Intervenţii Crin Antonescu, în cadrul conferinţei de presă a USL, 21 mai 2012 (+ video)

”Bună ziua!

La ședința din această dimineață s-au discutat câteva chestiuni, înainte de toate, despre acțiunile noastre parlamentare și cel mai important dintre proiectele legislative este cel legat de modificarea legii electorale. Mâine, în Camera Deputaților, azi la Comisia juridică a Camerei și mâine în plenul Camerei Deputaților, suntem mobilizați pentru dezbaterea și votarea acestei legi.

Aș spune câteva lucruri în numele Uniunii Social Liberale, în numele inițiatorilor, care sunt în fața dumneavoastră, despre această lege. Le-aș spune încă o dată pentru că ele au fost spuse, din momentul în care am făcut public proiectul nostru, au fost spuse în Senat, atunci când l-am susținut acolo. Au fost spuse de către deputatul și primul-ministru Victor Ponta în dezbaterea cu o serie de ONG-uri. Mă văd nevoit să le repet pentru că există cel puțin o campanie de presă împotriva acestui proiect de lege, care pornește de la premise false, induce concluzii false și cred că cetățenii României trebuie să fie corect informați.

Acuzația că această lege a așa-numitului uninominal pur, a unui vot majoritar într-un tur, în formula sa riguros exactă, nu are nimic nedemocratic. Ea este una din formulele sau unul din sistemele electorale posibile, practicate, știți foarte bine, în țări cu bătrână verificată și eficientă democrație, în primul rând în Marea Britanie.

Este într-adevăr un sistem electoral sau o formulă electorală care poate lăsa nereprezentate partide ai căror candidați nu pot câștiga competiția uninominală în niciun colegiu, competiția în niciun colegiu, competiția uninominală, dar este o formulă care este perfect democratică și perfect corectă în raport cu opțiunea la nivel uninominal, la nivel de colegiu. Cu alte cuvinte, câștigătorul colegiului obține mandatul. Dacă această lege e considerată nedemocratică, înseamnă că e nedemocratică și legea în baza căreia au loc alegerile locale, și n-am văzut o campanie împotriva acestei legi. Înseamnă că e nedemocratică și legea prin care și în 2008 și acum , președinții consiliilor județene se aleg, și n-am văzut o campanie. Înseamnă că era nedemocratică și propunerea președintelui Traian Băsescu, în același sens în care o facem și noi acum, și n-am văzut deloc o campanie atunci, dimpotrivă, am văzut o campanie de susținere și de presiune asupra celor care, la momentul respectiv, eram în opoziție.

Bineînțeles că avantajele și dezavantajele fiecărui sistem electoral pot fi discutate îndelung și reamintesc faptul că în capetele gamei de formule electorale există două formule curate, să spunem așa. Pur proporțional, care este sistemul de liste pe care l-am avut în România și care a fost temeinic, dar temeinic și îndelung atacat de către oameni care, mulți dintre ei azi, sunt protagoniști ai campaniei împotriva uninominalului pur, deci o formulă care face dreptate votului din punct de vedere proporțional, dar lasă foarte puține alegeri la nivel de individ celor care aleg, deci ei sunt puși în fața unei liste și proporționalitatea operează, un vot pur politic. Sau avem la capătul celălalt această formulă, care îi dă practic alegătorului toată responsabilitatea, în cunoștință de cauză, să-și aleagă deputatul sau senatorul, așa cum își alege primarul sau președintele de consiliu județean.

Există drept efecte pozitive ale acestei formule constituirea de majorități solide și considerăm că România are nevoie anii următori de o majoritate solidă, de guverne sprijinite de majoritate solidă, ca să nu mai asistăm la traficul de parlamentari, la combinațiile de culise, la toate aceste răsturnări din trei-cinci voturi, cum am văzut în acești ani. De asemenea, are avantajul de a așeza în scena politică, în general în formulă bipolară, partide puternice, care să poată pe parcursul mai multor cicluri electorale să se identifice și doctrinar și să-și selecteze candidații, în primul rând cu gândul la ce alegeri vor face cetățenii. Cu alte cuvinte, e o intervenție majoră a cetățenilor în lista și în ierarhia fiecărui partid.

Noi am optat pentru această formulă, ea se va dezbate, se va vota. Are avantaje și dezavantaje, dar, în orice caz, este cu totul deplasat, cu totul mincinos să susții că este o lege nedemocratică, o lege care îngroapă democrația sau o lege care instituie partidul unic. Nici practic acest lucru nu este posibil. Reamintesc că Uniunea Social Liberală, favorită, sigur, a acestor alegeri în orice sistem, dar care ar putea beneficia, fiind foarte puternică, de această formulă. Nu este alcătuită dintr-un singur partid, nu avem, deci, în niciun fel pericolul partidului unic și, de altfel, nicăieri în lume unde acest sistem s-a aplicat, nu s-a ajuns vreodată la partid unic.

Vom fi toți, așadar, mobilizați pentru dezbaterea și pentru votul din Cameră și sperăm că decizia celei de-a doua Camere a Parlamentului va fi similară cu cea a Senatului și că această lege va trece și pe baza ei se vor face alegerile parlamentare în cursul acestui an.

Aș mai face un foarte scurt comentariu. În toată această perioadă, sigur, suntem în campanie electorală. Am fost în multe locuri din țară, lucrurile din punctul de vedere al candidaților și echipelor de campanie USL merg foarte bine, aș nota și aș saluta colaborarea foarte bună, foarte eficientă, care în mai toate județele țării se manifestă între candidați, susținători, am văzut în câteva județe, chiar în acest weekend că, indiferent de faptul că avem candidatul comun liberal sau social-democrat, el este susținut și de către celălalt partid.

Avem o singură situație specială la Buzău unde au apărut niște materiale electorale, panouri, bannere, flyere, calendare și alte lucruri, în care se vorbește despre faptul că unul dintre candidații USL nu l-ar susține pe celălalt și poziția Uniunii Social Liberale, a Partidului Social Democrat, președintele său este aici, este categorică. Peste tot, inclusiv la Buzău, toți membrii și susținătorii noștri sunt chemați să voteze candidații Uniunii Social Liberale și nu alții, pentru că acesta este sensul construcției politice pe care am făcut-o și variantei în care am ales să candidăm. ”

Întrebări mass-media:

Jurnalist: Îl poate împiedica pe președintele Băsescu o eventuală decizie a Parlamentului să nu participe la Consiliul European?

Crin Antonescu: Ca parlamentar și ca președinte de partid parlamentar, eu vreau să vă spun că decizia Parlamentului, oricare ar fi ea, este, dacă nu juridic, politic obligatorie pentru cei doi protagoniști. Imaginați-vă cum ar fi ca președintele sau primul-ministru, împotriva unei decizii a Parlamentului, să se prezinte la acest Consiliu European. Și argumentul care este cel mai puternic e totuși formulat în Constituție negru pe alb – Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român.

Cred că o decizie în această privință, în care Constituția nu e clară și nici vreo altă reglementare legală,  red că o decizie de natură pur politică nu poate fi luată decât de Parlament și cred că deciziile Parlamentului, care au, cel puțin simbolic, forță de lege trebuie respectate în primul rând de către acești doi oameni, președinte și prim-ministru.

(Mediafax) Antonescu despre primirea unor PDL-işti în partid: A fost vorba şi de un oportunism în sens practic

Liderul PNL, Crin Antonescu, a declarat, vineri, răspunzând la o întrebare legată de primirea unor PDL-işti în partid, că “a fost vorba de un oportunism în sens practic” şi dacă PNL nu ar fi primit nişte oameni care au vrut atunci să treacă linia frontului ar fi fost şi azi Guvernul Ungurenu.

Întrebat, la Alba Iulia, dacă PNL va continua să primească PDL-işti în partid, Crin Antonescu a răspuns că nu se pune problema “de primit sau neprimit”, ci a fost vorba de opţiunile unor oameni, a fost vorba şi de “un oportunism în sens practic”.

“Nu se pune problema de primit sau neprimit, a fost vorba de opţiunile unor oameni, a fost vorba şi de un oportunism în sens practic, eu l-am mărturisit. Erau oameni care atunci ne judecau cu multă severitate şi era dreptul lor să o facă. Dar astăzi toţi cei care se bucură că am schimbat acest guvern mai devreme cu şase – şapte luni trebuie să înţeleagă că aşa e în politică, dacă nu am fi primit nişte oameni care au vrut să treacă atunci linia frontului, am fi avut şi azi Guvernul Ungureanu”, a spus Antonescu.

El a reamintit şi de gluma făcută de preşedintele Traian Băsescu la învestirea Guvernului legată de ţinuta uneia dintre participante, spunând că el “a gustat-o”.

“Ştiţi că la învestirea Guvernului, preşedintele, deşi într-o situaţie grea, a avut totuşi puterea de a face o glumă, pe care eu unul am gustat-o, pentru că cine are puterea să fie autoironic se bucură întotdeauna de aprecierea mea. Ştiţi că l-a întrebat chiar pe premier dacă mai există cineva în PDL. A văzut o doamnă care i s-a părut îmbrăcată în portocaliu. Doamna era într-un fel de roşu, vă asigur eu, dar lumina îl făcea să o vadă portocalie”, a afirmat Antonescu.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a participat, vineri seară, la Alba Iulia, la acţiunea de lansare a candidaţilor USL Alba, la eveniment fiind prezenţi aproximativ 2.500 de membri şi simpatizanţi ai USL din Alba Iulia şi din judeţ.

Intervenţiile preşedintelui PNL, Crin Antonescu, în cadrul conferinţei de presă a USL, 14.05.2012 (+ Video)

„Am discutat şi astăzi în reuniunea Uniunii Social Liberale lucruri legate de coordonarea campaniei electorale pentru alegerile locale, campanie în care deja ne aflăm. Din punctul nostru de vedere lucrurile merg aşa cum o arată şi sondajele parţiale pe care le avem în diferite locuri din ţară, din ce în ce mai bine, sigur că pe de o parte a fost şi este dificil pentru noi să gestionăm simultan şi preluarea guvernării într-un moment foarte dificil şi coordonarea campaniei electorale. S-au împărţit, ca să spunem aşa, din punct de vedere organizatoric lucrurile, pe de altă parte însă dincolo de această dificultate suplimentară e limpede că schimbarea de guvern a dat un impuls şi o coeziune suplimentară tuturor candidaţilor şi organizaţiilor noastre.

Practic în acest moment toate lucrurile sunt pe făgaşul normal, toate chestiunile care ţin de coordonarea campaniei de la centru către teritoriu sunt fixate, finalizate şi funcţionează şi sigur că din punct de vedere pur politic, aceste alegeri locale repUSLrezintă pentru noi prioritatea numărul unu. Avem în acest moment toate motoarele în funcţiune, campania se derulează din punctul nostru de vedere normal, aşteptăm începând cu Bucureştiul rezultate spectaculoase, rezultate categorice, şi sperăm ca la capătul aceste campanii electorale să avem la nivelul administraţiei locale să avem o hartă a României cât mai apropiată de ceea ce Uniunea Social Liberală cu un an în urmă a proiectat.

Sigur că au existat şi încă mai există şi dificultăţi de traseu, dar ele sunt din ce în ce mai puţine şi din ce în ce prezente  în din ce în ce mai puţine locuri. Vom continua să distingem foarte clar între ceea ce înseamnă activitatea guvernamentală şi despre asta primul-ministru v-a informat de fiecare dată şi vă informează în continuare. Pentru cei care sunt în guvern în frunte cu primul-ministru evident că guvernarea este prioritatea absolută. Ceilalţi, eu din partea Partidului Naţional Liberal, Secretarul General al Partidului Social Democrat şi tot comitetul, grupul de conducere a campaniei, facem din campania la alegerile locale prioritatea absolută. De asemenea mai avem lucrurile importante de rezolvat în Parlament şi despre care domnul preşedinte, pentru că în calitate de preşedinte al PSD şi de deputat, domnul preşedinte Ponta vă va informa imediat.

Jurnalist: Aţi terminat în USL discuţiile despre cum se repartizează posturile de prefecţi şi cele de secretari de stat?

Crin Antonescu: Este o distincţie aici. Posturile de prefecţi, cum se cunoaşte foarte bine, nu sunt alocate pe criteriu şi pe algoritm politic. După cum aţi văzut primul-ministru şi guvernul au făcut din prima şedinţă schimbările pe care le-au considerat necesare, nu a existat în sensul acesta o împărţire pe algoritm politic. În ceea ce priveşte secretarii de stat  a existat o discuţie, pentru că aici este vorba foarte clar de o asumare politică, am şi spus-o, pe funcţie de secretari de stat ca şi miniştrii evident şi celelalte instituţii care sunt echivalate, a căror conducător este echivalat cu un secretar de stat, este etajul politic al administraţiei centrale şi în care în urma discuţiilor dintre noi, dintre partidele noastre vom face propuneri primului-ministru sau miniştrilor cei care numesc, evident având în prim plan nu doar criteriul politic, ci şi criteriul competeneţelor. O discuţie între formaţiuni a existat şi există şi ea este aproape finalizată.

Jurnalist: Cum comentati declaraţia lui Ludovic Orban care a spus ca şi-ar dori ca la alegerile din 2016, PNL să aibă candidaţi separaţi?

Crin Antonescu: Orice declaraţie care descrie dorinţe nu este de condamnat. Până la urmă, este o declaraţie normală sau această parte a declaraţiei sale este normală. Toţi ne dorim, lucrăm pentru partidele noastre şi ne dorim la un moment dat să mergem singuri în alegeri, să căştigăm singuri în alegeri, să guvernăm singuri.    Cu asta sunt absolut de acord şi este după părerea mea un pic superflu, pentru că acum alta este miza. Nu sunt însă de acord cu o altă parte a declaraţiilor domnului Orban şi anume cele care înseamnă un atac la partenerul nostru de coaliţie actual. Aşa ceva e de nepermis, voi discuta această chestiune şi faptul că domnul Orban, despre dânsul discutăm este doar că este mai notoriu, mai există astfel de declaraţii, unele vin din partea unor oameni dinPSD, dar mai puţini cunoscuţi în teritoriu, de asta am mai spus că sunt mici problele, dar astea se reglează. Dar domnul Orban care are o experienţă şi o statură net superioară altor colegi, am alte aşteptări şi cred că în acest moment primează cum câştigăm pentru USL, pentru Partidul Naţional Liberal aceste alegeri, nu ce facem noi în 2016 şi cum îi omorâm noi pe PSD-işti în 2016. Asta se va discuta la momentul potrivit. Mulţumesc frumos!”

Intervenții Crin Antonescu – conferința de presă consacrată prezentării Cabinetului Victor Ponta, 1 mai 2012

”Bună seara tuturor,

Aș vrea înainte de toate să îl felicit pe premierul desemnat, domnul Victor Ponta, pentru curajul de a se afla în situația de față și de a-i ura succes. Aș vrea să îi mulțumesc pentru faptul că, împreună, am putut lua decizia politică de a intra acum la guvernare, pentru că doar înlăturarea unui guvern incompetent, în bună măsură corupt și pe deplin responsabil nu răspundea nevoilor adevărate ale cetățenilor României. 

Cunoaștem împreună ca și toți colegii noștri ce frustrări, ce nevoi, ce suferințe, și mai ales ce așteptări au compatrioții noștri și îi mulțumesc încă o dată lui Victor Ponta înaintea tuturor, pentru că poate în premieră am fost capabili ca oameni politici să punem această nevoie înaintea unor eventuale calcule electorale și politicianiste.

În Constituția României scrie foarte clar, negru pe alb, care sunt prerogativele și  care sunt obligațiile Guvernului României, care sunt de asemenea prerogativele, responsabilitățile, obligațiile primului-ministru și aș vrea ca poate pentru prima dată sau pentru prima dată pe deplin să facem așa cum scrie la carte. Ca atare o spun foarte limpede, asumându-mi, împreună cu întreaga Uniune Social Liberală, responsabilitatea politică pentru ceea ce va face sau nu va face acest guvern, o spun limpede: va fi un guvern condus de un singur om, și anume primul său ministru Victor Ponta, va fi un guvern care va exprima politic Uniunea Social Liberală, partidele noastre, Programul nostru de guvernare, obiectivele noastre, dar care se va afla doar sub cenzura Constituției și legilor, și doar sub cenzura Parlamentului ca instituție.

Așa este, acest guvern va fi condus la Palatul Victoria exclusiv, nu la sediile partidelor, nu de consultări, de comisii și consilii politice para-guvernamentale, și le-am spus colegilor mei care vor fi membri ai Cabinetului Victor Ponta că au pe toată durata șederii lor în acest guvern un singur prim-ministru, un singur șef, un singur om, care ia în numele Guvernului, ultima decizie.

Aș vrea să spun încă o dată că îmi pun toate speranțele și eu, ca atâția români, în acest guvern, că sunt perfect solidar și perfect încrezător în ceea ce el va putea face și aș vrea și eu, încheind, să îi mulțumesc colegului, partenerului, prietenului meu Victor Ponta pentru faptul că în aceste zile relația noastră a decurs eficient, a decurs corect, și cred că am făcut împreună un lucru bun.

S-a vorbit, dumneavoastră ați vorbit, pentru că așa e incitant și așa e spectaculos, despre negocieri dure, despre schimbări, despre întoarceri, despre tratative pe ultimii metri. E frumos, e pasionat, ca telespectator, cât am apucat, am gustat, dar trebuie să vă spun adevărul și anume că discuția, adică prezentarea propunerii, pentru că de la asta am plecat, propunerii, viziunii primului-ministru privitor la structura Guvernului, privitor la arondarea ministerelor și privitor la personalităților care ocupă aceste ministere nu a durat mai mult de o oră și că această formulă guvernamentală pe care Victor Ponta a prezentat-o azi, în proporție de 90% și în liniile ei mari, a fost definitivată încă de acum câteva zile.

Îi doresc din tot sufletul succes premierului Victor Ponta și cabinetului său, pentru că succesul său nu va fi doar succesul politic al Uniunii Social Liberale și partidelor noastre, ci va fi o deschidere către încredere, către speranță, către optimism pentru toată România.

Mulțumesc!”

Întrebări din partea mass-media:

Jurnalist: Domnule Antonescu, domnul Hellvig nu se ocupă de campania electorală a PNL?

Crin Antonescu: Domnul Hellvig, care este și rămâne Secretar General al Partidului Național Liberal, era într-adevăr, până în acest moment, Șeful campaniei pentru alegerile locale din partea Partidului Național Liberal. Pentru că intră în Guvernul Ponta, la reuniunea de mâine, conducerea campaniei electorale va fi preluată, cred, de domnul Dan Motreanu, pe care eu îl voi propune.

Și pentru că tot am vorbit de reuniunea de mâine, legând cumva cu întrebarea anterioară, și din punctul de vedere al Partidului Național Liberal nu au cum să fie probleme mâine la acest vot, pentru bunul motiv că, excepție făcând o singură persoană, toți cei care se regăsesc ca miniștri au făcut parte din acel așa numit Guvern din umbră pe care Partidul Național Liberal l-a publicat chiar când nu exista Uniunea Social Liberală, în anul 2012.

Reamintesc acest lucru pentru a arăta, încă o dată, că facem lucruri serioase și că ne ținem de cuvânt, pentru că puțină lume a luat în serios la vremea respectivă faptul că miniștrii anunțați de Partidul Național Liberal chiar vor fi propuși când vom ajunge la guvernare cu adevărat. Persoana care face excepție, este un tânăr și strălucit, în opinia mea, economist, domnul Lucian Isar, pe care sper, așa cum am găsit toată deschiderea, propunându-l primului-ministru, să îl trec prin votul Partidului Național Liberal, chiar dacă – nota bene!, domnia sa nu este membru al Partidului Național Liberal.

Jurnalist: Dat fiind faptul că în ultima perioadă ați tot marșat pe ideea că nu ar trebui să existe niciun membru al Guvernului Ungureanu, niciun membru din gașca domnului Băsescu, niciun tehnocrat gen domnul Predoiu sau domnul Orban, nu pe listele PNL, cum vă împăcați acum cu numirea domnului Orban la Afaceri Europene?

Crin Antonescu: Este o seară frumoasă și toți am vorbit frumos, și dumneavoastră mă faceți acum din nou să folosesc termeni duri. Să mă autocitez: am spus limpede în acest guvern nu se va regăsi nimeni din gașca lui Băsescu. Nu toți oamenii care au lucrat, de pildă Leonard Orban, pot fi calificați ca oameni din gașca lui Băsescu. Diferența dintre domnul ministru Predoiu și domnul ministru Orban din acest punct de vedere cred că nu vă scapă (…).

            Eu am spus că este normal ca acest cabinet să vină cu proprii săi oameni, domnul prim-ministru desemnat a împărtășit din capul locului o asemenea viziune. Presupusa discuție sau tensiune dintre noi pe acest subiect nu a existat, iar explicația pentru prezența domnului Leonard Orban, care vă reamintesc nu s-a născut pe timpul lui Traian Băsescu – e un om care a fost secretar de stat în vremea guvernării Convenției Democratice deja, care a lucrat la integrarea europeană împreună sau sub conducerea domnului ministru pe atunci Vasile Pușcaș, cred, în perioada 2000-2004, care a fost comisar european propus de Guvernul Tăriceanu, prezența domnului Leonard Orban a fost explicată foarte precis și foarte clar de către premierul desemnat, anume domnul Victor Ponta (…).

Transcriptul emisiunii “La ordinea zilei” de la Antena 3, invitat Crin Antonescu

Dana Grecu: Vă mulţumesc foarte mult că aţi rămas la “Ordinea zilei”. Doamnelor şi domnilor, vă prezint invitatul. Crin Antonescueste aici, preşedintele PNL şi co-preşedinte al USL. Bună seara, domnule preşedinte.

Crin Antonescu: Sărut mâna. Bună seara.

Dana Grecu: Radu, ce bine că ai rămas.

Radu Tudor: Să vezi ce bine o să fie de acum încolo.

Dana Grecu: Să vezi ce bine o să fie de acum încolo. Sincer, ştiţi, sincer, foarte sincer, v-aţi aşteptat, domnule preşedinte Crin Antonescu, să ajungeţi la guvernare? Nu, sincer, dacă puteţi să-mi spuneţi.

Crin Antonescu: Am fost sigur…

Dana Grecu: Mai bine nu-mi răspundeţi decât să-mi spuneţi nişte gogoşi.

Crin Antonescu: Mă intimidaţi şi fără să spuneţi nimic. Nu insistaţi.

Dana Grecu: Îmi pare rău că vă intimidez. Aş fi vrut să provoc alte reacţii, dar e bine şi aşa.

Crin Antonescu: Pe acestea le pot mărturisi.

Dana Grecu: Vă rog.

Crin Antonescu: Cu intimidatul. Am fost sigur că vom ajunge la guvernare. Problema se pune probabil în legătură cu momentul ajungerii la guvernare şi, aşa cum am declarat – eu sunt un om sincer, ce gândesc asta declar – în zilele dinaintea moţiunii de cenzură şi chiar în dimineaţa moţiunii de cenzură am spus că era o şansă mai mult decât altădată, numai că reţinerea mea, de altfel şi a lui Victor Ponta şi altor colegi, era generată de faptul că nu poţi şti niciodată care este capacitatea de a influenţa, de a intimida, de a descuraja, de a schimba intenţiile pe care oamenii care au fost şi care în bună măsură mai sunt la putere, pentru că nu are rost să ne iluzionăm că s-a schimbat puterea în România. S-a schimbat, sper lunea viitoare, cu acordul Parlamentului, s-a schimbat guvernul. Guvernul nu înseamnă toată puterea şi atunci ştiam că sunt şanse mai mari ca oricând, ştiam că sunt mulţi oameni hotărâţi să voteze moţiunea de cenzură, ştiam că are şanse foarte mari însă, aşa cum s-a văzut şi mai ales cum din câteva cazuri nu s-a văzut, dar s-a întâmplat, există oameni care au fost descurajaţi peste noapte, oameni care nu s-au mai prezentat sau oameni care au luat o altă decizie decât cea pe care o anunţaseră chiar public.

