostul unei alianţe cu UDMR. Ce anume ar vrea să facă împreună cu UDMR, ce obiective ar putea să-şi realizeze UDMR, dacă se aliază cu ei? Deci, aceste ameninţări şi această ofertă că dacă nu trădăm, atunci o vom păţi, pentru mine sunt puţin infantile.

AGERPRES: A început sesiunea parlamentară. Pentru UDMR o prioritate o reprezintă adoptarea statutului minorităţilor. Se va realiza acest lucru în acest an, iar dacă nu, vă veţi retrage din coaliţie?
Marko Bela: Mie niciodată nu mi-a plăcut să vin cu ameninţări şi aş recomanda acest lucru şi colegilor mei din UDMR, fiindcă de obicei anumite ameninţări că dacă nu se realizează un anumit program, atunci părăsim coaliţia, sunt, aşa cum se spune, contraproductive, deci au un efect contrar şi irită aliaţii. Nici noi nu prea acceptăm dacă suntem abordaţi astfel. Dar este clar că o alianţă se bazează pe interese reciproce. Şi UDMR are de realizat obiective importante, şi partenerii noştri, şi dacă anumite obiective nu se realizează, atunci coaliţia nu-şi mai are rostul. În acest moment, preocuparea noastră trebuie să fie realizarea acestor obiective şi nu părăsirea coaliţiei. Nu se discută în acest moment în UDMR părăsirea coaliţiei, dar legea minorităţilor este un proiect important şi ar trebui să se realizeze cât mai repede.

AGERPRES: Vorbeaţi despre interese reciproce. Comasarea alegerilor şi reorganizarea administrativă par a fi priorităţi ale PDL. La masa coaliţiei, sunt aceste proiecte, alături de statutul minorităţilor, elemente de negocieri?

Marko Bela: Nici comasarea alegerilor, nici reorganizarea administrativă nu figurează în programul comun de guvernare şi nici în protocolul coaliţiei. Figurează regândirea sistemului electoral, respectiv, reorganizarea regiunilor de dezvoltare economică, dar reorganizarea administrativă, nicicum. În legătură cu comasarea alegerilor, noi nu avem nicio problemă, dimpotrivă. Practic, aşa cum văd, colegii din UDMR sunt de acord cu comasarea alegerilor şi pe motiv de economie de bani, de campanie, de energii, şi pe motiv că eventual rezultatele ar fi mai coerente, în cazul administraţiei locale, respectiv Parlamentului. Nici nu cred că aici ar fi vorba de un interes al PDL. Eu nu am reuşit să descopăr, până în momentul actual, de ce ar fi comasarea alegerilor interesul special al vreunui partid. Ori fiecare partid va avea un avantaj, ori fiecare va avea un dezavantaj din această comasare. Momentan, pot exista şi considerente aparte pentru fiecare partid, totuşi, după părerea mea, nu ar trebui să fie un motiv de litigii, de dispută. Pur şi simplu, într-adevăr avem destul de multe alegeri şi aşa. Aici, din punctul nostru de vedere, nu vedem probleme mari de principiu, sunt avantaje şi dezavantaje dacă le comasăm şi nu avem niciun fel de divergenţă cu partenerii noştri. În schimb, în legătură cu regionalizarea, acolo noi nu am fost de acord cu cele opt regiuni, nici în varianta opt plus doi, care este mai bună, dar nu este satisfăcătoare. Putem discuta în continuare problema reorganizării administrativ teritoriale, dar nu văd cum am putea fi de acord cu ideea celor opt regiuni. Nici interesele speciale ale maghiarilor, recunosc acest lucru, nu coincid cu acest proiect de opt regiuni mamut. Sincer, făcând abstracţie de la problema maghiară, nici nu cred că cele opt regiuni ca judeţe ar funcţiona foarte bine. După părerea mea, în timp ce actualele judeţe sunt prea mici pentru anumite strategii de perspectivă, cele opt ar fi prea mari. Soluţia, de fapt, în perspectivă, ar trebui să fie între cele două variante.

AGERPRES: A pierdut UDMR la capitolul imagine, ca urmare a măsurilor de austeritate asumate de Guvern?