Dana Grecu: Deci spuneţi că v-aţi aşteptat să câştigaţi.

Crin Antonescu: Am ştiut că avem şanse destul de mari.

Dana Grecu: Guvernul, chiar acum, înainte de alegeri.

Crin Antonescu: Am ştiut că avem şanse destul de mari din momentul în care a plecat Sorin Frunzăverde din Partidul Democrat Liberal şi a urmat totuşi descompunerea partidului de guvernământ, în principal. Asta ne dădea speranţă specială, ca să spun aşa.

Dana Grecu: Da, Radu, te rog frumos.

Radu Tudor: Pentru mine, lucrul esenţial este raportarea la centrul de putere numit Palatul Cotroceni.

Dana Grecu: Corect.

Radu Tudor: În ce măsură acest guvern va reuşi să aibă libertate de mişcare şi libertate de acţiune, aşa cum ai tu aici, “La Ordinea zilei”, să aibă Victor Ponta în guvernul său, pentru că noi ştim foarte bine, în ultimii ani Traian Băsescu şi neinvitat a intrat în Palatul Victoria şi nu vreau să-mi imaginez momentul în care Traian Băsescu se duce neinvitat peste Victor Ponta la Palatul Victoria şi n-aş mai vrea să mai retrăiesc chestiunile acestea de conflict între Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria. Şi aici este, din punctul meu de vedere, marea responsabilitate a USL care ţine într-o oarecare măsură şi de majoritatea din parlament. Dacă o veţi consolida, majoritatea din parlament, pisica pe care o vede Traian Băsescu va fi din ce în ce mai mare şi mai zbârlită.

Crin Antonescu: Uitaţi-vă cum văd eu aceste lucruri şi cum, vă asigur, le vede deopotrivă şi Victor Ponta. Prioritatea şi responsabilitatea noastră în acest moment este guvernarea, pentru că noi am făcut o opţiune şi anume aceea de a ne oferi, de a insista, de a forţa preluarea guvernării, nu doar răsturnarea Guvernului Ungureanu. Am făcut această opţiune în ciuda unor opinii foarte importante chiar din tabăra noastră, după cum ştiţi, conştienţi, convinşi de faptul că România are nevoie acum cât mai curând, mâine dacă se poate, de o guvernare mai responsabilă, mai cinstită, mai performantă. Din punctul acesta de vedere, în raport cu aşteptările care există, să spunem odată că nu este treaba guvernului de pildă să-l suspende pe Traian Băsescu. Treaba guvernului este să guverneze constituţional şi, dacă se poate, cât mai bine România. Asta înseamnă însă că oricum guvernul nu trebuie să admită şi vă asigur că în frunte cu primul ministru este decis să nu admită nici un fel de imixtiune a preşedintelui în treburile Executivului.

Dana Grecu: Ce înseamnă că nu va permite asta?

Crin Antonescu: Nu va permite, de pildă, nici un fel de sugestie, de insistenţă sau de, cu atât mai puţin, condiţionare eventuală a preşedintelui legată de componenţa guvernului, de titularul unui minister sau altul, de structura guvernului, de o decizie sau alta a guvernului. Guvernul este liber să ia deciziile pe care le consideră de cuviinţă, fiind cenzurat de două lucruri: de Constituţie şi legile în vigoare, şi de Parlament, care în orice moment îl poate trage la răspundere. Nicidecum de preşedinte. Preşedintele poate să povestească, să recomande, să se pronunţe, să solicite prezenţa la o şedinţă de guvern. E cu totul altceva, dar a-i limita, a-i influenţa sau, cu atât mai puţin, a-i impune decizii este exclus. Cealaltă problemă de natură politică mai amplă, şi anume dacă se poate coabita sau nu cu Traian Băsescu, dacă în România se poate construi foarte serios ceva câtă vreme Traian Băsescu este preşedinte, nu mai e o problemă a premierului şi a guvernului ca atare. Este o problemă a noastră ca forţă politică şi, eventual, a unei majorităţi care se va constitui sau nu în parlament.

Dana Grecu: Senzaţia noastră este că îl aşteptaţi pe Traian Băsescu dumneavoastră, când s-ar putea ca el să vă aştepte să faceţi pasul greşit şi daţi-mi voie să spun până la capăt…

Crin Antonescu: Vă rog.

Dana Grecu: Senzaţia noastră este că dumneavoastră spuneţi aşa, dacă Traian Băsescu îndrăzneşte să îşi depăşească atribuţiile de preşedinte cât noi avem guvernul, cât avem majoritatea, noi atâta aşteptăm. Pentru că avem o majoritate, putem recurge chiar la suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. Pe de altă parte, sunt din ce în ce mai multe voci care spun că aţi fost împinşi de Traian Băsescu să guvernaţi ţara asta, semn că el aşteaptă să vă rupeţi picioarele, domnule preşedinte.

Crin Antonescu: Nu am fost împinşi de Traian Băsescu să guvernăm ţara asta deloc. Traian Băsescu nu s-a bucurat deloc, dar deloc de căderea Guvernului Ungureanu.

Dana Grecu: De unde ştiţi asta?

Crin Antonescu: Păi, în momentul în care în sala de plen a Parlamentului au avut loc scene dintre care pe unele le-aţi văzut, pe altele nu, în momentul în care s-a tras fizic de parlamentari flotanţi, să spunem, în decizia lor, din momentul în care s-a organizat în rândurile PD-L-ului o adevărată poliţie a prezenţei sau, mai precis, a absenţei de la votul la moţiunea de cenzură, astea sunt pentru mine nişte semne foarte clare că puterea n-a dorit să cadă. Gândiţi-vă că, totuşi, în fostul premier sau în premierul demis, Mihai Răzvan Ungureanu, puterea, inclusiv Traian Băsescu, au investit – uitaţi-vă la ce a făcut propaganda lui Traian Băsescu în raport cu mitul Mihai Răzvan Ungureanu în ultimele două luni, adică în perioada de guvernare, două luni şi ceva – şi, în orice caz, uitaţi-vă la faptul că această cădere a antrenat şi descompunerea fostei majorităţi. Dacă cineva ar fi coordonat cu mâna de fier pe care o ştim o mişcare tactică, nici probabil pe domnul Oprea nu l-ar fi apucat amintiri plăcute în legătură cu domnul Ponta, nici pe alţi domni de la UNPR, pe domnul Onţanu sau pe alţii, nu i-ar fi apucat dezvăluirile în legătură cu lucrurile mizerabile pe care Guvernul Boc le-a făcut poporului român şi nici UDMR-ul n-ar fi anunţat că nu mai are nicio obligaţie faţă de PD-L.

Dana Grecu: Atunci va trebui să le explicaţi, dacă spuneţi asta, de ce credeţi dumneavoastră că Traian Băsescu din foarte puternic cum era, a rămas fără de putere? De unde, până mai ieri, toată lumea spunea, preşedintele României îi ţine pe toţi în mână pentru că are serviciile, pentru că are DNA-ul, pentru că are Parchetul, de ieri până azi, s-a întâmplat mişcarea esenţială în existenţa domniei sale. Deci, nu mai are putere Băsescu.

Crin Antonescu: E o chestiune aproape de filosofia puterii, ca să o numim, să fim şi noi puţin preţioşi. Există oameni care cred că nu contează ce cred oamenii, ce votează din când în când oamenii, cum au sau nu au încredere, cum respectă sau nu respectă oamenii anumite autorităţi şi anumiţi politicieni, care cred că treaba e rezolvată de servicii, de, mă rog, structuri oculte, de marile centre de influenţă, că e vorba de centre financiare, mediatice şi de altă natură.

Dana Grecu: Dar dumneavoastră înşivă i-aţi reproşat fostului premier de acum, Mihai Răzvan Ungureanu, acelaşi lucru. Că era un sforar.

Crin Antonescu: Păi, i-am reproşat pentru că, după părerea mea, din păcate pentru un om încă tânăr şi cu multe calităţi, din păcate, domnia sa era, este un exponent aproape perfect al acestei categorii de oameni care vor să aibă de a face cu puterea şi care cred acest lucru. Există o altă categorie de oameni, între care mă număr, care nu suntem naivi, care ştim că există mijloace, grupuri, pârghii de influenţă, inclusiv a opiniei publice, dar care credem că, fundamental, contează opinia acestor oameni şi – ca să ajung la răspunsul dumneavoastră – iată că unii care erau aşa de convinşi… Mihai Răzvan Ungureanu a fost lovit în plin de trecerea moţiunii de cenzură. Singurul om care a fost absolut convins că nu există niciun risc să treacă această moţiune de cenzură a fost Mihai Răzvan Ungureanu. Sigur că s-a descumpănit, sigur că a ajuns într-o situaţie aproape chiar jenantă, pe la gardul vilei pe la Neptun din reflexul acesta că tot acolo e puterea, deşi văzuse că puterea e în altă parte.

Radu Tudor: Autosuspendarea.

Crin Antonescu: Se întâmplă faptul că Traian Băsescu a avut mână de fier, i-au reuşit toate combinaţiile şi a permis toate lucrurile atâta vreme cât a avut opinia publică de partea sa, sau cât a existat cât de cât un echilibru ca la momentul “alegeri 2009″. De multă vreme nu mai are şi fără de întoarcere nu mai are acest sprijin, iar asta face ca, probabil, şi alte instituţii nu să trădeze sau să-şi schimbe placa, dar să se adapteze, pentru că sunt mai mobile şi niciodată n-au rămas într-un singur om.

Dana Grecu: Deci, înţeleg, Radu, de la domnul Antonescu că, de fapt, preşedintele aproape că a fost părăsit de oamenii care scoteau dosare la comandă, de oamenii care erau în servicii şi care îi turnau informaţii despre una, despre alta, de a avea preşedintele tot felul de informaţii despre unul, despre altul, deci la momente cheie le putea folosi împotriva acelei persoane. Crezi asta?

Radu Tudor: N-am nici un, cum să spun, n-am nici o apetenţă să te descurajez, atunci când afirmi că Traian Băsescu a fost lăsat din braţe de servicii străine sau româneşti, că suntem în an electoral şi s-a mai discutat tema asta şi în legătură cu Adrian Năstase în 2004 şi cu siguranţă se va mai discuta şi după schimbarea totală din noiembrie sau, eventual, după schimbarea lui Traian Băsescu. Nu cred că se va întâmpla în anul 2014, cred că se va întâmpla mai curând, dar eu aş vrea să-l provoc pe preşedintele Partidului Naţional Liberal să-i spun în felul următor: Dana şi cu mine suntem amabili cu dumneavoastră. Am făcut un preludiu, vorbim despre Traian Băsescu, dar vă spun sincer, avem un interes foarte concret la dumneavoastră. Să ne spuneţi imediat ministerele şi oamenii de pe ministere, că despre asta e vorba în presă.

Crin Antonescu: Imediat…

Radu Tudor: Ce ministere ia Partidul Naţional Liberal şi ce oameni pune?

Dana Grecu: Nu, dar m-ar interesa să rămânem puţin la subiectul ăsta…

Crin Antonescu: Dar ce e vreun secret? Imediat vă spun.

Dana Grecu: …încă puţin.

Crin Antonescu: La… Da.

Dana Grecu: Ne spuneţi, nu?

Crin Antonescu: Vă rog! Sigur că vă spun.

Dana Grecu: Ţi-am zis, Radu, că le spune.

Crin Antonescu: Dar ce e vreun secret?

Dana Grecu: Desigur! Deci, dumneavoastră îl vedeţi pe Traian Băsescu dezbrăcat de putere, domnule Antonescu.

Crin Antonescu: Nu.

Dana Grecu: Sunteţi un politician de foarte multă vreme în politică.

Crin Antonescu: Nu, nu îl văd lipsit de putere, dezbrăcat de putere, cum frumos spuneţi. Nu cred nici că oameni care l-au servit până acum, au trecut brusc în partea cealaltă, numai că aici există o gradaţie. Haideţi să vă dau un exemplu. Traian Băsescu i-a putut convinge foarte mult pe oamenii din, mă rog, armata sa, parlamentari PD-L, să luăm acest exemplu, că deşi scad în sondaje, deşi sunt impopulari, el are capacitatea, el, Traian Băsescu, va avea capacitatea folosind şi prerogative constituţionale şi obiceiul, cutuma, să-i spun deja, de a forţa constituţia şi alte mijloace mai puţin ortodoxe să facă nişte jocuri, încât oamenii aceştia să fie salvaţi. S-au întâmplat însă două lucruri, după părerea mea decisive: unu, ieşirea în stradă a oamenilor în luna ianuarie şi februarie, nu foarte mulţi, dar adevăraţi…

Dana Grecu: Suficient de insistenţi.

Crin Antonescu: …adică nu o sută de oameni puşi de Partidul Naţional Liberal, care putea să pună şi o mie în fiecare seară sau PSD-ul. Ei ştiau că oamenii ăia sunt adevăraţi şi că exprimă, de fapt, marea masă a electoratului pro sau contra USL, dar în orice caz anti-PD-L. Ce nu-i putea convinge Traian Băsescu pe aceşti oameni, pe ce trecea timpul, era că ei vor mai obţine locuri în schema puterii, că toţi se vor putea realege parlamentari, că toţi vor mai putea fi miniştri, că toţi vor mai putea fi ce au fost. Şi încet, încet s-a produs odată cu mişcarea, repet, detonatoare a lui Sorin Frunzăverde, care a avut şi un efect psihologic foarte mare, s-a produs această dezmembrare a puterii. Sigur că Traian Băsescu continuă să fie un jucător redutabil, şi continuă să aibă arme şi se luptă până la capăt.

Dana Grecu: Intuiţi următoarea mişcare politică a lui Traian Băsescu, după instalarea guvernului, dacă va trece Guvernul de Parlamentul României?

Crin Antonescu: Aici, nu aş putea să vă spun, pentru că nu ştiu şi nu insist. Sentimentul meu este că Traian Băsescu va încerca, dacă nu chiar a încercat să nu se condiţioneze încredinţarea guvernării, că aici nu avea ce face, dar probabil că va încerca să joace toate atuurile psihologice de altă natură în raport cu guvernul.

Dana Grecu: Adică?

Crin Antonescu: Adică, adică vrem să facem cutare lucru, pentru că este interesul naţional, hai să ţinem cutare ministru, pentru că este în interesul naţional, hai să ţinem cutare procuror general, pentru că este în interesul naţional. Dau şi eu nişte exemple, nu dau cu parul.

Dana Grecu: O să meargă la şedinţele de guvern? Ce ziceţi, o să meargă…

Crin Antonescu: Nu ştiu. Poate să meargă. Lui Traian Băsescu îi plac provocările şi în fond, repet, este dreptul lui constituţional, nu e asta problema. Nu cred însă că şi-a găsit nici conjunctura, nici omul şi am toată încrederea în faptul că Victor Ponta este un tip tare şi va rezista la chestiunile astea, pentru că Victor Ponta – cred că ştia, dacă nu ştia s-a convins între timp, pentru că experienţa din ultimii doi ani e foarte importantă şi pentru el, ca şi pentru noi toţi – s-a convins, măcar din soarta lui Mihai Răzvan Ungureanu, deocamdată, că de fapt, el, Victor Ponta, care va fi prim-ministru mâine, are puterea adevărată în spate şi nu Traian Băsescu. Şi, ca atare, nu are nici un motiv să joace vreo secundă cum cântă Traian Băsescu, ci trebuie să joace aşa cum vor oamenii din spatele nostru. Al doilea element care a forţat dezmembrarea puterii şi căderea lor a fost, vă spun cu toată modestia dar şi cu toată sinceritatea, constituirea USL. Dacă noi nu constituiam USL jocul de variante al lui Traian Băsescu ţinea PD-L-iştii şi pe mulţi alţii în continuare acolo, ca să nu mai spun că ar fi fost mai dificil de gestionat din punct de vedere electoral. Deci astea cred că sunt două…

Dana Grecu: Numai o secundă, Radu. Spuneţi că Ponta s-a convins în ultimii doi ani… Nu, nu, nu numai puţin. Spuneţi că Ponta s-a convins în ultimii doi ani domnule preşedinte de faptul că Traian Băsescu nu are puterea aşa cum, nu, poate că este umflată, numai o secundă. S-a spus de foarte multe ori că Ponta este apropiat de familia prezidenţială, de…

Crin Antonescu: Pe nedrept.

Dana Grecu: Pe nedrept.

Crin Antonescu: Sunt convins că asta s-a spus pe nedrept.

Dana Grecu: Asta vroiam să vă întreb că toţi băgam mâna în foc că premierul desemnat Victor Ponta nu va ajunge să cadă în plasa lui Băsescu…

Crin Antonescu: Da, pot băga mâna în foc pentru că premierul desemnat este un om inteligent şi are inteligenţă politică şi are personalitate politică.

Dana Grecu: Este un fel de “wishfull thinking”, aşa vă doriţi să fie sau…

Crin Antonescu: Nu, sunt lucruri constatate. Este un om care a crescut. Gândiţi-vă că totuşi stăm zi de zi împreună de el puţin un an. Este un om care a crescut foarte mult.

Dana Grecu: Da dar beţi cafeaua în fiecare zi, adică nu… prieteni.

Crin Antonescu: Deci nu la cafea vezi că omul are personalitate sau că este inteligent. La cafea este mai relaxat. Victor Ponta a înţeles că nu are nici cel mai mic motiv să îi cânte în strună lui Traian Băsescu. Victor Ponta a înţeles că se află într-un pariu decisiv pentru viaţa sa politică şi cariera sa politică aflată în fond la nivelul ăsta abia la început şi că nu are nici un rost să rateze o şansă enormă pe care o are şi pe care o va fructifica.

Dana Grecu: Radu, te rog.

Radu Tudor: Dacă relaţia cu Traian Băsescu se va dovedi imposibilă, nu îmi doresc lucrul acesta, sunteţi dispuşi să mergeţi la alegeri anticipate, să cadă Guvernul Ponta dacă va fi investit săptămâna viitoare şi să încheiaţi jocul?

Crin Antonescu: Dacă relaţia cu Traian Băsescu se va dovedi imposibilă, asta înseamnă că Traian Băsescu va încălca undeva constituţia, că nu va lăsa acest guvern, ca majoritatea parlamentară să îşi facă programul, să îşi facă mă rog ce are de făcut şi atunci Traian Băsescu va fi suspendat. De ce să facem…la alegeri anticipate ştiţi bine că noi am vrut să mergem şi am merge şi mâine dacă s-ar putea. Nimeni nu şi-ar fi asumat inutil riscurile pe care le avem până în noiembrie şi nimeni nu ar fi dat majoritatea foarte solidă legitimitatea foarte solidă pe care probabil ar ieşi din alegeri mâine cu cel puţin 60% zic eu pentru USL pe o majoritate fragilă, precară chiar pe care o vom avea sper în parlament. Numai că nu avem cum din punct de vedere procedural să facem acum alegeri anticipate.

Radu Tudor: Sunteţi obligaţi să rămâneţi cu Guvernul Ponta cei din USL până în luna noiembrie? Nu puteţi face alegerile mai devreme?

Crin Antonescu: Avem o prevedere în constituţie care ne prescrie imperativ ca la 15 zile după alegeri să se reunească noul parlament, ca atare varianta de pildă de a face nişte alegeri în iulie, august, în septembrie, dar mandatele să intre în funcţiune să spunem aşa în noiembrie nu este posibilă şi mai avem varianta de a face alegeri anticipate dacă toţi am fi de acord, în condiţiile în care două guverne cad şi preşedintele vrea să dizolve parlamentul.

Radu Tudor: Şi apoi mandatele se…

Crin Antonescu: Dar noi nu putem risca după ce ne-am luat nişte angajamente în faţa opiniei publice pentru că trebuie făcute lucruri acum, foarte repede, scadenţele sunt aproape, să ne jucăm de-a demisiile ca să constăm după aceea că Traian Băsescu de pildă nu vrea să dizolve parlamentul şi să stăm până în noiembrie fără un guvern, care să aibă totuşi capacitatea de a opera ceea ce trebuie operat.

Radu Tudor: Care este cea mai probabilă lună în care vor fi alegeri în România, parlamentare?

Crin Antonescu: Cea mai probabilă rămâne în noiembrie.

Dana Grecu: Noiembrie, alegeri parlamentare.

Radu Tudor: Vreau să vă întreb dacă îl veţi schimba pe Vasile Blaga din fruntea Senatului şi pe Roberta Anastase de la Camera Deputaţilor, acum că aveţi majoritate în ambele Camere?

Crin Antonescu: Avem voinţa politică în special în ceea ce priveşte pe doamna Roberta Anastase, ştiţi bine că este, ca să spun aşa, o veche discuţie în Cameră, pentru că există şi motive. Pentru Vasile Blaga motive de comportament trebuie să fiu corect să spun că nu există. Vasile Blaga s-a comportat corect în funcţia de preşedinte al Senatului, ceea ce nu este cazul doamnei Roberta Anastase. Voinţă politică există avem probleme, pentru că vrem să facem lucrurile corect, legal, regulamentar, o să vedem ce posibilităţi există. În cazul Robertei Anastase cred că există mai multe dar asta putem să discutăm după ce avem…

Dana Grecu: Chiar dacă aveţi majoritate, că Radu chiar aşa a început întrebarea: aveţi majoritate la Senat şi la…

Crin Antonescu: În Senat avem cu certitudine…

Dana Grecu: În Cameră încă nu…

Crin Antonescu: În Cameră nu…în Cameră ştim că nu avem.

Dana Grecu: Ştiţi că nu aveţi.

Radu Tudor: Pe când UNPR şi-a exprimat disponibilitatea de sprijini guvernul, cu voturile UNPR-ului o să aibă…

Dana Grecu: Negociaţi cu UNPR-ul pentru căderea Robertei Anastase?

Crin Antonescu: Nu.

Dana Grecu: Aţi negociat cu UDMR-ul?

Crin Antonescu: Nu. N-am negociat. Admiteţi că totuşi subiectul principal şi fierbinte…

Dana Grecu: …este facerea guvernului. Legat de facerea guvernului, anunţarea oficială a listei guvernului ar putea fi amânată, domnule preşedinte, pentru o zi, de pe 1 mai pe 2 mai, în condiţiile în care Victor Ponta şi Crin Antonescu – citez dintr-o ştire, care a apărut pe agenţiile de presă – “nu s-au înţeles în privinţa listei finale”, spune “Adevărul” mai aplicat. Deci, dumneavoastră şi Victor Ponta nu v-aţi înţeles în privinţa listei finale a guvernului. Vă certaţi?

Crin Antonescu: Dacă îmi permiteţi o anecdotă, prin – cred – primăvara lui 1990, erau, mă rog, două ziare: “Adevărul” care, în fine, era ziar FSN-ist la vremea respectivă puternic, şi “România liberă”, care era ziar de opoziţie. Şi un vânzător de ziare ţipa prin Pasajul Universităţii: “Ia «România liberă»! Adevărul şi numai adevărul, nu ca în «Adevărul»”. Deci, nu e adevărat ce scrie în “Adevărul”. Mă urmăriţi, da?

Dana Grecu: Da, vă urmăresc întotdeauna.

Radu Tudor: “Adevărul” mai spune că şi Călin Popescu Tăriceanu e nominalizat la externe şi Titus Corlăţean la justiţie.

Dana Grecu: Numai puţin, că le luăm pe rând acum.

Crin Antonescu: Le luăm pe rând. Unu…

Radu Tudor: Ca să completez platoul.

Dana Grecu: Deci, anunţaţi pe 1 mai? Asta este întrebarea.

Crin Antonescu: Nu, categoric. Deci, Victor Ponta a anunţat data de 1 Mai, cu frumoase semnificaţii pentru anunţarea guvernului…

Dana Grecu: Mâine adică. Mâine e 1 Mai.

Crin Antonescu: …şi mâine pe vremea asta, vă spun clar şi luaţi aminte, veţi afla din gura premierul desemnat, cum e normal, componenţa cu nume şi prenume a acestui guvern. Doi: vreau să vă spun că discuţiile dintre mine şi Victor Ponta pe acest subiect sunt probabil discuţiile în care am avut – dacă pot numi că am avut – cele mai puţine divergenţe sau diferenţe de păreri de când suntem noi împreună. Deci, nu a fost niciun moment de criză, niciun moment în care spunem: “Băi, eu aş vrea aşa, dar nu, eu nu vreau aşa”. Am pornit de la câteva principii şi lucrurile au mers – aş spune – perfect. Am pornit de la principiul că Victor Ponta este cel care poartă responsabilitatea şi că ăsta e un guvern, care va avea un singur prim-ministru şi care va fi condus de primul-ministru şi în care miniştrii, cei liberali, de exemplu, nu vor avea dublă comandă. Vreau să facem o dată, să încercăm să facem şi noi în România lucrurile ca la carte, da? Avem un program, ne angajăm, intrăm la guvernare cu un program. Atâta vreme cât programul ăla se respectă, miniştrii din Cabinet ascultă – ca să spun aşa – de primul-ministru. Deci, Victor Ponta a fost normal ca, fiind desemnat şi asumându-şi responsabilitatea, să facă o propunere de structură a guvernului, să discutăm asupra acestui lucru şi n-am avut niciun fel de diferend şi, după aceea, să discutăm nişte nume de oameni tot pornind de la criterii şi n-am avut niciun diferend.

Dana Grecu: Am înţeles. V-am ascultat fără să vă întrerup, deşi pe ecran scria aşa: “Tăriceanu, ministru de externe?”

Crin Antonescu: S-au vehiculat foarte multe nume în aceste zile, unele chiar mi-au dat idei. Nu am dat publicităţii şi nu pot să dau publicităţii… Cunosc guvernul, îl cunoaşte desigur şi Victor Ponta, după cum v-a anunţat. Înţelegeţi că este o chestiune de normalitate politică să îl anunţăm atunci când am spus şi să îl anunţe premierul.

Dana Grecu: Bine, atunci o să vă întreb…

Crin Antonescu: Eu nu pot să confirm sau să infirm prezenţa cuiva.

Radu Tudor: Nu ne puteţi spune nici măcar ministerele pentru care optează PNL-ul?

Crin Antonescu: Nu.

Radu Tudor: Nu e cazul.

Dana Grecu: Numai puţin. Eu nu vă întreb dacă e la externe sau unde e. Eu vă întreb dacă este o variantă, a fost o variantă în lucru sau este o variantă în lucru…

Crin Antonescu: Daţi-mi voie să comentăm, dacă vreţi. Să ştiţi că nu au fost prea multe variante. Deci, ne-am înţeles destul de repede pentru că am gândit – repet – la fel criteriile.

Dana Grecu: Fostul premier al României, Călin Popescu Tăriceanu, va avea un portofoliu în Guvernul Ponta?

Crin Antonescu: Nu vă pot da niciun amănunt în legătură cu structura şi cu componenţa guvernului.

Dana Grecu: Tu ce ştii, Radu? Va avea un loc?

Crin Antonescu: Înţelegeţi-mă pentru că v-am explicat de ce.

Radu Tudor: Nu ştiu absolut nimic şi nu vreau să ştiu. Am înţeles – cum să zic? – asumarea din partea celor doi co-preşedinţi ai Uniunii Social Liberale că singurul nume care este 100% sigur este al lui Daniel Constantin la agricultură, da? Tripleta din vârful USL. Cei doi au spus: “Dom’le, el la agricultură şi atât”. Din punctul meu de vedere, speculaţiile care apar în presă sunt fireşti, dar nu pot să nu apreciez faptul că, din interiorul USL-ului, nu apar niciun fel de variante. Tot ceea ce vedem noi pe piaţă sunt discuţii şi informaţii aflate de jurnalişti, dar nu de la negocieri.

Dana Grecu: Da. Eu l-aş fi crezut pe domnul Antonescu pe deplin, adică…

Crin Antonescu: Nu mă credeţi pe deplin?

Dana Grecu: Vă cred de foarte multe ori – foarte sincer vă spun – total. De câteva ori, nu v-am crezut, odată nu v-am crezut deloc. Domnule Antonescu, spuneţi-mi, vă rog frumos, ca să vă cred. Aţi spus că au fost mai puţine divergenţe pentru facerea guvernului între dumneavoastră şi Victor Ponta decât au fost în general de cândva.

Crin Antonescu: Da, decât discuţiile pentru candidaţii comuni la locale, sau decât reacţiile la anumite momente politice.

Dana Grecu: Vă întreb aşa, exact sincer, fără să îmi daţi nume: dar a existat un portofoliu anume pentru care aţi avut eu ştiu o discuţie mai îndelungată? Un portofoliu din guvernul Ponta.

Crin Antonescu: Am să vă spun ceva în plus totuşi dumneavoastră pentru că sunteţi irezistibilă.

Dana Grecu: Vă mulţumesc, măcar atât.

Crin Antonescu: Am să vă spun ceva cu Radu Tudor martor.

Radu Tudor: Aoleu.

Crin Antonescu: Am procedat în felul următor. Premierul, deci, noi am convenit, am spus: este responsabilitatea sa, e normal să gândeşti structura acestei echipe. A venit şi a propus o structură… mă rog se păstrează în linii mari o, dacă vreţi, un partaj al ministerelor, da.

Dana Grecu: Câte noi, câte voi?

Crin Antonescu: Care noi, care voi?

Dana Grecu: Care noi, care voi, am înţeles.

Crin Antonescu: Şi în linii mari şi o echipă. Evident, cerându-mi părerea despre miniştrii liberali şi cerându-mi părerea, bineînţeles că decizia îi aparţine, decizia finală chiar şi asupra unor oameni din PSD.

Dana Grecu: Ai PSD.

Crin Antonescu: Da. Vreau să vă spun că ceea ce a propus Victor Ponta ca structură, ca împărţire de ministere mi s-a părut absolut judicios şi am fost de acord de îndată, am mai făcut doar ulterior, datorită, ca să spun aşa, personajelor care ocupau, doar nişte schimbări de comun acord în structura ministerului şi sigur persoana respectivă. Nu am avut nici diferend pe vreo persoană şi nu am avut o discuţie, deci, să vină Victor Ponta cu această formulă şi eu să zic “nu aş vrea de acolo ministerul ăsta, dă-mi-l mie, că vreau”… Nu.

Radu Tudor: Dar pe principiul existenţei în Guvernul Ponta a unor miniştri care sunt acum în funcţie aţi avut o discuţie sau aţi avut o cerere? Au apărut foarte multe informaţii în presă…

Dana Grecu: Da, Predoiu, de exemplu…

Radu Tudor: Specific Leonard Orban, specific Cătălin Predoiu.

Crin Antonescu: Am avut despre aceasta o discuţie şi avem şi eu şi Victor Ponta aceeaşi părere.

Dana Grecu: Aţi avut despre asta o discuţie şi dumneavoastră şi Victor Ponta aţi spus că nu au ce să caute Predoiu şi Orban în guvernul Ponta.

Crin Antonescu: Guvernul se anunţă mâine.

Dana Grecu: Da, dar Predoiu …

Radu Tudor: Ca principiu, ne referim.

Crin Antonescu: Criteriile noastre… De ce avem aceeaşi părere şi Victor Ponta şi eu? Este absolut normal să te gândeşti cum merg lucrurile mai bine pentru ţara asta, pentru responsabilitatea guvernării pe o perioadă repet limitată în timp. Pentru că “nota bene”: această discuţie toată a fost de la început sub rezerva faptului că e vorba de un guvern până în noiembrie. În noiembrie, dacă noi vom face din nou guvernul, ceea ce sper, totul se ia de la zero, mai puţin un principiu primul ministru pentru că înţelegerea rămâne valabilă şi împărţirea portofoliilor ca şi a persoanelor este cu totul alta, pentru că una e să faci un guvern de criză, până la urmă de avarie, şi alta e să faci un guvern pe patru ani cu dezvoltări, cu strategii.

Dana Grecu: Există în guvernul ăsta de criză aşa cum numiţi dumneavoastră miniştri din actualul guvern?

Crin Antonescu: Veţi constata mâine.

Dana Grecu: Din actualul guvern al actualei puteri, încă.

Crin Antonescu: Veţi constata mâine.

Dana Grecu: Dar de ce aţi… irezistibil domnul…

Crin Antonescu: Doamna Grecu, este absolut normal …

Dana Grecu: De ce este irezistibil Predoiu?

Radu Tudor: Nu, nu aici este o chestiune, Dana aici ca să punem problema corect, e o chestiune de abordare politică. Pe mine nu mă interesează dacă Crin Antonescu îl vrea pe Leonard Orban sau Victor Ponta îl vrea pe Cătălin Predoiu. Eu vreau să ştiu dacă USL “they practice what they preach” adică dacă ei pun în aplicare ceea ce au spus până acum şi anume că nu colaborează cu nimeni din echipa lui Traian Băsescu …

Dana Grecu: Păi şi asta am întrebat şi eu.

Radu Tudor: Sigur, eu vreau să o pun mai tranşant, ca să-l provoc pe Crin Antonescu, pentru că ştiu că, fiind un tip corect, în momentul în care îl provoci reacţionează. Deci cine din gaşca lui Băsescu …

Crin Antonescu: Dar e suficient să-l provoci, nu trebuie să şi flatezi.

Radu Tudor: Categoric.

Crin Antonescu: Dar mă bucur că spuneţi că sunt corect. Deci nu colaborăm…

Radu Tudor: Din gaşca lui Băsescu, ca să fiu eu mai concret, vor fi oameni?

Crin Antonescu: Nu. Nimeni din gaşca lui Băsescu nu va fi în vreo structură de putere a noastră şi, încă odată vă spun, este normal atunci…Cei cu tăcerea asta, că deja mă simt jenat?

Radu Tudor: Aici am vrut să ajungem.

Crin Antonescu: Nu, eu vreau să ajungem la… să încercăm să facem lucrurile ca la carte. În ţara asta au fost multe guverne de coaliţie cu o soartă foarte tristă. Le cunoscut pe toate, pe unele le-am trăit.

Dana Grecu: Vă respect punctul de vedere şi vă respect…

Crin Antonescu: Doamna Grecu, să vă dau un exemplu: am văzut situaţii în care am participat la şedinţe de guvern de şapte ore în care se trăgea o concluzie, după care cineva din guvern, altcineva decât primul ministru, suna la un şef de partid care întorcea primul ministru şi mai urmau şapte ore cu alte concluzii.

Dana Grecu: Sunt de acord cu dumneavoastră, dar înţeleg, domnule Crin Antonescu, deja guvernul este făcut la ora asta, îmi e greu să cred că Victor Ponta aleargă acum după miniştrii, îmi e greu să cred.

Crin Antonescu: Nu, guvernul e făcut, v-am mărturisit.

Dana Grecu: Guvernul e făcut. Aţi spus asta, era o chestiune de principiu şi… dar există oameni din actuala putere care vor fi preluaţi? Ca principiu, discutăm.

Crin Antonescu: Ca principiu, v-am spus foarte clar, nu.

Dana Grecu: Nu.

Crin Antonescu:… şi este foarte clar…

Radu Tudor: Punctul acesta de vedere îl împărtăşesc amândoi.

Crin Antonescu:…că nu avem prea mari dubii. De vreme ce actuala putere a făcut lucruri rele. a guvernat prost, de vreme ce noi pretindem că avem oameni buni, mai buni, că avem de făcut nişte lucruri pe care ştim să le facem, ce rost are să ne luăm de la vechea putere?

Dana Grecu: Asta era întrebarea. Şi aţi răspuns la ea în cele din urmă.

Radu Tudor: Trebuie să revin cu o chestiune importantă din punctul meu de vedere, pentru că n-am adus-o în discuţie degeaba. Am întrebat pe Crin Antonescu dacă va schimba preşedintele Camerei şi preşedintele Senatului. Se discută la vârful Uniunii Social-Liberale dacă e nevoie ca Antonescu Crin George Laurenţiu, cum spunea…

Crin Antonescu: Dumneavoastră o luaţi pe urmele lui Chiliman.

Dana Grecu: Radu, scurt, te rog.

Crin Antonescu: Sau, mă rog… compunerea.

Radu Tudor: …va prelua conducerea Senatului României, pentru că, în contextul teoretic a suspendării lui Traian Băsescu, nu Vasile Blaga, PD-L, să fie preşedinte interimar al României cu Victor Ponta, ci Crin Antonescu.

Crin Antonescu: Da, domnule Tudor. Unu: Antonescu George şi aşa mai departe, nu are deloc în obiectivele sale să fie preşedintele Senatului. Dacă vă aduceţi aminte, atunci când a fost schimbat domnul Geoană şi am dus noi acolo un mic război, pierdut, când a devenit Vasile Blaga preşedinte, candidatul nostru, susţinut de noi – şi am fost unul din oamenii care chiar am propus şi am susţinut asta – a fost senatorul Titus Corlăţean. Suspendarea lui Traian Băsescu, dacă va fi să se petreacă…

Dana Grecu: 15 secunde vă rog, încheiaţi.

Crin Antonescu:…să se petreacă, nu se petrece chiar în 15 secunde, dar se poate petrece indiferent cine e preşedintele Senatului.

Dana Grecu: Da.

Crin Antonescu: Iar dacă e să-l înlocuim pe Vasile Blaga, nu trebuie să fie Antonescu preşedinte la Senat.

Dana Grecu: Poate să fie altcineva. Va fi, doamnelor şi domnilor, Mircea Geoană, ministru în Guvernul Ponta? Se va întoarce Geoană în PSD? Este întrebarea la care încercăm să răspundem imediat după publicitate. Da, vă mulţumesc foarte mult că aţi rămas “La ordinea zilei”, doamnelor şi domnilor! Suntem aici cu preşedintele PNL, Crin Antonescu, şi copreşedinte al USL. Îi mulţumesc că a acceptat invitaţia noastră. Vorbeam înainte de publicitate, înainte să ne despărţim, că există zvonul potrivit căruia Mircea Geoană s-ar întoarce în PSD şi ar exista şi ca variantă de lucru pentru unul dintre ministere, Ministerul de Externe, la un moment dat era, mă rog. Şi vreau să-l întreb pe domnul Crin Antonescu dacă… Geoană nu e la dumneavoastră în ogradă, ştiu asta, nu vă uitaţi aşa la mine, dar mă gândesc aşa…

Crin Antonescu: Sau la Boc.

Radu Tudor: Nici la Ponta nu este deocamdată.

Dana Grecu: Credeţi…nici la Ponta nu este.

Radu Tudor: Deocamdată.

Dana Grecu: Credeţi că ar trebuie să revină în PSD, adică credeţi că ar trebui să revină?

Crin Antonescu: Nu, doamna Grecu, eu pot să spun doar atât – chiar nu e chestiunea mea, nu mă priveşte – pot să spun că salut gestul politic al lui Mircea Geoană de a vota şi de a spune foarte clar acest lucru dinainte şi bineînţeles de a-l face, de a vota moţiunea de cenzură. E un gest politic de demnitate, după părerea mea, pe care îl salut şi mă bucur că Mircea Geoană l-a făcut. Mai departe, ce se întâmplă între domnia sa şi PSD, asta chiar nu ştiu şi nu… n-am de ce să comentez.

Dana Grecu: Dar consideraţi…? Haideţi să comentăm puţin declaraţia lui Vanghelie…

Crin Antonescu: Vă rog!

Dana Grecu: …dacă sunteţi de acord. Iată ce spune Vanghelie despre reîntoarcerea lui Mircea Geoană în PSD. E foarte important totuşi subiectul ăsta, o să ziceţi politic, foarte important.

 

            Reporter: Ar trebui reprimit Mircea Geoană în partid?

            Marian Vanghelie: Deci, eu cred că Mircea Geoană trebuie reprimit în partid. Eu cred că toţi oamenii din PSD trebuie să fie alături de cei care au nevoie de ei. Deci, cred că PSD-ul are nevoie de toţi românii din România. N-am nimic împotriva nimănui. Cred că trebuie să ne aducem aportul cu toţii şi orice plus valoare în PSD este binevenită.

 

Dana Grecu: Da, spuneţi vă rog! Aveţi ceva de spus?

Crin Antonescu: Nu-mi permit să…

Dana Grecu: Dar aţi vorbit cu Victor Ponta despre asta?

Crin Antonescu: Păi, Marian Vanghelie este un om din PSD de ani de zile, ştie care sunt relaţiile interumane, îşi poate permite să vorbească despre şi în numele PSD. Eu nu pot să o fac.

Dana Grecu: Dar la PNL îl luaţi pe Mircea Geoană, dacă ar fi să fie?

Crin Antonescu: Nu cred că se pune această problemă.

Dana Grecu: Nu se pune. Nu vorbiţi cu Mircea Geoană?

Crin Antonescu: Ba vorbesc cu Mircea Geoană, am o relaţie absolut civilizată…

Dana Grecu: Păi, dar…

Crin Antonescu: …continuu să am o apreciere la nivel personal pentru Mircea Geoană. Am spus şi adineaori că gestul său de la moţiune este unul de salutat, dar nu e… Mircea Geoană, haideţi puţin că nu e în situaţia: îl luaţi unde îl luaţi. Mircea Geoană este un senator independent, până una alta. Opţiunile sunt ale domniei sale. Nu s-a pus problema apropierii de PNL sau venirii la PNL.

Dana Grecu: Am înţeles. Mă gândeam că, având totuşi o relaţie de campanie extrem de strânsă, la un moment dat aţi fost, cum să zic…

Crin Antonescu: Da, a fost o…

Dana Grecu: Eu cred că dumneavoastră aţi fost mai aproape de Geoană decât au fost foarte mulţi din PSD la un moment dat…

Crin Antonescu: Doamna Grecu, eu…

Dana Grecu: …la un moment dat.

Crin Antonescu: Eu vă spun că, poate, principala mea calitate, pentru cei care au de-a face cu mine, este că sunt un partener foarte loial. Eu, în momentul în care am spus că-l sprijin pe Mircea Geoană, l-am sprijinit cu toate puterile, n-am făcut cu ochiul nimănui şi am mobilizat cât am putut Partidul Naţional Liberal să o facă. Când am spus că fac o alianţă cu Victor Ponta, şi când am spus că Victor Ponta va fi prim-ministru, şi când am spus că vom duce la bun sfârşit acest guvern şi când spun acum că e un guvern al USL, e un guvern paritar, la care participă în egală măsură PSD, PNL şi PC, dar că e un guvern care va fi condus de Ponta… Miniştrii liberali nu-mi vor discuta ceva cu Ponta şi după aia vor veni să aibă dublă comandă. Aceste lucruri eu le respect, pentru că nu poţi construi durabil în politică fără să te ţii de cuvânt şi fără să fii corect.

Dana Grecu: Am înţeles. Domnule preşedinte…

Crin Antonescu: Deci, nu am o relaţie specială cu careva dintre ei.

Dana Grecu: Mă gândeam că aţi rămas prieten cu Mircea Geoană şi că…

Crin Antonescu: Păi, am rămas în relaţii absolut…

Dana Grecu: Şi ce v-a spus, vrea să se întoarcă în PSD? Asta era…

Crin Antonescu: Nu, dar nu am discutat de…

Dana Grecu: N-aţi vorbit despre asta, dar ne puteţi da…

Crin Antonescu: Nu am discutat chestiunea asta cu Mircea Geoană. Îl respect, îl preţuiesc, ne întâlnim cu plăcere la Senat.

Radu Tudor: Victor Ponta a spus aseară că fiecare dintre ei a făcut un gest pentru reapropiere, pe care şi-o doreşte fiecare.

Dana Grecu: Foarte bine! Înţeleg totuşi că Geoană nu are cum să fie în viitorul guvern, din moment ce nu este cu toţi, cu toate catrafusele la PSD.

Crin Antonescu: Doamnă, pot să vă spun un lucru, pe care Victor Ponta l-a precizat.

Dana Grecu: Vă rog!

Crin Antonescu: Că în materie de formarea guvernului nu fac decât să citez din Victor Ponta: “Guvernul acesta va fi un guvern USL”.

Dana Grecu: USL, am înţeles. Geoană fiind independent deci nu are ce să caute în guvern, bun! Ce se va întâmpla cu prefecţii, domnule preşedinte? Că înţeleg că vine haosul partea a doua, adică…

Crin Antonescu: Nu, prefecţii…

Dana Grecu: …schimbaţi prefecţii?

Crin Antonescu: Prefecţii fac parte dintr-un capitol pe care noi l-am reluat foarte des şi am vorbit de depolitizare. Prefecţii sunt funcţionari, înalţi funcţionari publici care, chiar dacă au provenienţă de partid, nu trebuie să mai aibă în nici un fel apartenenţă de partid. Ei trebuie să-şi facă datoria. Ştim ce trebuie să facă.

Dana Grecu: Asta e în cărţi.

Crin Antonescu: Asta e în cărţi. Vreau să facem ce e în cărţi.

Radu Tudor: Întrebare concretă: dacă în astea şase luni daţi afară prefecţi puşi de PD-L.

Dana Grecu: Schimbaţi prefecţii.

Crin Antonescu: E foarte posibil să dăm afară prefecţi puşi de PD-L, pentru că sunt puşi pe criterii politice şi a avut loc o politizare de facto a instituţiei prefectului. Dar nu va urma împărţirea binecunoscută: tu iei doi prefecţi, unul la Hunedoara, unul la Alba, tu, PNL, tu, PSD şi aşa mai departe. Şi, de altfel, nu ştiu dacă, fără vreun motiv întemeiat care ţine de exercitarea funcţiei, Victor Ponta are de gând să schimbe prea mulţi prefecţi, cred că nu.

Dana Grecu: Se schimbă şeful de la Casa Naţională de Sănătate. Duţă va…

Radu Tudor: Nu aşa, nu aşa se întreabă.

Dana Grecu: Îmi cer scuze, Radu!

Radu Tudor: Nu aşa se întreabă. Nu e aşa că o să-l daţi afară pe Lucian Duţă de la Casa de Asigurări?

Dana Grecu: Eu nu pot să întreb aşa.

Radu Tudor: Dă-mi voie să întreb eu, preiau eu pentru cinci secunde controlul emisiunii.

Dana Grecu: Te rog.

Radu Tudor: Nu-i aşa că o să-l daţi afară pe Lucian Duţă de a CNAS, altfel nu veţi mai avea trai cu Dana Grecu şi cu mine?