Marko Bela: Cu toţii am pierdut, după părerea mea. Eu însumi am simţit schimbarea atmosferei în jurul nostru după ce am luat nişte măsuri foarte dureroase şi trebuie să fim conştienţi de acest lucru. În schimb, eu cred că, pe de-o parte, aceste măsuri totuşi îşi vor avea efectul pozitiv şi acest lucru, încet-încet, se va simţi. Cel puţin sper foarte mult. Anul acesta deja s-a simţit un pic, dar oamenii nu simt încă în buzunarul lor, recunosc acest lucru.

AGERPRES: Dar vor simţi până la alegerile din 2012?

Marko Bela: Indiferent de rezultatul alegerilor, noi, dacă ne-am asumat guvernarea, trebuia să găsim soluţiile cele mai corecte. Nu ştiu dacă am găsit soluţiile cele mai corecte, dar eram convinşi că numai astfel putem stopa criza şi toată lumea vede ce se întâmplă în lume, ce se întâmplă în jurul nostru. Este adevărat că în România este sărăcie în acest moment, dar există o anumită stabilitate şi o anumită siguranţă. Acest lucru este foarte important. Pe de altă parte, UDMR în Guvern şi-a asumat nu numai măsuri de austeritate, dar şi de reformă – spre exemplu în domeniul sănătăţii, dar şi în domeniul educaţiei – fiindcă împreună am elaborat proiectul Legii educaţiei. Eu sper foarte mult ca oamenii să vadă acest lucru. Sondajele de opinie publică, în acest moment, arată că UDMR şi-a păstrat totuşi susţinerea, ne-am păstrat electoratul.

AGERPRES: Spuneţi că UDMR susţine şi reforma în sănătate, dar activitatea ministrului Cseke Attila nu a fost tocmai apreciată. La un moment dat, şi preşedintele Traian Băsescu a spus că a fost bună decizia lui Cseke de a demisiona. Pe de altă parte, îmi amintesc că dvs v-aţi declarat tot timpul mulţumit de prestanţa fostului ministru al sănătăţii.

Marko Bela: Oamenii nu sunt mulţumiţi de starea sistemului de sănătate, de spitale, de problema medicamentelor, accesul la servicii şi tot ce ţine de acest domeniu, fiindcă bugetul nu este suficient. Cei care identifică acest lucru cu persoana ministrului sunt nemulţumiţi şi cu ministrul. Dar cei care pot să facă o diferenţă văd foarte bine că ministrul, şi în astfel de condiţii de buget auster pentru care nu dânsul a fost răspunzător, a făcut treabă, a încercat să facă o descentralizare şi a şi reuşit. A avut nevoie de un anumit curaj, după părerea mea, de a duce până la capăt transferul spitalelor către administraţiile locale şi, la fel, a avut nevoie de o consecvenţă foarte mare pentru a închide anumite spitale nefuncţionale, la urma urmei. Eu am apreciat foarte mult consecvenţa ministrului sănătăţii, este adevărat că în acelaşi timp nu a reuşit să rezolve anumite probleme, dar acest lucru nu ţine de dânsul. De exemplu, acest sistem bicefal, existând şi Ministerul Sănătăţii cu anumite răspunderi, existând şi separat şi autonom şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu un anumit buget şi cu anumite răspunderi. Acum, sper să rezolvăm totuşi această problemă.

AGERPRES: Trecând la un alt ministru UDMR, Kelemen Hunor, ministrul Culturii, poziţia şi decizia sa privind proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană au stârnit reacţii adverse atât în rândul societăţii civile, cât şi al Uniunii. Credeţi că poziţia ministrului Culturii privind acest subiect se va reflecta şi în opţiunea electoratului maghiar la viitoarele alegeri?

Marko Bela: Deocamdată, nici domnul ministru Kelemen Hunor, nici UDMR nu a luat nicio decizie. Deci, MCPN încă nu a aprobat acest proiect.

AGERPRES: A dat un aviz şi, implicit un semnal pozitiv.