Crin Antonescu: Este cert că oricum cu Dana Grecu, în special, şi chiar cu dumneavoastră, noi trai n-o să avem. Dar în legătură cu domnul Duţă eu cred – sigur, decizia este a primului-ministru, a ministrului sănătăţii – eu cred că domnul Duţă trebuia dat afară de mult. Nu înţeleg nici acum, sincer, de ce Mihai Răzvan Ungureanu…

Dana Grecu: Nu s-a lipsit de el.

Crin Antonescu:…a preferat să facă teorii în emisiunea cu Mihai Gâdea, despre cuvântul “salutar” în loc să-l dea afară pe Duţă.

Radu Tudor: Singura explicaţie raţională este cea a celor patru miliarde de euro bugetul CNAS, atât.

Crin Antonescu: Asta este cu totul altceva.

Dana Grecu: Deci până unde merge schimbarea, ca să zic aşa, a oamenilor şefi de instituţii?

Crin Antonescu: Schimbarea incompetenţilor sau corupţilor, sau celor numiţi exclusiv pe criterii politice, merge până unde sunt ei, adică până foarte departe.

Dana Grecu: Deci până la femeia de serviciu?

Crin Antonescu: Dacă femeia de serviciu a fost numită, ca să glumim un pic, pe criterii clientelare şi este incompetentă, da, până acolo merge. Nu va fi înlocuită însă cu o numire sau cu numiri politice. Numirile noastre politice vor fi doar până la nivelul de secretar de stat, vă mai spun odată…

Radu Tudor: Şi dacă vor fi schimbări mai jos de secretar de stat vă gândiţi să apelaţi la tehnocraţi, la oameni competenţi din interiorul sistemului.

Crin Antonescu: Ne gândim, domnule Radu Tudor, să apelăm la tehnocraţi, ne gândim să facem în aşa fel încât cuvântul “concurs” să recapete un sens în România. Adică să vezi minunea că iese un post la concurs şi chiar se dă un concurs acolo.

Radu Tudor: Da, că nu se mai vine de la partid.

Crin Antonescu: Eu cred că pot să guvernez orice domeniu cu oameni – nu ştiu, directori de şcoală, inspectori generali, directori de întreprindere – care sunt membri, ce vreţi dumneavoastră, ce-i mai rău pe lumea asta? PD-L. Dacă ăia sunt profesionişti este dreptul lor să fie ce membri de partid vor, PD-L, PRM…

Dana Grecu: Norica Nicolai a spus că cel puţin 20 de persoane, prefecţi, foşti prefecţi daţi afară de puterea care nu mai e sau mai e, nu ştiţi nici dumneavoastră foarte bine…

Crin Antonescu: Eu ştiu totul foarte bine.

Dana Grecu: Aţi spus că parţial este.

Crin Antonescu: Pentru că-mi spune Norica Nicolai. Sunt într-o relaţie foarte bună cu ea.

Dana Grecu: Norica Nicolai a spus că 20 de oamenii au câştigat în instanţă dreptul a fi repuşi în funcţii.

Crin Antonescu: Nu ştiu dacă este vorba de prefecţi, cred că este vorba şi de inspectori guvernamentali, adică din corpul acesta al funcţionarilor superiori sunt într-adevăr, ştiu şi eu lucrul acesta de la un om care este preşedintele unei asociaţii care s-a şi format din oamenii ăştia, şi au recâştigat, mai bine de 20, chiar procese şi în urma hotărârii instanţei ar trebui să fie numiţi în postul respectiv, dar nu sunt toţi prefecţi.

Dana Grecu: Am înţeles. Cum veţi da banii înapoi, domnule Crin Antonescu? Cum veţi da oamenilor banii înapoi, banii ce li se cuvin din hotărârii judecătoreşti, din tăierile abuzive, din pensiile impozitate ilegal?

Crin Antonescu: Deci este prima…

Dana Grecu: Nu cum, ci când, mai degrabă?

Crin Antonescu: Cum Victor Ponta a spus chiar astăzi după întâlnirea cu FMI, rămâne prioritatea zero a acestui guvern. Şi aici, evident, când vom avea şi un ministru de finanţe foarte de curând, când vom avea…

Dana Grecu: Dumneavoastră personal credeţi că vă veţi putea achita de aceste promisiuni….

Crin Antonescu: Da.

Dana Grecu: …foarte importante, până la finalul mandatului acestui guvern provizoriu?

Crin Antonescu: Sunt câteva lucruri foarte greu de făcut, din punct de vedere economic, din punct de vedere contabil-bugetar, dar sunt câteva lucruri uşor de făcut şi simple ca bună-ziua: să fii cinstit; să spui oamenilor care este situaţia, aici suntem; să spui oamenilor “asta putem să facem, la data asta facem acest lucru, la data asta facem celălalt lucru şi asta este direcţia în care mergem”. Pentru că primul lucru care trebuie restituit în România nu sunt nici salariile, nici ce s-a luat aiurea din pensii, nici toate celelalte, trebuie restituită încrederea şi respectul. De bună vreme, din cauză că autorităţile nu-i mai respectă pe cetăţeni, nici cetăţenii nu mai respectă autorităţile. Nu se poate guverna o ţară nici cu bani, nici fără bani, fără o minimă încredere şi fără un minim respect.

Dana Grecu: Revin vă rog şi pentru că ne apropiem de finalul emisiunii o să vă rog să îmi daţi răspunsuri un pic mai scurte şi mai concise puţin. Revin, vă veţi putea achita de promisiunile făcute oamenilor, cele legate de banii de pensii, de salarii…

Crin Antonescu: Cu certitudine.

Dana Grecu: Până la finalul mandatului acestui guvern provizoriu?

Crin Antonescu: Da, pentru că acest guvern provizoriu a venit, adică noi am venit acum la guvernare ca să rezolvăm acest lucruri.

Dana Grecu: Spuneţi-mi, CAS va fi micşorat pentru angajatori şi…

Crin Antonescu: Fără niciun fel de îndoială, nu vă pot spune însă când şi nu vă pot spune nici măcar dacă până în noiembrie.

Dana Grecu: Am înţeles.

Crin Antonescu: După părerea mea, care nu sunt economist…

Dana Grecu: TVA-ul la alimente?

Crin Antonescu: Ar trebui şi TVA-ul la alimente, dar astea sunt nişte lucruri pe care trebuie să le discutăm cu ministrul de finanţe desemnat şi învestit, care să le pună în cifre. Eu nu le pot pune în cifre. Eu vă vorbesc de voinţă politică şi vă spun că da.

Dana Grecu: UDMR joacă în barca dumneavoastră acum, sau joacă pe tuşă?

Crin Antonescu: Nu, joacă în barca lor.

Dana Grecu: Aţi negociat cu ei pentru susţinerea guvernului? Aveţi de dat un test în Parlamentul României?

Crin Antonescu: Nu. Nu.

Dana Grecu: Nu vreţi să negociaţi cu UDMR?

Crin Antonescu: Nu, nu e vorba de negociat. După ce premierul îşi va desemna echipa şi îşi va formula programul, este normal şi cred că a şi anunţat, să aibă o discuţie cu grupul politic al UDMR, care s-a arătat interesat de program. UDMR a spus că nu mai are nicio obligaţie faţă de PD-L, noi nu am negociat nici susţinere, cu atât mai puţin vreo alianţă, dar, până la urmă, dacă respectăm regulile civilizaţiei politice, e normal ca premierul desemnat să aibă o discuţie cu acest grup parlamentar.

Dana Grecu: Am înţeles.

Crin Antonescu: Eu cred sincer că vor vota guvernul Ponta.

Dana Grecu: Treceţi guvernul de Parlamentul României, domnule Antonescu?

Crin Antonescu: Da.

Dana Grecu: Pe ce vă bazaţi când spuneţi asta? Pe ce voturi adică. Pe voturile de la moţiune? Vă trebuie mai multe.

Crin Antonescu: Păi în bună parte voturile de la moţiune.

Dana Grecu: Plus?

Crin Antonescu: Eu cred, după cum s-a văzut, cei de la UNPR, mă rog, nici nu au întrebat de program. Stabilitatea e stabilitate şi e sfântă şi cred de asemenea că destui oameni din Partidul Democrat vor vota.

Dana Grecu: Aveţi semnale în sensul acesta?

Crin Antonescu: Nu am semnale, dar am şi eu experienţa mea. Am o vârstă.

Dana Grecu: Păi ce vă spune Frunzăverde, căci el ştie cam cum se mişcă PD-L?

Crin Antonescu: Frunzăverde e în campanie. Se apropie campania.

Dana Grecu: Te rog Radu, vrei să intervii.

Radu Tudor: Nu, doar să îl întreb dacă Partidul Naţional Liberal va avea un vicepremier în contextul în care premierul aparţine PSD-ului.

Crin Antonescu: Nu pot spune nimic despre componenţa Guvernului. Trebuie însă să spun…

Radu Tudor: Nu de componenţă, mă refer din punct de vedere politic.

Crin Antonescu: De structură.

Radu Tudor: Da.

Crin Antonescu: Deci tot ce pot să vă spun este că şi formarea guvernului ca şi negocierile pentru candidaturile la locale, au respectat întocmai, nu au încălcat nicăieri tot ceea ce ne-a impus sau ne-am impus prin protocolul încheiat la început. Nici mai mult, nici mai puţin. Şi aşa vom face până la capăt.

Dana Grecu: Dar ministrul cărui portofoliu va fi vicepremierul României?

Crin Antonescu: Mâine seară, mai sunt douăzeci şi trei de ore.

Dana Grecu: Dumneavoastră… ştiţi ceva, nu, că începeţi să mă enervaţi de fapt. Nu, glumesc acum domnule preşedinte. Aveţi siguranţa că Ponta va fi la fel de loial cu dumneavoastră cum sunteţi dumneavoastră cu el?

Crin Antonescu: Mă interesează să fie loial cu propriile sale proiecte, care sunt şi ale mele, să fie loial cu cetăţenii care indirect ne-au dat acum această şansă şi, dacă va fi loial cu acest lucru, va fi şi cu mine. Bineînţeles că sunt convins că va fi loial, pentru că altfel nu aş fi alături de el.

Dana Grecu: Mai vreţi să fiţi preşedintele României?

Crin Antonescu: Miliardar?

Dana Grecu: Mai vreţi să fiţi preşedintele României?

Crin Antonescu: Da. Deşi v-am spus că nu este obsesia vieţii mele în niciun fel.

Dana Grecu: Păi cum? Aţi spus că intraţi într-o…

Crin Antonescu: Da, cred, cred că ar fi foarte bine dacă într-o perioadă de timp cât mai scurtă, dacă mâine am putea avea alegeri prezidenţiale şi aş candida. Cred că aş fi un preşedinte bun.

Dana Grecu: Da. Eu vă urez succes. Vă mulţumesc foarte mult că aţi venit “La Ordinea zilei”.

Crin Antonescu: Vă mulţumesc şi eu.

Dana Grecu: Radu, concluzia ta este?

Radu Tudor: Ministerele PNL, mi-a promis că mi le spune. Nu mi le spune.

Dana Grecu: Da.

Crin Antonescu: Cele mai grele.

Dana Grecu: Mulţumesc foarte mult, doamnelor şi domnilor.

(Prin Monitoring Media: Antena 3 – La ordinea zilei, Ora: 20:00)

Declaratii de presa Crin Antonescu, dupa adoptarea motiunii de cenzura a USL

Jurnalist: Când aţi aflat de vot, eraţi deja în drum spre altă localitate.

Crin Antonescu: Da, eu aveam speranţe cum v-am spus şi ieri, cum v-am spus şi dimineaţă, nu ştiam rezultatul votului am crezut la un moment dat chiar că va fi şi mai dramatic, adică în momentul în care am văzut că presiunile asupra doamnei Plăcintă, de exemplu, sau asupra proaspătului nostru coleg de la Timişoara, domnul Dugulescu care nu a ajuns la vot, au succes, sigur că am început să am chiar îndoieli. Am sperat, cum v-am spus, tot timpul şi mă bucur că a fost un rezultat clar, estimarea chiar făcută undeva de 238 – 239 de voturi dovedindu-se realistă.

Jurnalist: V-aţi bazat pe voturile minorităţii?

Crin Antonescu: Nu ne-am bazat pe voturile minorităţilor. Am sperat că reprezentanţii sau o parte dintre reprezentanţii minorităţilor naționale în Parlamentul României îşi vor exercita acest drept de vot în faţa unei moţiuni foarte importante, votând într-un fel sau altul. Asta am sperat şi sincer să fiu speram ca mai mulţi reprezentanţi ai minorităţilor să facă acest lucru.

Jurnalist: Emil Boc spunea că reprezentanţii minorităţilor care au votat moţiunea sunt trădători.

Crin Antonescu: Eu nu am de ce să comentez spusele domnului Boc. Domnul Boc a vorbit mult ca şi doamna Boagiu, ca şi alte doamne şi domni, au vorbit mult în aceste zile despre traseism. Poate aţi remarcat faptul că astăzi „inculpatul”, adică primul ministru, care era supus unei moţiuni de cenzură, era un fost membru al Partidului Naţional Liberal, avocaţii pledanţi pentru Partidul Democrat au fost Toader Paleologu, fost membru al Partidului Naţional Liberal, senatorul Radu F. Alexandru, fost membru al Partidului Naţional Liberal şi domnul Dumitru Oprea, fost membru al Partidului Naţional Liberal. Aşa încât ce să comentez? Nu ştiu până la urmă câte voturi de la minorităţi au fost în sprijinul moţiunii de cenzură

Jurnalist: Cel puțin 4 membri au votat.

Crin Antonescu: Au votat. Dacă domnul Boc califică drept trădare exercitarea de către un parlamentar român a dreptului său de a lua bilele şi de a le băga în urne cum vrea el, conform conştiinţei sale, atunci cred că domnul Boc este cu totul în afara oricărei norme democratice.

Jurnalist: Ne puteți spune care este mandatul cu care veți merge la Palatul Cotroceni? Aveți o listă?

Crin Antonescu: Cred că este simplu. Să facem o distincţie! La consultările de la Cotroceni acum, preşedintele trebuie să distingă, să degaje dacă există o majoritate sau cine are șansa mai mare de a obţine o majoritate şi să încredinţeze mandatul de a alcătui guvernul cuiva, unei persoane, sigur care aparţine unei formaţiuni politice sau unei alianţe politice. După aceea, persoana respectivă vine în Parlament cu un program, cu o echipă şi acela este momentul în care discutăm de membrii ai cabinetului. Deocamdată este clar mandatul nostru, Uniunea Social Liberală consideră că este obligaţia ei să îşi asume răspunderea de a încerca să facă un guvern, este fără îndoială cu 227 de membri grupul politic cel mai mare din Parlament şi acesta este mandatul cu care mergem la Cotroceni.

Jurnalist: Această majoritate este suficientă pentru formarea unui guvern stabil?

Crin Antonescu:  Nu, 227 nu sunt suficienţi. 235, rezultatul votului de azi, nu poate fi extrapolat automat la investirea viitorului guvern.  Azi am avut 235 de voturi pentru moţiunea de cenzură, deci împotriva guvernului Ungureanu, drept care a şi căzut. Noi avem 227 de membri ai grupurilor parlamentare. Sigur că de la 227 pornind este mai uşor să începi să construieşti o majoritate şi asta va fi probabil misiunea premierului desemnat, dacă el va fi aparține grupului nostru.

Jurnalist: Vă așteptați ca președintele Traian Băsescu să fie de acord cu propunerea dumneavoastră?  L-ar putea numi din nou pe Emil Boc sau pe Mihai Răzvan Ungureanu.

Crin Antonescu: Eu cred totuşi că domnul Traian Băsescu este conectat la realitate şi că nu va propune a doua oară pe Mihai Răzvan Ungureanu. Nu ne aflăm în situaţia politică din toamna anului 2009 şi nu ne aflăm la o lună şi jumătate de alegerile prezidenţiale. Dacă nu am fi fost atunci în această situaţie, s-ar fi pornit procedura de suspendare a lui Traian Băsescu. Eu cred că nu va repeta acum acest gest, dar rămâne de văzut.

Jurnalist: Există deschiderea pentru discuții cu UDMR pentru formarea noului guvern?

Crin Antonescu:  În legătură cu competenţa guvernului, atât ca persoane, cât şi formaţiuni politice, eu aş dori să nu vorbesc, îmi spun părerea, discut cu cel pe care noi am dori să îl avem premier desemnat, dar cred că este corect ca domnia sa vorbească despre chestiunea asta.

Jurnalist: Acceptă USL și un alt guvern?

Crin Antonescu: Nu.

Jurnalist: Nu există riscul erodării USL dacă accedeți acum la guvernare?

Crin Antonescu: Cred că am vorbit despre acest risc, există riscuri întotdeauna în politică, dar există şi riscul, nu pentru USL, sau pentru un partid sau altul, dar  există si riscul ca România să aibă în continuare guverne improvizate sau guverne proaste, guverne iresponsabile şi cred că acesta este riscul cel mai mare pentru noi toți.

Jurnalist: Dar mesajul la alegeri ar fi fost din postura de partid de opoziţie, iar acum veţi fi practic la putere.

Crin Antonescu: Iar acum va fi din postura de partid care până la urmă a răsturnat actuala putere în cea mai mare parte, care a reuşit să câştige această bătălie şi care şi-a asumat responsabilitatea de a scoate România din situaţia în care se află.

Jurnalist: FMI a blocat pentru moment negocierile, euro a crescut brusc, deci instabilitate…

Crin Antonescu: Dacă aveţi aceste idei puteţi trece la consilierea adversarilor noştri politici, dar când începe campania electorală, nici nu a început încă şi nici nu suntem la guvernare încă o dată spun.

Jurnalist: Există un scenariu de suspendare a preşedintelui în situaţia în care nu va accepta?

Crin Antonescu: Avem tot timpul să discutăm despre asta, nu discutăm astăzi despre vreo suspendare, discutăm despre o situaţie normală instituţională, avem un guvern care a căzut sau nu mai avem un guvern, care a căzut, a căzut în cel mai democratic mod, în cel mai frumos mod, ca democraţi cred ca pot fi chiar foarte bucuroşi – am auzit chiar că domnul Ungureanu este foarte bucuros, şi ca atare nu are rost să discutăm de situaţii excepţionale. Suspendarea este o situație excepțională.

Jurnalist: Dar ce credeţi că ar fi cel mai potrivit pentru situaţia actuală, anticipate sau un guvern USL stabil sau cu o majoritate stabilă?

Crin Antonescu: Eu am spus de la începutul anului că alegerile anticipate erau soluţia. Dacă s-ar putea face anticipate şi eu cred că s-ar putea face numai cu un acord majoritar al tuturor factorilor politici, partide parlamentare, preşedinte, e bine să le facem. Dacă nu, repet, USL este capabil să facă un guvern care să ţină lucrurile sub control pe un mandat strict delimitat până în noiembrie. Nu văd de ce o formațiune politică, o alianţă, partide, adică noi, care spun în noiembrie: ”Daţi-mi ţara, pot să o conduc cel puţin 4 ani, nu pot să o conducă şi 6 luni înainte”.

Jurnalist: Care sunt măsurile prioritare ale USL?

Crin Antonescu: Domnul Ponta a vorbit câte ceva despre asta, chiar astăzi în plenul Parlamentului, simţind parcă ceva,că va cădea guvernul Ungureanu și eu sunt convins că ați fost cu toții atenți.

Emisiunea “Sub semnul intrebarii” (B1TV), invitat presedintele PNL Crin Antonescu

Robert Turcescu: Bună seara, doamnelor şi domnilor, bun găsit la o nouă ediţie a emisiunii “Sub semnul întrebării”. În ediţia din această seară, două părţi distincte: în prima parte ne întâlnim cu domnul Crin Antonescu, preşedintele Partidului Naţional Liberal. Bună seara, domnule Antonescu, bine aţi venit.

Crin Antonescu: Bună seara, bine v-am găsit.

Robert Turcescu: Şi să vă spun La mulţi ani! – că cheamă şi George, şi am înţeles că vă place să vă serbaţi această…

Crin Antonescu: Da, e prima mea onomastică, să … pe care o ţin. Mulţumesc foarte mult.

Robert Turcescu: Peste câţiva ani, cred că o să vă văd … o să vin la dumneavoastră, cum veneau la Ion Iliescu, de Sfântul Ion, vă aduceţi aminte? Se făcea coadă, aşa. Veneau, la un moment dat, tot soiul de doamne, când cântau La mulţi ani! Era plăcut.

Crin Antonescu: Vă aştept.

Robert Turcescu: O să vin, dacă mă invitaţi. De ce nu? Depinde unde o să fiţi, la momenul respectiv, în care sediu.

Crin Antonescu: E adevărat.

Robert Turcescu: Vreau să intrăm, rapid, în subiecte, că sunt destul de multe şi, având doar o oră la dispoziţie, vă propun să nu pierdem timpul. Am o curiozitate legată de o perioadă pe care dumneavoastră aţi trăit-o în sânul PNL şi, evident, o puteţi compara cu situaţia în care vă aflaţi astăzi, ca preşedinte al PNL – este vorba de perioada în care eraţi în Alianţa D.A. cu PNL. Există vreo asemănare între alianţa de-atunci, Alianţa D.A. şi alianţa în care vă aflaţi astăzi, în USL? Vă simţiţi mai confortabil, astăzi, în USL, sau vă simţeaţi mai confortabil, atunci, în Alianţa D.A.

Crin Antonescu: Foarte confortabil nu eşti niciodată într-o alianţă…

Robert Turcescu: … de ce?

Crin Antonescu: Pentru că, în general, un partid, dincolo de lucrurile care-i asociază pe oamenii din partidul respectiv, este un spaţiu de competiţii, mărturiste sau nu, e un ghem de tensiuni, iar atunci când se construieşte ceva cu două sau mai multe partide, evident că lucrurile acestea cresc. E mai complicată alianţa de-acum, e mai complicată decât oricare alta. Eu am şi experienţa Convenţiei Democratice.

Robert Turcescu: …da.

Crin Antonescu: … care a fost, la rândul ei, mă rog, a fost prima …

Robert Turcescu:… încărcată de frământări…

Crin Antonescu:.. alianţă mare… Anumite momente din toate discuţiile şi negocierile care au avut loc în această perioadă, mai ales pentru alegerile locale, care sunt mai complicate, din punctul ăsta de vedere, chiar mi-au adus aminte de vremurile Convenţiei Democratice şi perioadei premergătoare venirii la putere. Sigur că …

Robert Turcescu:… să înţeleg că e mai complicat acum, în USL, în această alinaţă, decât în Alianţa D.A? Spuneaţi că e chiar mai complicat, în momentul de … De ce?

Crin Antonescu: Cred că da, cu precizarea următoare: nu ai aceeaşi optică atunci când eşti şeful unui partid, cu atunci când nu eşti. În Alianţa D.A, nu eu eram liderul PNL, nu purtam, atunci, sigur, responsabilitatea acelei construcţii. Acum, sunt şi o port. E o diferenţă de percepţie. Păi, cred că e mai complicată acum, pe de o parte pentru că sunt două partide care trebuie să echilibreze discursul între stânga şi dreapta. Puţină lume mai ţine minte că şi Partidul Democrat era un partid de stânga, atunci.

Robert Turcescu: Ţine minte, sigur. PD-ul…

Crin Antonescu: … numai că nu exista acest, mă rog, ataşament sau această culoare de stânga, nu era atât de pronunţată, parcă nu făcea parte din identitatea PD-ului şi, pentru că se construia opoziţia la un partid, la rându-i, de stânga, respectiv PSD-ul de atunci, PSD-ul lui Adrian Năstase, sigur că lucrul ăsta se estompa.

Robert Turcescu: Domnule Antonescu, dar, la acea vreme, apropo de Alianţa D.A., PNL-ul era, să spunem, partidul care era remorca Alianţei respective, PD-ul era un partid mic, avea un lider puternic, pe Traian Băsescu. Era un partid mic. Astăzi, dacă ar fi să comparaţi situaţia de atunci cu ceea ce se întâmplă acum, PNL-ul este la remorca PSD-ului, în acest USL?

Crin Antonescu: Eu nu văd niciun element pentru care această afirmaţie s-ar putea face.

Robert Turcescu: Aveţi mult mai puţine procente în sondajele de opinie decât PSD-ul.

Crin Antonescu: Care este ultimul sondaj pe care-l cunoaşteţi dumneavoastră, în care cele două partide sunt măsurate?

Robert Turcescu: Cred că PSD-ul e, undeva, pe la peste 30%, PDL-ul atinge, cu greu, 20%, în cele mai optimiste sondaje, prin urmare, e o diferenţă de vreo 10 procente.

Crin Antonescu: PDL-ul, nu PNL-ul.

Robert Turcescu: Nu, PNL-ul.

Crin Antonescu: Nu, PNL-ul, la ultimele sondaje pe care le cunosc eu, PNL-ul avea 25% şi mai bine şi poate că PSD-ul se poate îndrepta, sau se îndrepta atunci, chiar spre 35. Numai că această alianţă…

Robert Turcescu: Staţi puţin, şi cu PC-ul, dacă mai puneţi în toată chestiunea asta, cât are, de fapt, USL-ul, în momentul de faţă?

Crin Antonescu: În funcţie de sondaje, USL are undeva între 55 şi 60%, dar suma partidelor depăşea; se putea duce undeva la 65.

Robert Turcescu: Bun, Oricum, sunt zece procente…

Crin Antonescu: Nu cred în niciun fel că se poate vorbi altfel decât de o alianţă paritară, aşa cum e făcută ea, pe picior de egalitate, pentru că nu avem, nici pentru PSD, nici pentru PNL, vreun element, ca să spunem că este motorul alianţei sau partidul dominant al alianţei. Sigur că PSD are mai mulţi parlamentari, în acest moment, sigur că PSD are vreo 1.400, aproape, de primari sau 1.100 şi noi vreo 700 şi ceva, doar; sigur că are 16 consilii judeţene şi noi doar cinci, dar alianţa este construiţă pe principii paritare, programul ei şi discursul ei este unul echilibrat, între cele două identităţi doctrinare…

Robert Turcescu: Chiar credeţi asta?

Crin Antonescu: Cred că este evident. Nu e vorba de crezut; sunt fapte. Şi, de asemenea, ea are doi copreşedinţi la nivel central şi la nivel judeţean, care sunt în perfectă poziţie de egalitate.

Robert Turcescu: Domnul Sorin Frunzăverde, proaspăt liberal – şi cazul a fost intens discutat la vremea respectivă, nu revenim asupra lui – spunea, însă, că alianţa PNL-PSD este o alianţă conjuncturală. Îi împărtăşiţi punctul de vedere?

Crin Antonescu: Sigur, nu a spus nimeni că e o altfel de alianţă. Este o alianţă conjuncturală; ştim foarte bine conjunctura în care ea s-a creat. Important este dacă îşi va putea îndeplini angajamentele politice, pe care şi le asumă, pe durata, pentru care şi le asumă, respectiv, cel puţin un ciclu electoral, cred, un ciclu electoral.

Robert Turcescu: Deci, la asta se referă expresia “alianţă conjuncturală”, spuneţi – pentru un ciclu electoral.

Crin Antonescu: Evident, în momentul în care un partid, în mod clar de dreapat, cum e PNL, şi un partid clar de stânga, cum e PSD, se aliază, asta nu poate fi decât de conjunctură şi nu poate fi decât temporar, e limpede. E ca un soi de… Eu cred că viitorul guvern, guvernul USL, va fi, practic, un guvern de uniune naţională.

Robert Turcescu: Asta ar însemna să fie reprezentat de toate partidele, nu neapărat…

Crin Antonescu: Păi, cred că nici nu vor fi multe alte partide, în afară de cele două din această alianţ în parlamentul viitor.

Robert Turcescu: UDMR, PDL-ul nu mai intră în parlamentul viitor?

Crin Antonescu: Ştiu şi eu? Nu ştiu dacă se mai prezintă la alegeri, dacă … Poate să intre. Nu mai putem, nu mai putem ştii nimic.

Robert Turcescu: A, poate într-o altă formulă, poate se contopeşte într-o altă mişcare politică. Greu de crezut că o să dispară, totuşi.

Crin Antonescu: Greu de crezut, totuşi, s-a mai întâmplat acest lucru şi cu alte partide, cu PNŢCD-ul. Poate să intre cu o pondere foarte mică în Parlament. Am spus aproape uniune naţională, în sensul în care, dacă avem, depinde de sistemul electoral, pe care îl vom avea, dar dacă avem 80% din Parlament, USL, atunci putem vorbi aproape de un guvern de uniune naţională.

Robert Turcescu: Dumneavoastă nu simţiţi… sigur suntem în an electoral, domnule Antonescu, dar va trece acest an electoral, mai sunt câteva luni şi ne lămurim, cel puţin, în privinţa alegerilor generale. Nu simţiţi nevoia, după noiembrie, încolo – presupunând că alegerile vor avea loc, totuşi, în noiembrie – să avem în România parte de o limpezire a spectrului politic: să ştim care sunt partidele de stânga şi unde se află ele, la puterea sau în opoziţie, care-s partidele sau partidele de dreapat şi unde se află ele, la putere sau în opoziţie.

Crin Antonescu: Eu nu simt nevoia unei limpeziri, pentru că mie, de multă vreme, mi-s limpezi aceste lucruri. Avem un partid de dreapta, care este PNL, unul şi numai unul şi, sigur, PC, care se declară şi el de centru-dreapta, dar un partid mai mic, şi un partid de stânga, care este PSD. Faptul că ele vor convieţui într-o guvernare comună, sigur, e o situaţie conjuncturală, cum spunea şi domnul Frunzăverde şi spunem şi noi, care, însă, nu e o premieră şi care nu confuzează lucrurile deloc. Un partid de dreapta cu un partid de stânga, care, împreună, pentru patru ani, guvernează.

Robert Turcescu: Confuzii există în continuare. Cei de la PDL ce sunt? Din ce zonă sunt, din punctul dumneavoastră de vedere?

Crin Antonescu: Cei de la PDL nu prea mai sunt. După părerea mea, PDL a fost în permanenţă un partid fără o identitate doctrinară pronunţată; politiceşte, cu sex incert, ca să spun aşa.

Robert Turcescu: Hermafrodit.

Crin Antonescu: Incert, că… Sigur, ei au fost, de la naştere …

Robert Turcescu: Domnul Frunzăverde ce sex politic are?

Crin Antonescu: Păi, domnul Frunzăverde e, totuşi, un om recunoscut pentru opţiunea sa de dreapta şi care a şi jucat…

Robert Turcescu: De ce?

Crin Antonescu: Pentru că a şi jucat un rol, de altfel, foarte pregnant în mutarea Partidului Democrat de la stânga la dreapta, numai că – asta spuneam şi înainte – şi când erau în Internaţionala Socialistă, al cărei trandafir încă îl mai poartă la rever cei din PD, n-aş spune că identitatea şi pregnanţa doctrinară era prima lor preocupare. A fost un partid oportunist, în toate sensurile, un partid foarte bine organizat chiar înainte ca Traian Băsescu să devină preşedinte şi să aibă, mă rog, hălci mari de putere, chiar şi când era în opoziţie, dar din punct de vedere al stângii şi al dreptei, n-aş putea să găsesc vreun element cert, pentru care să-l situez cu fermitate la dreapta sau la stânga, aşa încât, din punctul acesta de vedere, dispariţia lui sau topirea lui în altceva nu va dezechilibra raporturile stânga-dreapta pe scena politcă românească.

Robert Turcescu: Nu, mă gândescă dacă PDL-iştii, în momentul de faţă, nu au o identitate doctrinară, cum spuneţi dumneavoastră, sau e una incertă, greu de măsurat, să spunem, sau de numit, mă întreb, de ce luaţi, în momentul de faţă, PDL-iştii care bat la poarta PNL-ului, PNL-iştii care bat la poarta PSD-ului, cum se întâmplă, ba poate şi cei care bat la poarta PC-ului, înţeleg, mai nou?

Crin Antonescu: Nu vorbesc decât de cei care bat la poarta PNL-ului. O dată, pentru că nu-i luăm pe toţi…

Robert Turcescu: Bat mulţi?

Crin Antonescu: Poftiţi?

Robert Turcescu: Bat mulţi, acum?

Crin Antonescu: Bat foarte mulţi, dar noi am deschis porţile pentru oameni despre care credem două lucruri, – am să fiu foarte cinstit. Primul, că pot să aducă un beneficiu electoral imediat, pentru că suntem, totuşi, într-o…

Robert Turcescu: E un calcul, aici este povestea pragmatică, da?

Crin Antonescu: Da şi am spus-o foarte deschis, chiar nu agreez ipocriziile, în privinţa asta, oricum, nu. Doi, oameni cu care credem că, pe mai departe putem fi colegi, în sensul că suntem, să spunem aşa, compatibili şi din punct de vedere doctrinar. În sensul acesta, n-am nicio îndoială că Sorin Frunzăverde sau domnul Dugulescu, de la Timişoara, sunt nişte oameni de dreapta.

Robert Turcescu: Şi doamna Popa?

Crin Antonescu: Şi doamna Popa. Doamna Popa n-a fost membru al Partidului Comunist. Prima sa intrare în politică a fost în Partidul Naţional Liberal. A plecat din Partidul Naţional Liberal, la PD, din nişte chestiuni de natură locală, să spunem, şi înainte ca PD-ul să aibă foarte multă putere. Din punctul acesta de vedere nu…

Robert Turcescu: Venirea în PNL a doamnei Popa a cântărit prin valoarea persoanei respective sau prin faptul că doamna Poapa are o relaţie specială cu domnul Sorin Frunzăverde?

Crin Antonescu: Probabil că, în decizia dumneaei, relaţia…

Robert Turcescu: Personală chiar…

Crin Antonescu: Şi, să spunem aşa, solidaritatea politică cu Sorin Frunzăverde a contat, dar, din punctul nostru de vedere, faptul că domnia sa ni s-a alăturat a fost unul, după părerea noastră, normal, natural. Aici n-au intrat în calcul considerente de natură electorală şi, de altfel, n-am făcut nicun soi de învoială electorală, cu domnia sa.

Robert Turcescu: Insist pe acest subiect, pentru că mă gândescă că, poate, pentru unii dintre cei care sunt fie membri ai PNL, fie simpatizanţi, votanţi ai PNL şi poate chiar ai USL-ului, discursurile dumneavoastră din ultimii ani, aş putea spune, îndreptate împotriva celor de la PDL, se bat cap în cap în momentul de faţă, cu această, haideţi să o luăm din politică de racolare, ci cu această primire, cu această deschidere a uşilor în USL, către oameni provenind din Parditul Democrat Liberal. Calculul pragmatic l-am înţeles. Cum se împacă, însă, cu, poate, semnele de întrebare pe care le ridică unii dintre cei care privesc aceste primiri?

Crin Antonescu: Membrii PNL, cu siguranţă, şi pe semne şi mulţi simpatizanţi îşi aduc aminte că în anul 2010, la ultimul congres al PNL, am candidat cu o moţiune, care se numea “Prin noi înşine, acum” şi care vorbea explicit, poate cam dur, chiar, despre obiectivul nostru, al PNL, de a scoate din scena politică Partiul Democrat. Ori, ceea ce se întâmplă astăzi, inclusiv deschiderea uşilor partidului, pentru aceşti oameni, care vor să vină spre noi, contribuie la atingerea acestui obiectiv.

Robert Turcescu: Vă doriţi să dispară Partiul Democrat Liberal?

Crin Antonescu: Sigur. Da. Consider că este o chestiune de igienă politică. Consider că este o chestiune de bun augur pentru scena politică românească.

Robert Turcescu: E revanşa pe care PNL-ul încearcă să şi-o ia pentru momentul în care, înţeleg, într-o şedinţă de demult a Partidului Democrat Liberal se vorbea despre absorbirea PNL-ului în interiorul PDL? Sau despre dispariţia PDL?

Crin Antonescu: Nu, nu este, neapărat, o revanşă. Sigur că, la un moment dat, puţin a lipsit ca Partidul Naţional Liberal să nu îşi piardă fie şi numele, într-o combinaţie foarte periculoasă – şi vorbim despre anul 2005.

Robert Turcescu: Plecarea lui Stolojan şi a celorlalţi.

Crin Antonescu: Nu, nu. Chiar mai înainte. Ştiţi că, în anul 2005 – domnul Tăriceanu evoca de curând, într-un interviu, acest moment – s-a pus problema chiar a fuziunii, între cele două partide.

Robert Turcescu: Da.

Crin Antonescu: Ei bine, eu pot să mă întreb astăzi ce s-ar fi întâmplat, şi nu cred că s-ar fi întâmplat un lucru bun pentru PNL, dacă atunci se petrecea această fuziune, după cum pot să-mi pun problema – şi discutam de curând cu nişte colegi – oare ce se întâmpla dacă în 2009, după victoria, in extremis, spectaculoasă, decepţionantă, pentru adversari, a lui Traian Băsescu, în alegerile prezidenţiale, PNL-ul intra la guvernare. Eu cred că acum, împreună cu Partidul Democrat, aveam vreo 15% şi PSD avea vreo 65. Dar, în fine, astea sunt doar…

Robert Turcescu: Nu vi se pare, uneori… Vă urmăresc de foarte multă vreme declaraţiile politice şi unele dintre ele, mărturisesc, sigur, dincolo de faptul că sunt surprinzătoare, prin retorica folosită, dar par, uneori, extrem de riscante, domnule Antonescu. Dumneavoastră prognozaţi, să spunem, un viitor politic, inclusiv, pentru PNL, dar şi pentru întreaga scenă politică din România, în termeni extrem de categorici sau, uneori, chiar şocanţi, cum spuneaţi mai devreme, apropo de dispariţia Partidului Democrat Liberal. Istoria politică e destul de… ne arată, chiar în urmă că toţi cei care au avut… PSD-ul, vă aduceţi aminte, voia să dispară PD-ul, PDL-ul ar fi vrut să absoarbă PNL-ul. Nu s-a întâmplat. E complicat de eliminat de pe scena politică un partid.

Crin Antonescu: Sigur că este complicat, dar, încă o dată, eu aş vrea să ne înţelegem bine asupra faptului că afirmaţiile mele sunt categorice dar nu’s cu nimic nedemocratice. Deci, eu nu vorbesc aici despre punerea în afara legii a vreunui partid, despre interzicerea vreunui partid, ci vorbesc, pur şi simplu, ceea ce e legitim în jocul politic democratic, despre o competiţie politică cu mijloace democratice. Cu alte cuvinte, eu cred că în România trebuie să existe un partid de dreapta puternic, legitim, autentic…

Robert Turcescu: Care să fie PNL-ul…

Crin Antonescu: …şi despre care eu cred că trebuie să fie şi că este Partidul Naţional Liberal şi că, în aceste condiţii, nu mai avem loc pe scena politică şi pentru un al doilea astfel de partid. Asta a încercat şi Partidul Democrat, în perioada de după 2005, şi a încercat în mod natural, la rândul său. Sigur, mai sunt nişte lucruri de clarificat, dar asta nu mai e nici vina şi nici problema Partidului Democrat. Probabil că Partidul Naţional Liberal va trebui să răspundă destul de curând la câteva întrebări clarificatoare privitoare la natura dreptei sale şi, probabil, să răspundă şi la nişte întrebări legate de afilierea sa internaţională în peisajul politic european, da’ astea sunt deja lucruri pentru o altă perioadă.

Robert Turcescu: Păi, ele au apărut, deja, în spaţiul public. Îl invoc din nou pe domnul Sorin Frunzăverde, care spunea că se vede construind o dreaptă modernă alături de dumneavoastră. Ce înseamnă ‘o dreaptă modernă’, că bănuiesc că şi dumneavoastră visaţi la o astfel de proiecţie?

Crin Antonescu: Noi şi încercăm să construim o dreaptă modernă.

Robert Turcescu: Într-o alianţă cu PSD-ul, iertaţi-mă, asta nu reuşesc să pricep.

Crin Antonescu: Da, într-o alianţă cu PSD-ul. Nu alianţa cu PSD-ul este mijlocul sau condiţia prin care construim o dreaptă modernă, dar asta nu ne împiedică. Suntem două partide care nu şi-au pierdut deloc identitatea. Eu am subliniat de fiecare dată acest lucru. Sigur că…

Robert Turcescu: Dar poate şi-a pierdut credibilitatea, identitatea – nu.

Crin Antonescu: Păi, prima condiţie este să nu-ţi pierzi identitatea. Credibilitatea o judecă alegătorii şi nu văd ce anume idee, obiectiv, valoare de dreapta a trădat sau a încălcat Partidul Naţional Liberal, chiar de când este în această alianţă cu Partidul Social Democrat.

Robert Turcescu: Valoare de dreapta – nu, dar pot să vă spun că pentru mine, un om de dreapta, eu aşa consider că…

Crin Antonescu: Sigur, de asta şi duc discuţia în direcţia asta.

Robert Turcescu: Da. Exact. Este, într-adevăr, o stare destul de… aş numi-o chiar de disconfort, să văd la un moment dat, să văd, să zicem, aşezat, nu alături de Victor Ponta, care e un lider din noua generaţie şi care are în faţă un altfel de viitor politic, dar să vă văd aşezat la masă, să spunem, împărtăşind idei pentru viitoarea guvernare, alături de Ion Iliescu, să spunem, alături de Dan Voiculescu, alături de Adrian Năstase. Mi-aduc aminte că… Eu cred că şi pentru dumneavoastră, nu mai reţin discursurile din acea perioadă, dar erau nişte oameni cu care purtaţi nişte dialoguri, fie ele şi de la distanţă, în perioadele campaniilor electorale, destul de contondente.

Crin Antonescu: Le-am purtat ani de zile şi nu le-am retractat niciodată. Dacă aş fi din nou în situaţia respectivă, dacă aş fi din nou în 1990 sau în ’92, sau în ’95, principalul adversar politic ar fi Ioni Iliescu. Dacă aş fi în 2003 sau în 2002, sau în 2004, principalul adversar politic ar fi Adrian Năstase; dar sunt în 2012, şi principalul adversar politic, aproape din aceleaşi motive, este Traian Băsescu şi este PD.

Robert Turcescu: Da, dar asta nu exclude ceea ce vă întrebam mai devreme. Adversar politic înţeleg că este Traian Băsescu, şi raţiunile mi le-aţi explicat mai devreme. În acelaşi timp, omiterea acestei etape sau, să spunem, ignorarea acelei perioade, în care dumneavoastră purtaţi un război, cel puţin la nivel declarativ, cu oamenii cu care staţi astăzi şi formaţi o alianţă, nu poate fi ştearsă cu buretele. Ea rămâne. E întipărită.

Crin Antonescu: Dar nu doreşte nimeni să şteargă cu buretele. Asta este ca istoria, pur şi simplu. Este istorie. Mai mare sau mai mică, nu o neagă nimeni. PNL – că nu e vorba de mine – PNL, indiferent de cine a fost condus, aavut, totuşi, această caracteristică, de a participa la diverse coaliţii – cu ţărăniştii, cu pediştii; iată, acum, cu pesediştii – atunci când a considerat că se produce un dezechilibru de putere şi că există riscul ca un partid care guvernează să se transfororme într-un partid-stat. PDSR-ul sau FDSN-ul, cum se numea în ’96, PSD-ul, în 2004, iată, PD-ul, din 2009, încoace. Asta se întâmplă şi, în sensul acesta, sigur, personajele politice se pot dispune, se pot aşeza şi reaşeza în diferite feluri. Important este, însă, dacă masa la care stau eu acum, atât cât stau, cu Ion Iliescu sau Adrian Năstase, este…

Robert Turcescu: Sau cu Dan Voiculescu.

Crin Antonescu: Sau cu Dan Voiculescu, este aceeaşi masă la care stăteam şi cu Traian Băsescum, atunci când ne opuneam, să spunem, regimului Năstase, şi eu cred că e aceeaşi. Pe masa aia sunt scrise aceleaşi lucruri.

Robert Turcescu: Bun, nu insist aici, dar, să ştiţi, în continuare, poate mai avem ocazia…

Crin Antonescu: În ce-l priveşte pe Dan Voiculescu, nu înţeleg de ce dumneavoastră îl consideraţi neapărat un personaj foarte negativ al politicii româneşti.

Robert Turcescu: Cred că nu înţelegeţi că nu am considerat pe nimeni personaje negative în această chestiune.

Crin Antonescu: Înţeleg de ce, ca om de dreapta…

Robert Turcescu: Nu, dacă vreţi, pot să vă întorc întrebarea: Nu înţeleg de ce sunteţi într-o alianţă cu PC… Mărculescu, partid care, la un moment dat, a fost declarat ca partid de stânga, apoi a adoptat o doctrină umanistă, pe care n-am înţeles-o, a trecut la dreapta, a avut o alianţă cu PSD-ul…

Crin Antonescu: Domnule Turcescu, unele partide…

Robert Turcescu: Eu nu fac politică, e adevărat.

Crin Antonescu: …cum ar fi PC sau PDL au peripeţii ideologice, doctrinare. Sunt ba la stanga, ba la dreapta. Este problema lor. Nu despre asta discut. Eu sunt în alianţă cu acest partid, din motive binecunoscute şi pentru că avem acelaşi ţel politic, pentru o anumită durată.

Robert Turcescu: Care e “cel mai bine cunoscut” – iertaţi-mă, dar asta e expresia – motiv, pentru care sunteţi, cu PC, într-o alianţă?

Crin Antonescu: Şi cu PC şi cu PSD.

Robert Turcescu: Nu, nu. Cu PC; să ne oprim asupra lui, dacă sunteţi de acord.

Crin Antonescu: Cu PC? Cu PC, pentru apărarea statului de drept din România.

Robert Turcescu: N-a contat, în această alianţă, sprijinul media pe care vi-l poate acorda?

Crin Antonescu: Ba da.

Robert Turcescu: Bun, asta vroiam să ştiu.

Crin Antonescu: Este foarte important că grupul media, de care este indirect legat PC, este un grup media, care, într-o perioadă destul de dificilă, pentru… nu libertatea de exprimare, ci piaţa exprimării, a continuat să joace rolul de critic al puterii; şi nu au făcut-o mulţi. Bun, e important.

Robert Turcescu: În regulă. E important să spunem lucrurilor pe nume, într-un astfel de context.

Crin Antonescu: Da, da.

Robert Turcescu: Bănuiesc că dacă n-ar fi existat acest sprijin, suportul media, să spunem, sau “zestrea” media cu care venea PC, v-aţi mai fi gândit – nu? – la o alianţă cu PC-ul.