Marko Bela: Eu nu cunosc formalităţile juridice prin care trebuie să treacă acest proiect în cazul MCPN şi după aceea în cazul Ministerului Mediului, dar MCPN încă nu a dat drumul acestui proiect şi vă spun foarte serios acest lucru. Într-adevăr, sunt argumente puternice pentru a realiza acest proiect, argumente economice, financiare şi aceste argumente s-au amplificat atunci când suntem într-o perioadă de criză şi când ţara are nevoie foarte mare de bani. În acelaşi timp, argumentele de protecţia mediului rămân şi ele sunt de o greutate extraordinară, în opinia mea. Şi aici, de fapt, este păcat că discutăm numai despre Roşia Montană, va trebui să discutăm despre o serie de probleme de poluare, de protecţie a mediului, tot ce ţine de acest domeniu. Să vă dau un exemplu, eu trăiesc în Târgu Mureş iar târgu-mureşenii pur şi simplu sunt intimidaţi de existenţa combinatului chimic care, vizibil, este un monstru industrial care poluează mediul. Ministrul Mediului şi acolo are o problemă majoră, ce să facă cu acel combinat, deci avem foarte multe probleme. Întorcându-ne la Roşia Montană, eu nu ştiu care va fi soluţia fiindcă, repet, argumentele pro şi contra sunt foarte puternice şi foarte importante, dar nu UDMR trebuie să ia o decizie.

AGERPRES: Proiectul Roşia Montană depinde cumva de ministrul Mediului şi cel al Culturii şi ambii sunt membri UDMR.

Marko Bela: Da, şi asta vreau să spun, că, în primul rând, nu putem lăsa pe seama celor doi miniştri şi pe umerii lor o astfel de decizie, de importanţă majoră pentru noi toţi. Şi nu putem lăsa nici pe seama UDMR. Eu am spus-o şi colegilor mei, întreaga coaliţie guvernamentală trebuie să ajungă la o anumită concluzie. Ori întreaga coaliţie susţine realizarea acestui proiect, ori întreaga coaliţie susţine stoparea lui, dar, după părerea mea, numai cu susţinerea întregii coaliţii putem merge mai departe.

AGERPRES: Altfel spus, cereţi o asumare a răspunderii pe acest proiect din partea întregului arc guvernamental?

Marko Bela: Aşa este, dar este clar acest lucru pentru mine. Şi de ce spun acest lucru? Vedeţi foarte bine că şi în celelalte partide, şi în PDL, sunt voci pro şi contra. În astfel de condiţii, nu cred că un ministru sau un anumit partid din coaliţie poate să-şi asume răspunderea şi eu nu aş recomanda acest lucru nici colegilor mei miniştri, nici UDMR-ului. După părerea mea, cât de repede, coaliţia trebuie să adopte o anumită poziţie. Ceea ce nu ne scuteşte şi nu scuteşte nicio persoană şi niciun demnitar de propria răspundere, şi totuşi este o altă situaţie.

AGERPRES: Peter Eckstein-Kovacs a demisionat recent din funcţia de consilier prezidenţial, iar unul dintre motivele declarate este tocmai cel legat de opinia sa diferită de a preşedintelui Băsescu cu privire la proiectul de la Roşia Montană. În plus, el şi-a exprimat şi speranţa ca UDMR să nu ajungă un ‘partid-cianură’. Va fi Eckstein-Kovacs sancţionat de Uniune pentru poziţia sa diferită?

Marko Bela: Nu cred că trebuie să fie sancţionat domnul Eckstein-Kovacs Peter, pentru că dânsul, în legătură cu Roşia Montană, a fost consecvent. Unii sunt de acord cu el, alţii nu, dar el a fost consecvent. Şi acum câţiva ani a avut un proiect de lege, o iniţiativă de a interzice cianura, deci nu putem afirma că în legătură cu Roşia Montană el şi-ar fi schimbat părerea. În acelaşi timp, nu mi-a plăcut că şi-a legat demisia de această problemă fiindcă, sincer, de luni de zile eu ştiam de intenţia domnului Eckstein de a pleca de la Cotroceni. Mie mi-a spus de acum câteva luni că se gândeşte să renunţe la această funcţie. Încă, la vremea respectivă, problema Roşiei Montane nu era pe prim-plan. Eventual, unul dintre motive, pentru dânsul, a fost şi acesta, dar din acest punct de vedere nu mi-a plăcut că în mod direct, de fapt cu abilitate politică foarte mare, şi-a legat demisia de motivul Roşia Montană. Dar, în ceea ce priveşte poziţia dânsului legată de Roşia Montană, a fost consecvent.

AGERPRES: UDMR nu este partid, dar păstrând sintagma domnului Eckstein-Kovacs, riscă această formaţiune să ajungă un ”partid-cianură”?

Marko Bela: Aşa ştiu că domnul Eckstein, nu cu mult timp în urmă, vroia să devină preşedintele UDMR. De ce a vrut să fie preşedintele unei Uniuni care implică astfel de riscuri?

AGERPRES: Credeţi că UDMR ar trebui să devină, la un moment dat, partid politic?

Marko Bela: Dacă UDMR ar vrea să devină sau ar trebui să devină partid, răspunsul meu este fără echivoc: Nu! Ca şi funcţionare, nu văd să avem vreo problemă, practic, noi avem un statut mai flexibil, un cadru mai larg decât un partid politic. La noi există o libertate mai mare de opinii, de platforme în cadrul formaţiunii, dar alte diferenţe nu sunt. Şi noi, în ceea ce priveşte viaţa politică, ne comportăm ca un partid politic. Dacă luăm o decizie politică, de exemplu, toată lumea trebuie să respecte această decizie. În Parlamentul României, dacă grupul parlamentar ia o decizie, o vor respecta şi cei care nu au fost de acord cu decizia respectivă. Din acest punct de vedere, pe partea aceea de acţiune politică nu avem diferenţe foarte mari, sau deloc, faţă de un partid politic. Ceea ce diferă este relaţia noastră cu ideologia. Este adevărat că suntem membri în Partidul Popular European şi că totuşi greutatea în UDMR este spre centru-dreapta, dar niciodată nu ne-am asumat o singură doctrină sau o singură ideologie şi nu vom face acest lucru nici în viitor, fiindcă dacă vrem să reprezentăm întregul electorat maghiar, atunci trebuie să acceptăm că o parte din acest electorat este de stânga, alta de dreapta, sunt şi social-democraţi, şi liberali, şi creştin-democraţi. Deci, aici avem o deosebire esenţială faţă de partidele politice.

AGERPRES: Sunteţi mulţumit de activitatea UDMR sub noua conducere şi de modul în care Uniunea îşi comunică iniţiativele şi priorităţile?

Marko Bela: Alţii trebuie să judece acest lucru, fiindcă eu nu m-am distanţat, deocamdată, destul de mult de conducerea UDMR, ca să am o perspectivă foarte clară. Nu că aş vrea să mă distanţez, dar noi zilnic ne întâlnim cu colegii, inclusiv şi cu preşedintele Uniunii, discutăm, ne consultăm. Nu pot afirma că eu nu am nimic cu deciziile luate de UDMR. Bineînţeles că nu mă implic şi nici nu pot să mă implic în toate probleme legate de UDMR în ultima vreme. Este adevărat că privesc puţin mai relaxat anumite probleme şi decizii. Eu cred că a trecut o jumătate de an de când domnul Kelemen a devenit preşedinte şi a făcut faţă foarte bine provocărilor. Am avut deja câteva probleme de rezolvat, situaţii destul de dificile. Deci, eu ce aş fi dorit? Să aibă loc o schimbare în fruntea UDMR, să vină un politician mai tânăr, totuşi cu o altă viziune, dintr-un anumit punct de vedere, dar în acelaşi timp, să ducem mai departe politica UDMR, concepţia UDMR, construită în aceste decenii. Până în momentul actual, acest lucru s-a realizat, nu am de ce să nu fiu mulţumit.

AGERPRES: Partidul Civic Maghiar sau partidul încă neînregistrat al lui Laszlo Tokes reprezintă noi opţiuni politice pentru electoratul maghiar. V-aţi gândit la o strategie prin care să asiguraţi reprezentarea etnicilor maghiari în Parlament, deocamdată, încă există un prag electoral care trebuie atins. Eventuale alianţe sau coaliţii cu celelalte formaţiuni?