Crin Antonescu: Nu ştiu. E greu de spus. Să ştiţi că şi un partid ecologist, cel condus de Remus Cernea, care nu are un trust de presă, şi alte grupuri mai mici au fost binevenite, dar evident că nimeni nu neagă rolul important, pe care trustul de presă l-a jucat.

Robert Turcescu: Domnule Antonescu, există un electorat, care aşteaptă de la domnu Mihai Răzvan Ungureanu, actualul premier, să declanşeze un proces de reconstrucţie a dreptei. Văd că zâmbiţi…

Crin Antonescu: Da.

Robert Turcescu: …ironic.

Crin Antonescu: Nu, nu, nu ironic. Zâmbesc prietenos, chiar. Mă gândeam că dumneavoastră, aşa, pe cât am putut să urmăresc emisiunea, sunteţi un exponent al acestei… Aşteptaţi cu nerăbdare lucrul acesta.

Robert Turcescu: Ce anume? Să facă Ungureanu un proiect de dreapta?

Crin Antonescu: Da. O mişcare, ceva nou, ceva… politic, formaţiune.

Robert Turcescu: Mărturisesc că îmi doresc să apară în România o variantă, dacă vreţi, interesantă, pe scena politică. Poate să fie şi de stânga, dacă lucrul acesta ar însemna o primenire a stângii.

Crin Antonescu: Dar, la dreapta, măcar, cu PD-ul, am încheiat capitolul. Daţi-mi şi mie o satisfacţie.

Robert Turcescu: Nu, vă dau o satisfacţi. Nu ştiu dacă e mort capitolul PDL, dar… e o discuţie de purtat în legătură cu acest aspect, categoric. Numai că PNL-ul, în momentul de faţă, cel puţin pentru mine, atâta vreme câte este în această alianţă, conjuncturală, am înţeles, cu PSD, e greu de privit ca o alternativă valabilă, viabilă, pentru ceea ce înseamnă dreapta politică.

Crin Antonescu: Domnule Turcescu, iertaţi-mă.

Robert Turcescu: Vă rog!

Crin Antonescu: În anul 2010 nu exista USL, şi noi nu eram, deci, aliaţi cu PSD-ul, deşi, sigur, fiind în opoziţie, şi unii, şi alţii, aveam unele atitudini comune.

Robert Turcescu: Şi au făcut mizeria aceea de alianţă la guvernare- PSD-ul cu…

Crin Antonescu: Aia s-a întâmplat înainte, în 2009.

Robert Turcescu: În 2009, da.

Crin Antonescu: Şi în 2009, când ei erau aliaţi, şi noi eram singuri în opoziţie, şi în 2010, când noi eram aliaţi cu PSD-ul, n-am avut sentimentul că vă suntem foarte simpatici, noi PNL-ul, dumneavoastră şi celor care gândesc ca dumneavoastră, pentru că…

Robert Turcescu: Nu, nu mă băgaţi într-o oală comună, că nici eu nu vă bag în aceeaşi oală, să spunem, cu alte personaje politice – dumneavoastră sunteţi dumneavoastră, eu sunt eu. Mi-am exprimat public stupefacţia, aproape, în legătură cu această alianţă la guvernare, dintre PSD şi PDL. Sunt înregistrări care sunt martor pentru… Nu simt nevoia să mă justific, vă spuneam numai.

Crin Antonescu: Nu, nu, nu. Asta ţin şi eu minte. Eu, însă, nu… Am avut sentimentul că sunteţi contrariat, ani de zile, sau nemulţumit în legătură cu PNL, că măsuraţi dreapta şi dreptatea PNL, doar prin prisma faptului că este sau nu alături de Traian Băsescu. Ăsta a fost sentimentul meu şi vi-l spun…

Robert Turcescu: Vă înşelaţi.

Crin Antonescu: Dacă mă înşel…

Robert Turcescu: N-am cântărit niciodată în felul acesta lucrurile.

Crin Antonescu: …ăsta e un motiv de bucurie, pentru că, într-adevăr, nu e suficient ca să judeci.

Robert Turcescu: Vă pot spune un secret.

Crin Antonescu: Vă rog!

Robert Turcescu: Pentru mine, PNL-ul nu înseamnă Crin Antonescu.

Crin Antonescu: Dar asta ar fi culmea, să însemne Crin Antonescu.

Robert Turcescu: Şi nu a însemnat PNL-ul, la vremea respectivă, nici Călin Popescu Tăriceanu,

Crin Antonescu: Păi, da’ e un partid prea mare, ca să însemne doar liderul său.

Robert Turcescu: Şi nici măcar Câmpeanu, să ştiţi, da? Lecturile mele despre dreapta românească merg un pic în urmă, în timp. Am crescut într-o casă cu astfel de valori, dar asta are mai puţină importanţă. Luăm puţină publicitate, dacă sunteţi de acord, şi ne întoarcem la chestiunea legată de Mihai Răzvan Ungureanu, dacă sunteţi de acord.

Crin Antonescu: Absolut.

Robert Turcescu: Da? Că am văzut că zâmbeaţi; vă place subiectul.

Crin Antonescu: Sigur că da.

Robert Turcescu: Cu domnul Crin Antonescu, preşedintele PNL, în emisiunea “Sub semnul întrebării”. Vă întrebam de Mihai Răzvan Ungureanu şi de proiectul politic pe care vrea să-l… sau se vorbeşte, nu a confirmat domnul Ungureanu, a fost destul de evaziv apropo de o mişcare de dreapta. Ar fi incompatibile proiectele lui Crin Antonescu şi ale lui Mihai Răzvan Ungureanu? Vă despart lucruri de netrecut?

Crin Antonescu: Acum, cum chiar dumneavoastră evocaţi, aţi văzut că nici de la însuşi Mihai Răzvan Ungureanu nu aţi putut scoate prea multe despre proiectul domniei sale deocamdată, deci nu am cum să vă spun eu mai mult dacă este compatibil sau nu un proiect despre care încă nu ştiu nimic.

Robert Turcescu: Corect. Da. Este vag. E o idee.

Crin Antonescu: Ce vă pot spune este că, mă credeţi sau nu, şi eu am părerea că apariţia unei forţe politice noi şi cu oarecare şanse de succes ar fi făcut bine scenei româneşti, numai că suntem într-un fel de cerc vicios. Este foarte greu ca o asemenea mişcare să apară de la firul ierbii, deci să fie autentică. Cu alte cuvinte, eu sunt de acord, există un tronson de electorat semnificativ, care este profund nemulţumit de actuala putere şi care nu este foarte, foarte încântat de alternativă, din varii motive. Unora nu le plac pesediştii, unora nu le plac liberalii, altora nu pe place, precum dumneavoastră, combinaţia dintre ei şi care ar vrea altceva. Numai că mişcări şi personaje politice de felul domnului Ungureanu, în ipostaza sa actuală, nu vorbesc în absolut, nu ştiu ce se poate întâmpla peste un timp de…, nu au şanse în opinia mea, de credibilitate şi de succes semnificativ, pentru că ele nu vin ca o a treia cale, drept ceva nou. Este evident de unde vin ele: vin din una dintre părţi, vin de la Cotroceni, vin de la Traian Băsescu şi de la structurile care l-au susţinut şi încă îl mai susţin pe Traian Băsescu şi pe Mihai Răzvan Ungureanu la putere.

Robert Turcescu: Bun. Vă pot supune unui exerciţiu de autoevaluare?

Crin Antonescu: Da.

Robert Turcescu: Credeţi că sunteţi un lider politic mai credibil decât Mihai Răzvan Ungureanu în momentul de faţă?

Crin Antonescu: Cred că, în momentul de faţă, da. Sigur că pot să mă înşel, dar vă răspund cu sinceritate, cred că da.

Robert Turcescu: De ce?

Crin Antonescu: Pentru că eu, deocamdată, în acest moment, conduc un partid, un partid care există, nu un partid imaginar, un partid care are un electorat al său bine stabilit, pentru că am nişte proiecte politice pe care mi le-am susţinut, pentru că m-am confruntat cu electoratul în diferite ipostaze, inclusiv într-o candidatură prezidenţială, şi pentru că de o bună bucată de vreme, de câţiva ani cel puţin, cei care sunt interesaţi de politică ştiu cine sunt şi unde mă pot găsi, indiferent dacă agrează sau nu ceea ce fac eu în politică, în sensul acesta. Sigur, şi Mihai Răzvan Ungureanu şi oricare alt posibil lider s-ar putea naşte – şi poate ar fi bine să se nască, din punct de vedere politic vorbesc – însă, în acest moment, Mihai Răzvan Ungureanu nu este un lider politic, pentru că nu are datele pe care o asemenea condiţie le presupune. Mihai Răzvan Ungureanu este într-o postură de administrator, în care a fost numit de către preşedintele României, s-a încropit o majoritate, pe care o vom verifica la moţiunea de cenzură, peste câteva zile. Niciun partid sau o grupare politică nu-l asumă, nu-l reclamă şi, în consecinţă, nici domnia sa nu prea are mult spaţiu de acţiune, fie şi ca prim-ministru, asupra partidului respectiv şi oamenilor săi şi suntem într-o situaţie în care da, avem un personaj foarte bine plasat mediatic, un personaj care are resurse care s-ar putea dezvolta în sensul acesta, dar nu avem celelalte elemente pentru a vorbi, în acest moment, despre un personaj politic conturat.

Robert Turcescu: Apropo de această chestiune …

Crin Antonescu: Un fel de ‘avem tot timpul’.

Robert Turcescu: … mă rog, de neapartenenţă sau plutirea aşa, a domnului Ungureanu deasupra spectrului politic…

Crin Antonescu: Nu ştiu dacă deasupra, poate că dedesubt, sub spectrul politic, nu neapărat deasupra.

Robert Turcescu: Da. Bun. Nu recurgeam neapărat la o metaforă.

Crin Antonescu: Să fim atenţi.

Robert Turcescu: Sigur că da, totdeauna suntem foarte atenţi.

Crin Antonescu: Eu sunt, da.

Robert Turcescu: Domnule Antonescu, de ce nu-l daţi afară din PNL? Am văzut că s-a întâmplat …

Crin Antonescu: Pentru că nu este în PNL, domnule Turcescu.

Robert Turcescu: Păi el spune că este. Sigur, autosuspendat, statutul acela, am văzut şi o declaraţie a domnului Ludovic Orban, care spune că nu ştie când s-a înscris sau dacă s-a înscris, dar dacă s-a autosuspendat înseamnă că, la un moment dat, a fost în PNL. Deci dacă are acest statut …. ca să o lămurim aşa, de asta spun …

Crin Antonescu: Nu, ea este foarte lămurită.

Robert Turcescu: Adică?

Crin Antonescu: Sigur că acum oamenii pot susţine diferite lucruri…

Robert Turcescu: A avut vreodată legitimaţie de membru PNL?

Crin Antonescu: A fost membru al PNL, de vreme ce, într-adevăr, s-a autosuspendat, în momentul în care a fost numit la SIE.

Robert Turcescu: Am înţeles.

Crin Antonescu: Numai că, în statutul PNL-ului aceste autouspendări sunt prevăzute pentru îndeplinirea unor funcţii publice incompatibile cu calitatea de membru de partid ….

Robert Turcescu: Da…

Crin Antonescu: Prefect, director la SIE…

Robert Turcescu: Bun, da…

Crin Antonescu: Şi autosuspendarea este pe durata exercitării acelei funcţii.

Robert Turcescu: După care?

Crin Antonescu: După care, omul respectiv trebuie să completeze nişte formalităţi de reînscriere, de reactivare a condiţiei sale, de reconfirmare a condiţiei sale de membru de partid. Mihai Răzvan Ungureanu n-a făcut-o şi…

Robert Turcescu: Aşa scrie la statut?

Crin Antonescu: Da.

Robert Turcescu: Că trebuie să zică…?

Crin Antonescu: Sigur că da. În momentul în care încetează pricina, motivul pentru care te-ai autosuspendat. Mihai Răzvan Ungureanu n-a făcut-o şi, pentru Dumnezeu…

Robert Turcescu: Are un termen-limită? Că e de câteva luni de zile premier?

Crin Antonescu: Trebuie să o facă imediat. Pentru Dumnezeu, noi să nu discutăm despre forme. Dumneavoastră credeţi că este normal ca acest premier, din condiţia de premier, să pretindă calitatea de membru al unui partid care este în mod clar în opoziţie? Eu cred că nu e normal. Eu cred că domnul Mihai Răzvan Ungureanu, dacă dorea să fie membru sau dacă doreşte să fie membru al Partidului Naţional Liberal, poate să o facă oricând, aşa cum puteţi să o faceţi şi dumneavoastră…

Robert Turcescu: Dar dumneavoastră credeţi că este normal, ca personaje, nu ştiu, care, până deunăzi, au fost membre ale Partidului Democrat Liberal, de la Frunzăverde, începând, până la doamna Popa şi continând cu Dugulescu, sau cum îl cheamă…

Crin Antonescu: Da…

Robert Turcescu: Aşa, să pretindă brusc că au devenit, s-au îndrăgostit de Partidul Naţional Liberal şi să treacă la Partidul Naţional Liberal?

Crin Antonescu: Nu ştiu cât este de normal. Ştiu cât este de real. Şi noi discutăm aici despre nişte realităţi. Eu nu înţeleg, în acelaşi timp, din punct de vedere logic, pretenţia domnului Ungureanu, de a fi, în acelaşi timp, independent, pentru că o repetă de fiecare dată; deci, în acelaşi timp, şi independent şi membru fie şi…

Robert Turcescu: Autosuspendat…

Crin Antonescu: Amorţit, autosuspendat, cum doriţi, a unui partid politic. Şi, până la urmă, eu cred că asta este aşa, o anecdotică, pe care e normal ca dumneavoastră să o dezvoltaţi. Aţi văzut că şi eu…

Robert Turcescu: Nu, am încercat să o lămuresc. Asta am încercat să fac.

Crin Antonescu: Şi eu mă complac aşa, în tot felul de jocuri, şi am spus că poate chiar îl voi invita o dată pe domnul Ungureanu, la…

Robert Turcescu: Ba, mai mult, înţeleg că colegii mei, în momentul în care eram în emisiune cu domnul Ungureanu v-au contactat la vremea respectivă şi au spus că aţi dori chiar o confruntare în direct cu domnul Mihai Răzvan Ungureanu.

Crin Antonescu: Nu, nu am spus confruntare, am spus altceva. Îi putem spune şi confruntare, pentru că nu înseamnă neapărat scandal.

Robert Turcescu: Mă rog, jurnalistic, în termeni jurnalistici. Da?

Crin Antonescu: Sigur. Eu am spus, când am fost contactat de către…

Robert Turcescu: Da. Colegii mei…

Crin Antonescu: Colegii dumneavoastră, am fost, sigur, de acord…

Robert Turcescu: Aţi fi de acord să purtaţi un dialog?

Crin Antonescu: Da… Bineînţeles! Nu, şi am spus atunci chiar: “Bine ar fi dacă am putea o dată, nu ştiu, eu sau Victor Ponta, să apucăm să discutăm cu domnul Ungureanu, pentru că este prim-ministru”. Aşa cum am încercat cu domnul Boc sau dacă nu cu domnul Ungureanu, ştiu eu, cu domnul Boc, care e preşedintele partidului principal de guvernământ, atât cât mai e. Am vorbit, deci, nu despre confruntare în sensul de a veni să facem un meci, să facem un scandal.

Robert Turcescu: Nu, nu, nu.

Crin Antonescu: Nimeni nu vrea asta.

Robert Turcescu: Aţi participa, de exemplu, la o emisiune în care să discutăm despre dreapta românească? Despre proiectul dreptei româneşti, cu domnul Ungureanu?

Crin Antonescu: Categoric, aş participa cu foarte mare plăcere. Cred că ar fi o discuţie interesantă.

Robert Turcescu: Prefect, şi domnul Ungureanu şi-a manifestat disponifilitatea. Mă oblig să fac demersurile necesare.

Crin Antonescu: Şi cred că în media românească, sigur, nu din vina dumneavoastră, dar se realizează mult prea rar astfel de discuţii, dacă se poate, la vârf, să spunem, cu ambele părţi.

Robert Turcescu: Noi suntem absolut de acord cu acest punct de vedere şi, repet, mă voi obliga să fac şi de partea cealaltă – deşi domnul Ungureanu şi-a dat acceptul, la emisiunea respectivă – invitaţia, pentru a participa la o astfel de discuţie. Deci, da.

Crin Antonescu: Da, deci, proiectul, ca să concluzionăm, un eventual proiect, atunci când el va apărea şi va prinde realitate cu domnul Mihai Răzvan Ungureanu sau altui domn care doreşte să facă politică, de dreapta, cum spuneţi, dacă el va fi de dreapta, este compatibil, sigur, cu câteva condiţii – noi avem, dincolo de proiecte frumoase şi de vorbe frumoase, nişte realităţi, în România. În acest moment, cine-i cu Traian Băsescu nu poate să fie şi cu Partidul Naţional Liberal, acesta, pe care … poate să facă un alt partid, pe care să-l intituleze, sub o formă sau alta, liberal sau de dreapta. Dar lucrurile sunt foarte clare: adică, nu putem fi şi prim-minştri la Traian Băsescu şi membri în Partidul Naţional Liberal, de opoziţie.

Robert Turcescu: Îl urâţi pe Traian Băsescu.

Crin Antonescu: Nu, nu-l urăsc pe Traian Băsescu. Consider, şi am spus-o de foarte multe ori, că e dramatic pentru România că un om cu atâtea calităţi de jucător politic a putut face atât de puţin bine şi atât de mult rău României, şi cred că este un om de care trebuie să ne despărţim cât mai repede, din punct de vedere politic. Un om căruia trebuie să-i rezistăm, din punct de vedere politic, ceea ce am şi făcut; şi ,dacă am, cum să vă spun, un motiv să fiu mulţumit de ceea ce am făcut în ultimii ani, din punct de vedere politic, este acela că am rezistat în faţa, nu doar a tentaţiilor, nu vorbesc acum de mine, vorbesc de Partidul Naţional Liberal, nu doar a tentaţiilor repetate sau a ameninţărilor repetate, în faţa presiunii pe care acest om şi sistemul său de putere au pus-o asupra societăţii româneşti. Cred că am făcut un lucru bun rezistând, un lucru bun, pentru toată democraţia românească, aşa cum este ea.

Robert Turcescu: Proiectul dumneavoastră politic major, în aceşti ani – şi aici vorbesc chiar de Alianţă, de PSD – PNL – a fost: “Jos Traian Băsescu!”. Sau împotriva lui Traian Băsescu.

Crin Antonescu: “Jost Traian Băsescu” nu e un scop şi n-am spus niciodată acest lucru. Sigur că una din liniile de propagandă, în ceea ce mă priveşte, este aceea că n-am în cap altceva decât ‘jos Băsescu’. Nu. Am spus foarte des ‘jos Băsescu’, pentru că despre asta vorbeam. Nu puteam să vorbim despre Vasile Lupu, despre Matei Basarab. Vorbeam despre Traian Băsescu, care conducea şi conduce România, care a făcut şi face ceea ce ştim că face în România – despre asta vorbeam. Dar e doar un mijloc. Eu nu-mi doresc decât o Românie, aşa cum probabil şi dumneavoastră v-o doriţi, şi cum Traian Băsescu a declarat, în repetate rânduri, că şi-o doreşte, o Românie normală, o Românie democratică, o Românie în care valorile să fie aşezate la locul lor. Nu e scopul vieţii mele să nu mai fie Traian Băsescu preşedinte. Dar nu putem face nimic în ţara asta câtă vreme el este încă.

Robert Turcescu: Dar, dincolo de, să spunem, proiectul, din opoziţie, e adevărat, îndreptat împotriva lui Traian Băsescu, care este proiectul major al opoziţiei, din ultimii ani? – realizat de opoziţie, sigur, dincolo de cel al alianţei USL.

Crin Antonescu: Domnule Turcescu, eu am construit câteva proiecte…

Robert Turcescu: … cel cu care vă mândriţi cel mai mult.

Crin Antonescu: A, nu. Eu evit cuvântul ăsta… Mă ruşinez mai des decât mă mândresc. Chiar nu-mi place. Nu mă mândresc, nu mă mândresc cu nimic.

Robert Turcescu: Zău?

Crin Antonescu: Da, nu mă mândresc.

Robert Turcescu: Cu copilul, cu familia.

Crin Antonescu: Mi-e foarte drag, îl iubesc, dar nu mă mândresc. E un copil ca toţi copiii. … să mă mândresc în mod special…

Robert Turcescu: Copilul meu … cel mai frumos, cel mai deştept e al meu.

Crin Antonescu: Şi al meu. Dar nu înseamnă că trebuie să mă mândresc cu asta.

Robert Turcescu: Bun, să n-o facem în spaţiul public. Am înţeles.

Crin Antonescu: Da, sigur, în sensul acesta.

Robert Turcescu: Asta apreciez. E o zonă de decenţă pe care, într-adevăr, o respect.

Crin Antonescu: Eu am încercat, din poziţia în care ne-am aflat – proiectul Johannis a fost un proiect şi el a avut un anumit răspuns. Sigur, nu a reuşit din punct de vedere electoral, pentru puţin şi în condiţiile date, nu le mai reiau. Proiectul USL e un proiect riscant – chiar rezerverele dumneavoastră o arată. Un proiect curajos …

Robert Turcescu: Am impresia că şi rezervele dumneavoastră o arată.

Crin Antonescu: Sigur că şi eu au avut rezerve şi sunt, în continuare, foarte atent cu propriul meu proiect care, sigur, nu-i numai al meu, dar e şi al meu. Ca om politic, am investit foarte mult… Mi-am asumat nişte riscuri. Totuşi, cred că lucrurile acestea trebuiau făcute, pentru că, până la urmă, fiecare vedem într-un fel sau altul şansele de a ieşi dintr-un impas şi cred că România, viaţa politică din România, România, în ansamblu, sunt într-un impas de bună vreme şi nu mai putem continua aşa. Dacă proiectul meu, sau proiectul la care sunt şi eu parte, e cel bun, vom vedea. Ne vor spune mai întâi alegătorii şi, de fapt, alegătorii ne vor da sau nu şansa să-l aplicăm, dacă-i bun sau nu vom putea…

Robert Turcescu: Poate nu m-am exprimat corect. Haideţi să reformulez: presupunând că, iată, după moţiunea de cenzură de vineri, USL, să spunem, ajunge la putere. Să spunem că domnul Victor Ponta va fi premier, prin urmare, veţi accede la putere. Care e acel proiect, la asta mă refeream, când spuneam la proiectul cu care vă mândriţi – retrag exprimarea – care e acel proiect care consideraţi că reprezintă o promisiune majoră făcută electoratului, pentru momentul în care va ajunge USL la putere, şi care ar trebui pus în aplicare, imediat, în cea mai scurtă perioadă de timp.

Crin Antonescu: Sigur, din diverse… din diverse proiecte, programe, măsuri şi aşa mai departe, nu poţi face una … Din punctul meu de vedere, însă, ca să vă răspund direct, esenţial este ceea ce numim cu un cuvânt, poate banal, ca şi reformă, depolitizare. Eu am susţinut şi susţin, de mai multă vreme, că principala boală politică a societăţii româneşti este faptul că mult mai mult decât ar fi necesar şi permis – administraţia românească, economia românească, mass media românească, dacă vreţi, sunt infiltrate de partizanat politic, de clientelă politică şi de o politizare absolut nefirească, mergând, cum s-a vorbit de-atâtea ori, până foarte-foarte departe. Nu a început-o Partidul Democrat.

Robert Turcescu: Cum puteţi vorbi asta, domnule Antonescu? Vă dau un exemplu recent.

Crin Antonescu: Vă rog.

Robert Turcescu: Personajul ăsta, absolut necunoscut pentru publicul larg, Ştefan Florescu îl cheamă, un personaj asumat – este finul domnului Piedone, îl ştiţi, candidează la Primăria Sectorului 6.

Crin Antonescu: Eu l-am văzut o dată sau de două ori la televizor.

Robert Turcescu: Nici eu, nu ştiam cine e, habar nu aveam. M-am interesat după aceea. Deci, este finul domnului Piedone, fostul şef de la sectorul 4. Ca să se întoarcă de pe calea UNPR-ului…

Crin Antonescu: E o lume de naşi şi fini.

Robert Turcescu: Da, ca să se întoarcă de pe calea UNPR-ului, să spunem, domnul Piedone şi să revină la sentimente mai bune faţă de USL, a pus condiţia să vină şi domnul ăsta, Florescu, la pachet cu dânsul.

Crin Antonescu: Cui i-a pus această condiţie? Nu ştiu. Nu ştiu nimic despre asta.

Robert Turcescu: Poate nu dumneavoastră, da…

Crin Antonescu: Cu siguranţă, nu mie.

Robert Turcescu: … dar personajul, haideţi să spunem aşa: Piedone este de la PC, din câte ştiu. Florescu, finul lui, în momentul de faţă a fost anunţat candidat al sectorul 6 de către domnul Victor Ponta, deşi înţeleg că nu este membru al PSD. Deci, despre ce fel de depolitizare vorbim, când, iată, cumetriile de genul acesta au început înainte de a se declanşa campania electorală?

Crin Antonescu: În primul rând că, aşa cum se ştie, pentru că e un subiect de multă vreme, candidaturile la Bucureşti nu s-au stabilit, nu s-au definit.

Robert Turcescu: Nu, dar scandalurile au început.

Crin Antonescu: Şi discutăm şi le vom defini. În al doilea rând, aici este vorba de opţiunea domnului Ponta sau a altcuiva pentru un candidat sau altul, dar e un candidat, ăla este sau nu este ales. Eu vorbesc de numiri, eu vorbesc de ocuparea unei scheme, care merge de la ministru şi, uneori, până la portarul unei şcoli din provincie, care se face pe criterii politice. Despre asta vorbesc. Cred că ăsta e primul lucru care trebuie făcut cu toată hotărârea şi el atrage după sine …

Robert Turcescu: Dar vreau să vă întreb concret… Am înţeles.

Crin Antonescu:… o sumedenie de consecinţe foarte…

Robert Turcescu: Iertaţi-mă, sper să mai trăiesc ca ziarist să prind şi un ciclu electoral cu PNL şi cu PSD la putere şi să ştiţi că voi ţine minte povestea asta legată de depolitizare. Îmi aduc aminte că în campania din 2004, de exemplu, un proiect concret, spun, al Alianţei D.A – era cel legat de taxarea unică, de cota unică, de 16%. Puteţi să-mi daţi un exemplu de acest gen, cum să spun, pe care să pun mână şi să spun”există”, pentru ce ar urma să facă guvernul Ponta, iată, începând poate de săptămâna viitoare încolo?

Crin Antonescu: Am vorbit de multe ori.

Robert Turcescu: Bun. Cel mai important.

Crin Antonescu: Am vorbit de multe ori. În primul rând, dacă e vorba de fiscalitate, pornind de la …

Robert Turcescu: Nu, nu. Ce vreţi dumneavoastră? Perla Coroanei, din programul de guvernare al viitoarei alianţe.

Crin Antonescu: Nu sunt aşezate într-o coroană. Din punctul nostru de vedere, asta au spus-o şi colegii mei, a spus-o şi Victor Ponta, cel mai urgent lucru ar fi reducerea CAS-ului, despre care, de altfel, şi actualul prim-ministru a vorbit la început şi după aceea, din motive, pe care nu le ştim, dar pe care ar fi trebuit să le ştim de la un prim-ministru, acest proiect s-a reportat, s-a amânat, s-a abandonat. De asemenea, dacă vorbim despre fiscalitate, cota unică este o promisiune care s-a îndeplinit şi care a avut efecte foarte bune, iar noi vorbim acum despre o cotă progresivă în jos, adică de o scădere a fiscalităţii, în care treapta de 16% rămâne cel mai mare impozit. Dacă, însă, vreţi să vorbim nu despre măsuri, ci despre atitudini, despre schimbări majore, eu revin la această depolitizare şi spun foarte limpede că, dacă USL – ştiu că pare greu de crezut, uneori mă îndoiesc şi eu că vom putea face aceasta….

Robert Turcescu: Eu cred că e imposibil, dar nu încerc să vă retez optimismul. Sunt absolut încrezător în capacitatea dumneavoastă de a impune o astfel de chestiune…

Crin Antonescu: Nu cred că este imposibil, pentru că atunci când pe zona, pe care am avut puterea să fac acest lucru, am făcut nişte paşi, în sensul confruntării cu prejudecata că, atunci când venim la putere, totdeauna miniştrii trebuie să fie oamenii cel mai bine plasaţi în partidul nostru şi am propus un guvern din umbră, în care erau oameni care nici măcar nu erau membri de partid, sigur că mulţi din partid s-au supărat pe mine, sigur că au fost tensiuni, dar am putut să o fac şi o voi putea face şi când vom veni la putere.

Robert Turcescu: Domnule Antonescu, aşa ca exerciţiu, doar de imaginaţie, repet, nu vă cer o proiecţie în viitor…

Crin Antonescu: Au v-am dat nişte exemple concrete.

Robert Turcescu: … credeţi că o să puteţi să-i spuneţi lui Frunzăverde, pe care l-aţi primit în partid, să producă depolitizare în Caraş-Severin, câtă vreme el va rămâne baronul Caraşului, din poziţia de preşedinte al Consilului Judeţean? Vă întreb… Nu, e un exerciţiu, repet, de imaginaţie, de …

Crin Antonescu: Cred că…

Robert Turcescu: Adică, să-l dea jos pe, poate, cumătrul de la “Ape”, pe finul de la …

Crin Antonescu: Are un cumătru la “Ape”?

Robert Turcescu: Nu, zic aşa generic.

Crin Antonescu: A, ziceţi aşa.

Robert Turcescu: Da, da. Cumătrul de la “Ape”, finul de la “gunoi”, băiatul din serviciul

Crin Antonescu: Cred… Vă răspund. Cred că lui Sorin Frunzăverde nu este nevoie să-i spun aşa ceva, pentru că eu nu cred că Sorin Frunzăverde este un ins care şi-a angajat, cumetrii în…

Robert Turcescu: Nu, personalizaţi. Să zicem X, poate nu este Sorin Frunzăverde, este cine vreţi dumneavoastră, Mazăre de la Constanţa.

Crin Antonescu: Da, sigur că da. De ce să nu pot? De ce să nu pot să-i spun aceste lucruri?

Robert Turcescu: A, să i le spuneţi, dar să le şi facă – despre asta era vorba.

Crin Antonescu: Păi, în măsura în care puterea de a impune unor oameni să facă aceste lucruri, o deţii, o şi aplici. Eu o să vă mai spun un lucru în care cred foarte mult, pentru că, parţial şi foarte rar, l-am şi văzut. Nu e nevoie să stai să cicăleşti pe cineva la cap, tu, ca preşedinte de partid sau ca prim-ministru, nu mai vorbesc, sau altceva: ‘fă aşa’ sau ‘nu faci aşa!’. Este foarte important ce faci tu. Este foarte important ce faci tu, cu autoritatea pe care o ai, oamenii cu care te înconjori şi atitudinile pe care mai departe le propagi pe orizontală sau în jos. Baronii există.

Robert Turcescu: Păi, dumneavoastră vă alcătuiţi, în momentul de faţă, propriul grup de baroni.

Crin Antonescu: Vă rog să-mi daţi un exemplu! Ce baroni?…

Robert Turcescu: Poate nu-i expresia cea mai potrivită.

Crin Antonescu: Nu e potrivită de loc.

Robert Turcescu: Da… bun… n-o retrag, pentru că vreau să o explic.

Crin Antonescu: Vă rog!

Robert Turcescu: E vorba de oamenii pe care îi adunaţi în jurul dumneavoastră. Sunteti preşedintele de partid, vă formaţi o echipă, da, în momentul de faţă, din oameni care vă sunt, cel puţin, în acest moment, fideli. Fie că vorbim despre, nu ştiu, să spunem, Rareş Mănescu, fie că vorbim despre schimbările pe care le-aţi produs, să spunem, la Bucureşti, inclusiv prin îndepărtarea lui Chiliman, aducerea fostei… doamnei… aşa… domnului Nicolescu şi doamnei Câmpeanu… Sunt oameni care vă sunt fideli şi de care, în momentul de faţă, vă apropiaţi foarte mult.

Crin Antonescu: Ce înseamnă ‘fidelitatea’ asta? Eu am relaţii absolut normale, cu toţi colegii mei de partid.

Robert Turcescu: Nu, nu vă fac o vină, iertaţi-mă! Era vorba de felul în care, în momentul de faţă…

Crin Antonescu: Domnule Turcescu, Eugen Nicolăescu a fost un fruntaş al acestui partid, a fost ministru, nu pus de mine; în cabinetul Tăriceanu. E un om pe care partidul acesta îl cunoaşte, nu-i un om adus de nu ştiu unde, de mine. Un ‘apropiat’ al meu? N-a fost niciodată un apropiat al meu, după cum nici doamna Mariana Câmpeanu, pe care, repet, nu eu am adus-o în fruntea Ministerului ci, domnul Tăriceanu, când era… Sunt nişte oameni din Partidul Naţional Liberal, cu care lucrez, la fel de bine ca şi cu alţii. Nu sunt ‘fideli’. Rareş Mănescu este, cred, de cel puţin 15 ani, preşedinte al unei organizaţii PNL din Sectorul 6. Este un om care face politică din 1990. Nu sunt invenţiile mele, nu sunt oamenii mei de casă şi nu sunt, nicidecum, baroni, săracii de ei.

Robert Turcescu: Mai avem un singur minut. Vă menţineţi afirmaţia că, dacă moţiunea de cenzură de vineri e votată şi prin urmare cabinetul Ungureanu cade, e nevoie ca Uniunea Social Liberală să-şi asume guvernarea, cu premier Victor Ponta?

Crin Antonescu: Eu cred că este singura soluţie sănătoasă, pentru România, în acest moment. Asta cred. Este încă o părere strict personală; nu e o poziţie oficială a Uniunii Social Liberale.

Robert Turcescu: Aţi exprimat-o înainte de a avea o consultare în acest sens, cu domnul Ponta? Pare uşor bizar, de asta vă întreb. Am auzit-o aseară şi chiar am fost uimit.

Crin Antonescu: Am avut, am avut… am avut discuţii informale, inclusiv, cu domnul Ponta, despre o asemenea ipoteză, dar, repet, ea nu e, deocamdată, decât opinia mea, care poate să prevaleze sau nu, la nivelul deciziei USL. Poate că sunt argumente… Eu nu văd cine ar putea guverna România, fie şi cu un mandat limitat, până în alegeri, fie şi amânând mari proiecte, adr nu văd cine, dacă, şi numai dacă, la moţiunea de cenzură de vineri se va dovedi că nici măcar formula Ungureanu nu mai are o majoritate, aşa, cârpită, cum a fost ea.

Robert Turcescu: Astăzi e luni. Până vineri, când se votează, vor mai exista schimbări? – dacă vreţi. Ştiţi la ce mă refer: toate aceste treceri dintr-o parte în alta.

Crin Antonescu: E greu de spus, domnule Turcescu. E o avalanşă, totuşi, în…

Robert Turcescu: Ba, eu cred că dumneavoastră puteţi s-o spuneţi.

Crin Antonescu: Nu, nu, nu pot. În ultimele zile, e o dinamică ce ne depăşeşte, deja, pe noi, cei care vrem să facem…

Robert Turcescu: Şi, … aveţi carnete de partid, la PNL? – e simplu!

Crin Antonescu: Nu, nu e asta problema, cu carnetele. Oamenii nu vin doar la PNL. N-ar trebui să fiţi întristat, pentru că, în fond, aşa s-a stat la putere…

Robert Turcescu: Nu, nu, nu… M-aţi văzut întristat?

Crin Antonescu: Aşa a stat ,ani de zile, domnul Boc, la putere.

Robert Turcescu: …

Crin Antonescu: Aşa şi-a permis preşedintele Traian Băsescu să sfideze rezultatul unui vot la o moţiune de cenzură, în Parlament, când domnul Boc a căzut şi de fapt n-a căzut. Sigur că nu e foarte normal şi sigur că situaţia asta va trebui să înceteze, să fie stabilizată, la un moment dat, dar eu nu ştiu ce se va întâmpla până vineri. S-ar putea şi puterea să facă o contraofensivă.

Robert Turcescu: Mai daţi-mi un răspuns foarte scurt: astăzi am văzut că domnul Victor Ponta s-a adunat la o masă, împreună cu lideri ai UNPR, în legătură cu acel proiect, privind taxarea marilor averi. Dacă el va ajunge pe ordinea de zi, să fie votat la un moment dat, PNL-ul ar trebui să susţină acest proiect al UNPR?

Crin Antonescu: N-am o decizie a PNL-ului, dar am să vă citez ce a spus, acolo, domnul Victor Ponta. Domnul Gabriel Oprea, organizatorul…

Robert Turcescu: Înţeleg.

Crin Antonescu: …a spus: noi votăm taxarea marilor averi. Domnul Emil Boc a spus: şi noi, PD-ul, votăm taxarea marilor averi…

Robert Turcescu: Şi domnul Ponta a spus: la proiecte bune, ne adunăm, inclusiv, şi cei de la ….

Crin Antonescu: Şi domnul Ponta a spus: nu pot vorbi, decât în numele PSD, pentru că PNL-ul, un adevărat partid de dreapta, nu cred că va vota aşa ceva.

Robert Turcescu: Păi, de ce îl citaţi pe domnul Ponta? Spuneţi-mi dacă dumneavoastră l-aţi vota?

Crin Antonescu: Pentru că, deocamdată, este important de ştiut cine votează asta. Partidul Naţional Liberal are, vă pot spune, de pe acum, ceea ce ştiu: … decizie, în acest sens. O vom avea, în momentul în care va…

Robert Turcescu: Dar dumneavoastră l-aţi vota, acest proiect?

Crin Antonescu: Eu am mari reticenţe împotriva unui asemenea proiect, vădit populist. Nu pentru că n-aş agrea forme de solidaritate socială, chiar şi sub acest aspect, dar pentru că nu găsim rezolvarea unei crize economice, în taxarea marilor averi. Ar fi bine ca, în România, să nu mai permitem acumularea, pe căi necinstite, a marilor averi. Asta e cu totul altceva.

Robert Turcescu: Vă mulţumesc foarte mult, pentru participarea în emisiunea din această seară! Vă mai aştept. Veniţi cam rar, la noi şi, de asta, sper să veniţi mai des, mai ales că se anunţă vremuri interesante.

Crin Antonescu: Ce-i mult nu-i bun.

Robert Turcescu: N-aş zice, după frecvenţa pe care o aveţi la Antena 3.

Crin Antonescu: Nici acolo nu mai merg aşa de des.

Robert Turcescu: Asta nu-i rău. Vă felicit! E un exerciţiu igienic. Vă doresc o seară bună!

B1.ro – Crin Antonescu: Ne dorim să dispară PDL, ca o măsură de igienă politică de bun augur în România

Invitat luni în emisiunea „Sub semnul întrebării”, difuzată de B1 TV, președintele PNL, Crin Antonescu, a comentat numeroasele plecări din ultima vreme dinspre PDL către Opoziție, precizând că tot acest demers este menit să ducă la distrugerea partidului democrat liberal.

„La poarta PNL bat acum mulți pedeliști, dar nu îi luăm pe toți. Noi am deschis porțile pentru oameni despre care credem două lucruri: că pot sa aducă un beneficiu electoral și cu care credem că pe mai departe putem fi colegi, cu care suntem compatibili și din punct de vedere doctrinar”, a declarat Antonescu.

Liderul liberalilor a arătat că toate migrațiile de la Putere către Opoziție contribuie la dispariția PDL, „o măsură de igienă politică”.

„Membrii PNL și mulți simpatizanți își aduc aminte că în 2010 am candidat cu o moțiune care vorbea explicit despre obiectivul PNL de a scoate din scena politică partidul democrat. Ceea ce se întâmplă astăzi, inclusiv deschiderea ușilor, contribuie la îndeplinirea acestui obiectiv, de distrugere a PDL. Consider că este o măsură de igienă politică, de bun augur pentru politica românească”, a mai spus Crin Antonescu.

Evenimentul Zilei – Antonescu mărturiseşte: USL, cea mai complicată alianţă de până acum

USL este cea mai complicată alianţă din care preşedintele PNL, Crin Antonescu, susţine că a făcut parte până în prezent. În cadrul unei emisiuni la B1Tv, şeful liberalilor a apreciat că PNL şi PSD sunt “două partide care trebuie să echilibreze discursul între stânga şi dreapta”.  “Foarte confortbabil nu este niciodată într-o alianţă, pentru că intr-un partid, dincolo de chestiunile care leagă membrii, este un spaţiu de competiţii mărturisite sau nu. Este mai complicată alianţa de acum decât oricare alta. În alianţa DA nu eu eram liderul PNL, nu purtam responsabilităţile acelei construcţii, acum sunt şi o port, e o diferenţă de percepţie”, a declarat Crin Antonescu, în emisiunea “Sub semnul întrebării”, întrebat în care dintre alianţele DA şi USL s-a simţit mai confortabil.

Preşedintele PNL a mai spus că PNL şi PSD sunt două partide care trebuie să echilibreze discursul între stânga şi dreapta.

Emisiunea “Romania Politica” de la Realitatea TV, invitat Crin Antonescu

DATA:                       22-04-2012

 

EMISIUNEA:           ROMÂNIA POLITICĂ

POSTUL:                   REALITATEA TV

ORA:   21:00

MODERATOR:  MELANIA MEDELEANU

INVITAŢI:  CRIN ANTONESCU EMIL HUREZEANU

             Melania Medeleanu: Doamnelor şi domnilor, bună seara! Bine v-am regăsit la “România politică”. Vin alegerile, e clar. Partidele au ieşit şi ele din post, au intra în febra electorală; până şi amiciţiile vechi par a se clătina, cumva în faţa testului suprem: votul. În Bucureşti USL dă oarecare semne de slăbiciune. Vom vedea dacă e sau nu aşa, după ce liberalii şi social-democraţii nu au ajuns la o înţelegere pentru candidatul de la Primăria sectorului 6. Chiar şi aşa, motive de sărbătoare în alianţă ar fi. Nu trece o săptămână fără ca un parlamentar sau un edil democrat-liberal să nu treacă la opoziţie. Până şi premierul spune – pe un ton, desigur, ironic – că e încă membru PNL. Mai aşteaptă doar o invitaţie de la liderul liberal, Crin Antonescu, la şedinţa de partid. Vorbim despre alegeri şi păcate electorale cu invitaţii mei din această seară, preşedintele PNL, Crin Antonescu, şi invitatul permanent al emisiunii, Emil Hurezeanu. Bună seara, domnilor! Dar pentru început, urnele tocmai s-au închis în Franţa, acolo unde peste 80% dintre francezi au mers să-l aleagă pe următorul preşedinte al republicii. Şi ţara noastră este vizată şi va fi inevitabil afectată de alegerile prezidenţiale pentru Elysée. Temele centrale ale campaniei electorale – imigraţia, politicile economice, Spaţiul Schengen, viitorul Uniunii Europene – toate aceste lucruri ne privesc direct şi pe noi, românii. Domnule Antonescu, dumneavoastră veţi fi viitorul candidat la preşedinţie. În cazul în care veţi ajunge preşedinte, cu cine v-ar plăcea să vorbiţi la Elysée?

Crin Antonescu: Cu Sarkozy, dar sigur că ăsta este un răspuns direct, ca să nu fie unul diplomatic.

Emil Hurezeanu: Aproape incorect politic, având în vedere împrejurările, şi interne, şi franceze.

Crin Antonescu: Nu, îl pot da cu atât mai mult cu cât probabil şi după primele estimări se vor confirma sondajele şi Sarkozy are şansa a doua, deci nu pot fi bănuit de un soi de oportunism, şi bineînţeles cu precizarea că această aplecare a mea către Sarkozy nu este una care să mă facă să fiu disperat dacă Francois Hollande câştigă aceste…

Melania Medeleanu: Pe de altă parte, o să aveţi discuţii serioase în alianţă cu colegul dumneavoastră, Victor Ponta, care spune: Nicolas Sarkozy, azi un simbol al politicianului demagog, populist fără limite, total lipsit de valori şi scrupule, fără o viziune clară şi coerentă, cu grave concepţii autoritare şi antidemocratice, exhibiţionist şi chiar bufon.

Crin Antonescu: Bun, n-o să avem nici un fel de conflict cu domnul Ponta în legătură cu aceste afirmaţii, deşi, evident, nu le împărtăşesc, dar nu le împărtăşesc câtuşi de puţin. Şi, sigur, domnul Ponta e un om de stânga, este o fervoare, o aşteptare a stângii. Să nu uităm că astăzi în Europa stânga are guvernarea, cred, doar Danemarca, Austria şi încă o ţară din marile ţări; a pierdut-o demult, aşteaptă, sigur, de la Mitterrand încoace, au avut mari îndoieli. Pot să înţeleg această febrilitate, dar nu am de ce s-o împărtăşesc.

Melania Medeleanu: Domnule Hurezeanu, o prezenţă la vot? 80% înseamnă foarte mult.

Emil Hurezeanu: Da, e presiunea mare. Franţa e o ţară foarte motivată politic de la Revoluţia franceză încoace. S-a văzut cu acest domn candidat, Mélenchon, de care va depinde, probabil, şi rezultatul în turul doi, care este un fel de comunist pre-marxist, un fel de comunist iacobin. E o ţară care poate să antreneze sub culorile stângii iacobine 200 de mii de oameni în Piaţa Bastiliei. Fenomenele secundare ale acestor alegeri mi se par tot mai interesante, pentru că de fenomenele secundare va ţine şi tranşarea turului doi, de altfel. Să vedem cu cine votează centriştii, respectiv extrema dreaptă, pentru că Sarkozy, cu toate păcatele lui, a cochetat şi cu unii, şi cu alţii, şi are şanse să-i adune, să-i coaguleze. Ceea ce observ, însă, şi vreau să salut în mod explicit este faptul că în ciuda unei alianţe puternice în interior, domnul Antonescu are o părere…

Melania Medeleanu: Diferită.