Marko Bela: Până astăzi, reprezentarea electoratului maghiar în Parlament a reuşit să o facă UDMR. De fiecare dată când s-au apropiat alegerile au apărut temeri că, eventual, nu vom reuşi să avem în continuare această susţinere. Au apărut şi partide, ştiţi foarte bine, Partidul Civic Maghiar a apărut cândva, acum mulţi ani, cu mari speranţe de a combate UDMR. Au obţinut ceva rezultate la alegerile locale, dar ei, încet-încet, după părerea mea, vor dispărea. Aşa se pare că au o susţinere din ce în ce mai mică. Acum, a apărut o altă iniţiativă, de fapt, persoanele sunt aceleaşi şi de data aceasta, domnul Tokes Laszlo şi colegii, prietenii domniei sale, care vor să facă un alt partid. După părerea mea, acest partid, dacă vor reuşi să-l înregistreze, nu se va deosebi cu nimic de Partidul Civic Maghiar de altădată. Aceleaşi persoane, aceleaşi încercări de a sparge UDMR-ul. Nu văd, practic, nicio diferenţă. Dacă nu au reuşit cu Partidul Civic Maghiar, nu înţeleg de ce ar reuşi cu un alt partid, sub o altă denumire. Continuând ideea, dacă nu au reuşit cândva în UDMR, că ei toţi au fost în UDMR, de ce ar reuşi în afara UDMR? De ce nu au reuşit? Că UDMR a fost un partid dictatorial, după părerea lor, şi nu i-a lăsat să se impună, o fi fost aşa, numai că faptele arată altceva. Inclusiv că preşedintele de altădată al acestei Uniuni şi care a fost acuzat de foarte multe ori de această grupare de o astfel de atitudine autoritară, singur a decis că nu vrea să ducă mai departe funcţia de preşedinte şi ar vrea să vină altcineva în locul lui. Aşa că, nu cred că ei, dacă ar fi fost politicieni buni, nu ar fi reuşit în UDMR. În acest moment, după părerea mea, preocuparea noastră în continuare trebuie să fie o susţinere cât mai mare a electoratului maghiar, o comunicare cât mai bună cu acest electorat şi nu să ne gândim la alianţe cu alţii, cu un alt partid maghiar. Mai ales că ceea ce v-am spus în legătură cu partidele româneşti este valabil şi în legătură cu aceste grupări sau partide maghiare. Care sunt programele? Unde sunt obiectivele prin care să aducă ceva nou alături de UDMR? Problema acestor partide maghiare care apar periodic este că ele, practic, nu au nimic de spus propriului electorat, în afara faptului că ei vor mandate, vor putere, vor şi ei ceea ce face UDMR, numai că, probabil, mult mai slab. Nici nu vorbesc de programul lor, ce vor sau cum vor să realizeze acest lucru. Între timp, unii au primit şi instrumente. Domnul Tokes Laszlo este europarlamentar. Este în Parlamentul European de câţiva ani buni, eu n-am cunoştinţă că ar fi rezolvat ceva acolo.

AGERPRES: Trecând de la politică la poezie. Domnule vicepremier, mai câştigaţi bani din poezii? Îmi amintesc de o perioadă în care aţi luat bani în avans pentru poeziile pe care urma să le scrieţi.

Marko Bela: Scriu din ce în ce mai multe poezii, dar nu banii sunt importanţi. Pentru mine importantă este menirea de literat, de poet. În ultimii ani mi-au apărut mai multe volume, inclusiv traduse în limba română şi încet-încet, mă întorc la menirea mea iniţială.

Antonescu: Decizia instanţei privind PDL are consecinţe directe la nivelul structurilor Parlamentului

4 Sep

Antonescu a făcut această declaraţie după ce a fost întrebat despre ţintele USL în această toamnă.

El a răspuns că în aceste zile a apărut o problemă care “nu-i aşa, anecdotică, sau o nouă confruntare de mahala”. ”Eu vă spun sincer, eu n-am stat să văd dacă domnul Oltean a dus actele la Tribunal. În funcţie de decizia pe care o va da instanţa, are consecinţe directe la nivelul structurilor celor două Camere, pentru că acolo Regulamentul Camerelor spune foarte clar: grupurile parlamentare sunt făcute pe partide şi ele îşi asumă funcţiile la nivelul conducerii Camerei, la nivelul conducerilor comisiilor”, a declarat Crin Antonescu.

Pe de altă parte, el a spus că în prima săptămână de activitate parlamentară va avea discuţii cu UDMR pe tema legilor electorale.

Încetarea activităţii Partidului Democrat Liberal şi radierea acestuia a fost solicitată de un bărbat Tribunalului Capitalei, dar şi Ministerului Public, instituţie care a însă a direcţionat cererea petentului către instanţă.

Petiţia adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de către Viorel Rînghilescu, prezentată în cadrul unei emisiuni la Antena 3 “ca reprezentând dovada faptului că, Ministerul Public a fost sesizat de o persoană interesată în legătură cu încetarea activităţii acestui partid politic, care nu ar fi respectat dispoziţiile legii partidelor politice şi trebuia să solicite Tribunalului Bucureşti radierea, a vizat o cauză aflată pe rolul acestei instanţe de judecată, în care petentul este parte”, se arată într-un comunicat remis, sâmbătă, presei.

Tribunalul Bucureşti va lua în discuţie, în 8 septembrie, cererea lui Viorel Rînghilesci, preşedintele Partidului Democrat, de dizolvare a PDL, întrucât acest partid nu şi-a înregistrat în termen legal documentele adoptate în urma Convenţiei Naţionale din 14 mai 2011.

Secretarul general al PDL, Ioan Oltean, a declarat, sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că modificările la Statutul PDL au fost depuse cu întârziere la Tribunal şi a recunoscut faptul că responsabilitatea aparţine secretarului general al partidului.

“Modificările au fost depuse cu întârziere. Termenul de 30 de zile este de recomandare, instanţa va aprecia şi va da o soluţie, pe care noi o vom respecta”, a spus Oltean. El a arătat că secretarul general al partidului “ar fi trebuit să urmărească chestiunea asta”. Modificările la Statutul PDL au fost adoptate la Convenţia Naţională din 14 mai.

Preşedintele PDL, premierul Emil Boc, a declarat, sâmbătă, la Eforie Nord, că termenul de 30 de zile prevăzut în Legea partidelor politice pentru înregistrarea la Tribunal a modificărilor la Statut este “un termen de recomandare, nu de decădere”.

“Vreau să fiţi liniştiţi. Documentele au fost semnate, sunt înaintate spre Tribunalul Municipiului Bucureşti. Termenul de 30 de zile din legea partidelor politice este un termen de recomandare, nu de decădere, pentru că în legea partidelor politice, articolul 53, atunci când s-a dorit să se menţioneze că un termen este de decădere, s-a menţionat expres”, a declarat Emil Boc.

El a dat ca exemplu termenul de 6 luni pentru înscrierea unui partid politic, care este termen de decădere.

“Restul termenelor, dacă nu sunt de decădere, este de recomandare. Congresul a fost absolut legal, nu a existat niciun fel de contestare a congresului, partidul îşi desfăşoară activitatea în concordanţă cu principiile Constituţiei. Deci, unii spun, toţi vorbesc, important e să ştiţi exact ce se întâmplă”, a mai spus premierul.

Conform articolului 25 alineatul 2 din Legea partidelor politice, orice modificare a Statutului partidului “se comunică Tribunalului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data adoptării”.

“În cazul în care modificările nu sunt comunicate conform art. 25 alin. (2) sau dacă instanţa a respins cererea de încuviinţare a modificării statutului, iar partidul politic în cauză acţionează în baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului Bucureşti încetarea activităţii partidului politic şi radierea acestuia din Registrul partidelor politice”, prevede articolul 26 al legii.

Articolul 53, la care s-a referit Emil Boc, prevede că: “Partidele politice existente la data intrării in vigoare a prezentei legi continuă să funcţioneze pe baza actelor legale de înregistrare valabile la data înfiinţării. În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, partidele politice existente se vor conforma prevederilor acesteia, urmând procedura judiciară stabilită la art. 18-21, sub sancţiunea radierii din Registrul partidelor politice”.

“Termenul de 6 luni pentru înscriere este un termen de decădere”, mai prevede articolul 53 al legii intrate în vigoare în anul 2003.

Ziare.com – Adrian Nastase: PSD nu va face alianta cu PDL, USL isi consolideaza unitatea

25 Aug

Social democratii ii transmit presedintelui Traian Basescu, dar si democrat liberalilor, prin vocea lui Adrian Nastase, ca nu vor face alianta cu PDL, in ciuda incercarilor de “apropiere prin adoptarea unor masuri socialiste”, deoarece USL nu se va destrama.

“Apreciez preocuparea permanenta atat a presedintelui Traian Basescu, cat si a altor reprezentanti ai PDL pentru soarta USL. Este o dovada clara a faptului ca proiectul Opozitiei unite si-a atins unul dintre scopuri – acela de a construi o alternativa viabila la actuala guvernare – si ca el da fiori reci puterii portocalii…Incercarile Guvernului Boc de a se apropia de stanga esichierului politic si de a se “acomoda” cu pozitia PSD sunt sortite esecului. PSD nu va face alianta cu PDL!”, scrie Adrian Nastase pe blogul personal.

Fostul premier le mai transmite celor din PDL ca Uniunea isi consolideaza unitatea, iar scopul lor este “apararea democratiei si a statului de drept”. ”In acelasi timp, vreau sa ii asigur pe cei de la PDL ca USL isi consolideaza unitatea. Orice confruntare cu abuzurile partidului-stat si cu sistemul mafiot reprezentat de PDL ne face mai puternici. Este firesc ca intre PSD – singurul partid de stanga de pe scena politica – si PNL – singurul partid de dreapta din Romania – sa existe diferente. Ele vor exista intotdeauna. Dar ele nu sunt si nici nu vor fi probleme in armonizarea pozitiilor celor doua partide, atat timp cat scopul nostru este acela de a apara democratia si statul de drept si de a scoate tara din criza economica”, mai noteaza deputatul PSD.

Mai mult chiar, le transmite democrat liberalilor ca in ciuda propagandei pe care o fac, Opozitia va ramana unita. ”USL a demonstrat ca este o constructie politica viabila, de care romanii au nevoie. Frica pe care o manifesta cei de la PDL este fireasca, dar ar trebui sa stie si sa fie constienti de faptul ca propaganda pe care o fac in ultimele zile nu poate sparge unitatea opozitiei. Ar fi mult mai bine daca urmasii lui Traian Basescu s-ar preocupa de soarta propriului partid, acolo unde, adevaratul conducator a devenit Sebastian Lazaroiu, un fel de gauleiter al lui Basescu pentru PDL, in vreme ce Emil Boc si Elana Udrea se ocupa doar de finantarea partidului”, mai noteaza fostul premier.

Mediafax – Kelemen: UDMR nu exclude posibilitatea participării la alegerile locale pe liste comune cu CNMT

25 Aug

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, miercuri, în judeţul Cluj, că Uniunea nu exclude posibilitatea de a participa pe liste comune la alegerile locale cu Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Kelemen Hunor a spus, miercuri, la Sic, judeţul Cluj, că UDMR şi CNMT ar putea avea candidaţi comuni la alegerile locale din 2012. ”Mă bucur că vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, a preluat ideea lansată de mine acum zece zile, când au început Zilele Maghiare de Cluj, mă bucur că şi el susţine ceea ce noi susţinem de foarte mult timp şi mă bucur că, după un an şi ceva, domnul Tokes a ajuns la concluzia că sunt momente când trebuie să mergem pe liste comune. Listele UDMR sunt deschise, aşa cum deschise au fost în 2009 pentru domnul Tokes ca să ajungă în Parlamentul Eurropean, în continuare vom susţine acest lucru. Dânsul a prins un mandat important şi sperăm că va continua şi după 2014 activitatea în Parlamentul European tot în culorile UDMR”, a afirmat Kelemen Hunor.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, participă, miercuri, la comemorarea zilei “Sfântul Birtalan” în localitatea Sic, judeţul Cluj.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 111 other followers