Emil Hurezeanu: …de dreapta în privinţa opţiunii şi mi se pare mai degrabă corectă, şi nu cerem explicaţii aici, dar la domnul Ponta observ, şi aş sesiza chiar un debut în interiorul UE. Doamna Merkel a stârnit destule rumori şi chiar nemulţumiri în propria ţară şi în Franţa atunci când a mers în Franţa şi în mod deschis l-a sprijinit pe Sarkozy. A încercat şi Steinmeier sau nu ştiu cine mai conduce stânga germană, că nu se prea înţelege bine acolo la stânga cine e şeful, dar a făcut un mic, un mic parti-pris cu Hollande. În realitate, domnul Ponta este primul politician de vârf în Uniunea Europeană care are o atitudine înainte de turul unu, vădit ostilă transparentă împotriva unui candidat la alegerile prezidenţiale. Sigur că face parte din aceeaşi lume dar…

Melania Medeleanu: Îmi cer scuze, pierdem atmosfera, de la Marine Le Pen, dacă nu mă înşel. Avem informaţii la cald. Iată: Hollande – 29,3%, Sarkozy – 26% în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa. Colega mea, Ştefania Vasiliu, este la cea care e în acest moment pe locul trei. Bună seara, Ştefania.

Reporter: Bună seară. O atmosferă incendiară aici, la sediul de campanie al Frontului Naţional. Candidata partidului, Marine Le Pen, a obţinut un scor extraordinar de bun: 18,2%. Aici este o atmosferă extraordinară. Este cel mai bun scor pe care l-a obţinut Frontul Naţional la alegerile prezidenţiale cu mult peste scorul obţinut de tatăl ei, Jean-Marie Le Pen, la alegeri în 2007. Aşa cum aţi spus şi voi, avem rezultatele oficiale. Auziţi, întreaga sala huiduie pentru că se anunţă rezultatele primilor doi candidaţi. Este vorba despre socialistul François Hollande, care a câştigat acest prim tur de scrutin cu 29,3%, iar pe locul doi se află actualul preşedinte, Nicolas Sarkozy, care a obţinut – conform rezultatelor oficiale – 26% din sufragii. Pe locul patru în rezultatele oficiale este candidatul Partidului Comunist, Jean-Luc Mélenchon, care a obţinut în jur de 10%-11% din sufragii. Trebuie să vă spun că întreaga sală a reacţionat extraordinar de bine atunci când aici, în mijlocul susţinătorilor Frontului Naţional a intrat Jean-Marie Le Pen, cel care în 2007 a obţinut un scor foarte bun pentru partidul de extremă dreapta. Este aşteptată din moment în moment să vină şi doamna Marine Le Pen, care va ţine un discurs în faţa susţinătorilor săi. Am vorbit cu numărul doi din cadrul partidului, care ne-a mărturisit că de abia pe 1 mai, Frontul Naţional va decide către cine îi îndeamnă pe susţinătorii partidului să voteze, cu cine să voteze la turul al doilea, pe 6 mai.

Melania Medeleanu: Mulţumesc foarte mult pentru toate aceste informaţii. Vom reveni la tine când vei avea date proaspete. Domnule Antonescu, e foarte important unde se vor duce în turul al doilea, din 6 mai, voturile celor care nu au intrat în finală şi, pe de altă parte, concesiile pe care vor fi nevoiţi să le facă, şi Hollande, şi Sarkozy.

Crin Antonescu: În fond, estimările tuturor sau aproape tuturor analiştilor convergeau către un asemenea scor de două, două şi ceva procente diferenţă în favoarea lui François Hollande, dar marea necunoscută a acestui tur unu era raportul între extrema dreaptă, Marine Le Pen, şi acest candidat foarte spectaculos, Mélenchon, care în fond, cum spunea un comentator francez, un candidat antisistem exprimă cumva nevoia de putere de tip tribunician, care să cenzureze establishmentul politic. Aici cred că avem de-a face, dacă aceste estimări pe care le avem acum se confirmă, avem de-a face cu o complicare un pic pentru turul doi. Victoria lui Hollande nu mai pare chiar aşa sigură. Aşteptările erau pentru un scor mai mic pentru Frontul Naţional şi ceva mai mare pentru Mélenchon care, sigur, în principiu se raliază unii la dreapta, unii la stânga. Este însă de văzut…

Melania Medeleanu: 18% înseamnă foarte mult pentru un partid extremist.

Crin Antonescu: Pentru mine cea mai mare surpriză e, însă prezenţa atât de ridicată a unui electorat calificat în general în toate aceste luni şi săptămâni drept desenchanté, adică un electorat…

Emil Hurezeanu: Dezîncântat.

Crin Antonescu: …dezîncântat, mefient, neîncrezător în raport cu ceea ce mai pot face politicienii, că sunt ei Sarkozy, Hollande, partidele lor sau structura actuală.

Melania Medeleanu: Să vedem care ar putea fi implicaţiile pentru România, indiferent cine câştigă alegerile prezidenţiale din Franţa, pentru că până la urmă migraţia a fost unul dintre principalele subiecte abordate în campania electorală de toţi candidaţii. Se vorbea despre control mai riguros la graniţă. Erau chiar nişte afirmaţii foarte dure legate de România.

Emil Hurezeanu: Vedeţi, faptul că în al doilea front, nu naţional, dar în al doilea front electoral după primii doi, după candidatul socialist şi candidatul dreptei, se poziţionează reprezentanţi şi forţe politice care ţin de extreme de fapt, o extremă neconvenţională, pentru că nu mai există comunişti în Franţa, Mitterrand i-a îmbrăţişat sau i-a sugrumat prin îmbrăţişare la începutul anilor, la mijlocul anilor ’80, dar există acest domn Mélenchon… Eu am fost la Paris acum o lună, când, întâmplător, domnul Mélenchon, cu 200.000 de oameni, blocase Piaţa Bastiliei. Şi am văzut acolo o formă de motivaţie politică, de participare politică foarte greu de găsit în mitingurile politice obişnuite ale establishment-ului politic mai degrabă centrist, de dreapta sau de stânga. Deci faptul că extrema dreaptă, prin madame Le Pen, să-i spunem aşa, şi extrema stângă, chiar dacă ele sunt foarte diferite de tradiţiile extremei drepte şi ale extremei stângi, a acestui domn Mélenchon, sunt imediat în spate şi că vor tranşa alegerile este ce semn? Este un semn că, de fapt, stânga şi dreapta sunt puternic flancate de nemulţumiri in extremis, provocate de criză, provocate de nemulţumire, de nemulţumire faţă de situaţia existentă, faţă de felul în care se administrează economia şi aici avem un pericol, în ceea ce ne priveşte…

Melania Medeleanu: Care e pericolul pentru noi?

Emil Hurezeanu: Nu ştiu dacă şi noi suntem în situaţia asta. Cred că suntem mai puţin delimitaţi de ideologii, şi de dreapta şi stânga, avem nişte nemulţumiri mai degrabă tactice decât strategice. Adică, opoziţia e, în continuare, în situaţia de a aduna sufragii pentru că puterea a greşit. Cred că mai degrabă suntem în situaţia asta. Văd coagulări de forţe secundare, care vin şi ele în vria crizei, cum ar fi partidul domnului Diaconescu, partidul domnului Becali, partidul…

Melania Medeleanu: Dumneavoastră vă referiţi la situaţia politică din România, dar vorbeam despre influenţele…

Emil Hurezeanu: Păi, da… A, în Franţa…

Melania Medeleanu: … sau implicaţiile rezultatului alegerilor din Franţa.

Melania Medeleanu: Dumneavoastră vorbiţi de migraţie, şi da, e o problemă, pentru că Franţa este o ţară care a adunat frânturile, spargerea imperiului – la fel ca Marea Britanie, mai puţin Germania a fost în situaţia asta. Sunt ţări care decontează acum o post-colonizare prost administrată, în condiţiile destul de paradoxale ale globalizării. Adică, au adunat ce au semănat, au cules ce au semănat şi, după ce au semănat vânt, au cules furtună. Dar în acelaşi timp, dezvoltându-şi global întreprinderile, forţa economică, şi Marea Britanie, şi Franţa nu au reuşit să devină actori competitivi în globalizare. Sunt mai degrabă ameninţaţi de aceste forţe centripetale de readunare în fostele metropole ale oamenilor nemulţumiţi, care vin cu barca, care vin cu pluta, care vin, eu ştiu, prin Malta, care vin prin Italia. Nu întâmplător, înaintea alegerilor din Franţa, şi Germania şi Franţa au impus sau vor să impună controlul frontierelor în Spaţiul Schengen. Eu cred că trebuie să fim destul de modeşti, aşa cum suntem noi, românii, să nu ne transformăm într-o miză. Adică, nu avem de câştigat…

Melania Medeleanu: Să nu ne transforme ei într-o miză.

Emil Hurezeanu: Nu cred, nu, pentru că noi suntem, totuşi, o ţară membră în Uniunea Europeană. Avem o emigraţie controlabilă, cred că povestea cu romii…

Melania Medeleanu: Povestea cu romii e foarte dură…

Emil Hurezeanu: …şi cu expulzările forţate a fost depăşită, chiar în interiorul….

Melania Medeleanu: E declaraţia lui Hollande, cel care ar putea fi viitorul preşedinte al Franţei.

Emil Hurezeanu: …administraţiei Sarkozy. Nu cred că o administraţie socialistă va schimba fundamental lucrurile în ceea ce priveşte interesele de siguranţă ale Franţei. Poate la început chiar va fi mai dură o astfel de administraţie decât cea a lui Sarkozy. Şi cred că ar trebui să fim destul de… Am văzut mari pasiuni participative din partea unui domn – Theodor Paleologu, din partea domnului Ponta. Ba suntem cu Sarkozy… Ar trebui să stăm liniştiţi, Franţa îşi vede de treabă, are mari pasiuni electorale, se discută mult. Oricine va ieşi în Franţa preşedinte…

Melania Medeleanu: Haideţi să ne întoarcem la neliniştile din România.

Emil Hurezeanu: Franţa are în România principalul partener istoric strategic, de cel puţin 150 de ani încoace, la gurile Dunării, la Marea Neagră. Aşa cum Germania va avea grijă ca ţări ca Ungaria, Cehia, eventual Polonia să fie asigurate în estul Europei, cred că întotdeauna Franţa va avea un interes ca România să fie o verigă importantă în ceea ce Franţa a numit odată “cordonul sanitar de la Marea Baltică la Marea Neagră”.

Melania Medeleanu: Vă propun să rămânem cu imaginile din Franţa, dar să ne întoarcem la neliniştile politice din România, pentru că îl avem pe domnul Crin Antonescu alături de noi. E evident că trebuie să vorbim despre alianţa dintre PSD şi PNL, care pare să fie în impas de câteva zile, de când se discută despre candidatura pentru Primăria Sectorului 6. Liberalii nu cedează, continuă să-l susţină pe Rareş Mănescu, ba chiar lasă să se înţeleagă că, dacă nu se va ajunge la o înţelegere cu Partidul Social Democrat, vor merge separat pe Bucureşti. Pe de altă parte, partenerii de alianţă nici ei nu vor să renunţe la conservatorul Ştefan Florescu pentru sectorul 6. Vă reamintim faptele.

Reporter: Partenerii din USL nu ajuns la un consens în ceea ce priveşte candidatura pentru sectorul 6 al capitalei. Liberalii îl sprijină pentru primăria sectorului 6 pe Rareş Mănescu, în timp ce social-democraţii şi conservatorii mizează pe Ştefan Florescu de la PC.

            Crin Antonescu: Persistă încă … în legătură cu anumite candidaturi, pentru că în vreme ce noi propunem şi susţinem varianta ca la sectorul 3 candidatul comun să fie PSD, la sectorul 6 candidatul comun să fie PNL. Cei de la PSD doresc în ambele sectoare candidaţi PSD, ceea ce este inacceptabil pentru PNL. Nimeni nu a pus în discuţie vreo secundă ruperea USL la Bucureşti sau în altă parte. Este vorba de variante între care va trebui să alegem şi sunt două variante mari şi late: unu – candidaturi comune peste tot, deci şi la primăria fiecărui sector, şi la consiliul sectorului respectiv sau în cazul sectoarelor, candidaturi separate.

            Reporter: Preşedinte PSD, Victor Ponta, spune că şansele câştigării sectoarelor din Bucureşti sunt mai mari în cazul unor candidaturi comune.

            Victor Ponta: Orice compromis e posibil. Eu cred că este bine să avem candidaţi comuni. Noi ne ţinem cuvântul, noi nu putem candidaţi contra domnului Chiliman sau contra domnului Piedone, doar suntem oameni serioşi. Probabil că, colegii liberali au o analiză din care rezultă că luăm mai multe voturi şi nu pot să contest aşa ceva.

            Reporter: USL şi-a nominalizat candidaţii la trei sectoare din şase: liberalul Andrei Chiliman la sectorul 1, conservatorul Cristian Popescu Piedone la sectorul 4 şi Marian Vanghelie la 5. În discuţie sunt încă sectoarele 2 şi 3.

            Crin Antonescu: Până la sfârşitul acestei săptămâni noi vrem să încheiem tot până la detaliu, deci şi Bucureştiul.

            Reporter: Deputatul liberal Ludovic Orban este convins că PNL ar avea mai multe avantaje dacă ar candida separat în Bucureşti: “Orice candidatură a PNL sub brandul PNL face bine atât PNL, cât şi mai ales reprezentării corpului electoral care simpatizează şi are încredere în PNL.”

Melania Medeleanu: Domnule Antonescu, este sfârşitul acestei săptămâni până la care doreaţi să clarificaţi situaţia. Aţi reuşit să ajungeţi la o concluzie? Cum va fi?

Crin Antonescu: Mâine avem reuniunea care va definitiva acest subiect. Aştept foarte liniştit ziua de mâine. Odată pentru că nimeni nu îl contrazice pe Victor Ponta în chestiunea asta, categoric este mai bine să candidăm, să avem candidaturi comune din raţiuni strict electorale. Pe un vot într-un singur tur este evident că primarul actual al sectorului 3 sau primarul actual al sectorului 6 primesc din partea noastră o mare şansă dacă avem candidaturi separate. Dacă era vorba de două tururi era cu totul altceva. Pe de altă parte, sigur că, deşi în absolut afirmaţia lui Ludovic Orban, ca de multe ori, este adevărată, noi nu putem odată angajaţi în această construcţie să ne gândim doar la binele propriului nostru partid.

Melania Medeleanu: Vă referiţi la afirmaţia lui Ludovic Orban potrivit căreia o participare separată de PSD la alegerile din Bucureşti ar face bine PNL?

Crin Antonescu: Sigur că da. Orice candidatură separată consolidează electoratul strict al unui partid, îi rodează candidaţii, îi exprimă mai întreg, să spun, aşa programul. Nu este mai puţin adevărat că şi oamenii serioşi, cum … domnul Victor Ponta, uneori candidează separat. Eu sper că mâine vom avea deja soluţia cu candidaturi comune şi încă odată o spun: nu este deloc un capăt de ţară.

Melania Medeleanu: Dar candidatura comună înseamnă că veţi ceda la sectorul 6?

Crin Antonescu: Eu nu aş dori să discut aici despre, să zic aşa, subteranele, arcanele acestei negocieri, mai ales că lucrurile sunt clare. Am discutat, am spus cum ni se pare nouă cât se poate de echitabil şi cu mari şanse de câştig, cu candidat PSD la sectorul 3 şi cu candidat PNL la sectorul 6.

Melania Medeleanu: Bun, dar Victor Ponta nu acceptă deocamdată candidatura PNL la sectorul 6.

Crin Antonescu: Din cât constat, nici nu este vorba de o chestiune între noi şi PSD, ci este vorba de susţinerea lui Victor Ponta pentru un candidat PC. Nu mai intrăm în detalii, mâine veţi avea rezultatul.

Melania Medeleanu: Da. Întrebarea mea este: nu renunţaţi la domnul Rareş Mănescu pentru sectorul 6?

Crin Antonescu: Nu. Nu renunţăm la candidatura PNL la sectorul 6.

Melania Medeleanu: Care va fi Rareş Mănescu?

Crin Antonescu: Care candidatură va fi ocupată de Rareş Mănescu, care este preşedintele acestei organizaţii de ani buni, care este un om, din punctul nostru de vedere, şi nu avem vreun contraargument de la aliaţii noştri, un om care nu poate fi împiedicat în niciun fel să câştige sub culorile USL acest sector.

Melania Medeleanu: Iar la sectorul 2 ce se întâmplă, acolo unde domnul Onţanu este foarte bine cotat?

Crin Antonescu: La sectorul 2, conform unei aritmetici care asociază PC Partidului Naţional Liberal şi conform principiului parităţii pe care noi l-am respectat şi la Bucureşti, sectorul 2 trebuie să revină PSD, pentru că noi avem deja sectorul 1, avem şi sectorul 6, vine sectorul 4, unde domnul Piedone este tot în alianţa de centru-dreapta. Deci, decurge că celelalte trei sectoare 2, 3 şi 5, sunt ale…

Melania Medeleanu: Ale PSD.

Crin Antonescu: Mă rog, cu candidaţi ai PSD, sub culorile USL.

Melania Medeleanu: Încă o întrebare, în cazul în care decideţi că veţi merge fiecare cu numele său în aceste alegeri …?

Crin Antonescu: Da, candidaturi separate la sectoare.

Melania Medeleanu: Aveţi cumva vreun protocol, potrivit căruia nu vă veţi ataca în timpul campaniei electorale?

Crin Antonescu: Nu avem niciun protocol. Avem o trimitere de principiu, pentru că în ţară oricum sunt astfel de situaţii, în multe comune, ba chiar câteva oraşe. Cred, însă că nu trebuie nicio hârtie, aici e vorba doar de un discernământ elementar, politic. Sigur, pe de altă parte, e o competiţie politică, nu avem cum să evităm ciocnirile.

Melania Medeleanu: Domnule Hurezeanu, deşi domnul Antonescu spune că îşi doreşte să meargă pe liste comune la alegerile de la Bucureşti, decizia de a-l susţine pe domnul Rareş Mănescu pare că vine în contradicţie, până la urmă, că vor merge pe liste separate…

Crin Antonescu: În contradicţie cu ce, iertaţi-mă?

Melania Medeleanu: În contradicţie cu ideea aceasta că veţi merge pe alegeri… pe candidaturi comune.

Crin Antonescu: Da, dar eu nu sunt sub condiţiile nimănui. Dorinţa mea de a merge cu candidaturi comune e întreagă şi nu sunt sub cenzura cuiva care îmi spune că…

Melania Medeleanu: Dorinţa e întreagă, însă felul în care acţionaţi în continuare va fi într-un oarecare conflict cu PSD, da?

Crin Antonescu: Şi felul în care, eventual, a acţionat PSD e într-un oarecare conflict cu PNL.

Emil Hurezeanu: Da, uitaţi ce…

Melania Medeleanu: Bun, asta e ideea…

Crin Antonescu: … şi nu e…

Melania Medeleanu: …că există un oarecare conflict.

Crin Antonescu: Încă o dată, asta nu a tensionat deloc raporturile dintre noi şi…

Melania Medeleanu: Întrebarea este ce fel de semnal dă USL în felul ăsta, dacă nu merge pe liste comune?

Emil Hurezeanu: Cui?

Melania Medeleanu: Celor care votează, electoratului.

Emil Hurezeanu: PSD şi PNL nu au fuzionat în interiorul USL…

Melania Medeleanu: Corect.

Emil Hurezeanu: …ci s-au asociat. Sunt partide, sper, suficient de mature să asume riscuri calculate. Vor veni şi riscuri necalculate, imprevizibile, precis. În măsura în care e vorba de un primar de sector la Bucureşti, de primari, candidaţi locali, sigur că un singur tur îngreunează foarte mult lucrurile şi aproape că programează mici discuţii. Îmi închipui că miza acestei alianţe, în favoarea naturii sau împotriva naturii, între un partid de dreapta şi un partid de stânga, dar având în vedere circumstanţele din România şi faptul că rezistă, totuşi, de o vreme explicabilă, ţine de strategia de înlocuire a unei puteri în exerciţiu, dincolo de candidatul la cutare sector, la cutare consiliu judeţean sau la cutare primărie. Creditez această alianţă cu controlul riscurilor calculate şi le doresc să-şi controleze chiar şi riscurile incalculabile, necalculate, imprevizibile de care vor avea parte până la alegerile prezidenţiale 2014. E tot ce pot să spun…

Melania Medeleanu: Spuneaţi că nu e vorba despre o fuziune între cele două partide, ci doar o alianţă. Dar până acum, semnalul pe care l-au dat cele două partide a fost unul de puternică unitate.

Emil Hurezeanu: Nu văd fisuri în această unitate acum şi în aceste cazuri despre care am vorbit în această seară.

Crin Antonescu: Finalul pregătirii alegerilor locale – mă rog, se apropie, în fond, până la 1 mai trebuie să înaintăm actele – consfinţeşte şi va consfinţi şi la Bucureşti, îmi îngădui să vă promit, această unitate. Numai că ea să ştiţi că nu e uşor de obţinut, nu a fost uşor de obţinut, nu e uşor să păstrat, nu e uşor de instrumentat în câmpul de bătălie electoral. Această alianţă politică e o construcţie foarte dificilă, cu mult mai dificilă decât toate celelalte construcţii, Convenţia Democratică sau Alianţa D.A. E o construcţie dificilă şi eu chiar sunt mulţumit de modul în care, până acum, înţelepciunea liderilor social-democraţi şi înţelepciunea liberalilor au putut să ducă această construcţie pas cu pas.

Melania Medeleanu: Cât vă propuneţi să menţineţi această alianţă, până când?

Crin Antonescu: Acum câteva luni v-aş fi spus până dispare PDL, dar PDL s-ar putea să dispară înainte de socotelile noastre. Un ciclu electoral, presupunând, ceea ce nu-mi mai pare aşa fantasmagoric, că PDL nici nu se mai prezintă la alegerile din toamnă, alegerile parlamentare sau că obţine un scor extrem de mic, tot vom păstra această alianţă, care, pe un program echilibrat, bine gândit, armonizat, să poată construi în patru ani majoritatea lucrurilor care să nu se schimbe după aceea, adică să avem nişte elemente pe un asemenea guvern, practic, de uniune naţională, nişte elemente de consens, care să fie în acelaşi timp şi elemente de stabilitate legislativă, constituţională, de altă natură. Deci 2016…

Melania Medeleanu: Domnule Antonescu, aţi obţinut, odată cu trecerea doamnei Mihaela Popa de la PDL la PNL, majoritatea în Senat. Cum se schimbă lucrurile odată cu acest lucru? O să vă rog să-mi spuneţi după publicitate. Domnule Antonescu, aţi obţinut, o dată cu trecerea doamnei Mihaela Popa de la PDL, la PNL majoritatea în Senat. Am putea, practic, să spunem că majoritatea pe care o aveţi acum în Senat vi se datorează. Simţiţi cumva că aţi căpătat cumva un soi de ascendent asupra partenerilor de alianţă, pentru că cei mai mulţi dintre cei care au plecat de la PDL s-au înscris în PNL?

Crin Antonescu: Nu, nu. În nici un caz. Într-un cuvânt, apropo de aceste transferuri politice, să precizez faptul că noi am primit aceşti oameni pentru că aceste mişcări au un impact politic mai puternic decât toate sondajele, un impact de imagine – am s-o spun foarte deschis, foarte sincer, deloc cinic. Doi, pentru că în unele cazuri, cu Sorin Frunzăverde în frunte, e vorba şi de un electorat care este legat personal de aceşti oameni. În al treilea rând, pentru că având grijă să nu ne apropiem sau să nu primim în rândurile noastre oameni care sunt discutabili, sub aspect moral, sub aspect administrativ, oameni compromişi, oameni caraghioşi – că sunt şi din ăştia – am luat, cred, nişte oameni rezonabili şi care, din punctul nostru de vedere, e normal să caute posibilitatea de a continua să facă politică. Oamenii ăştia – întâmplător – sunt nişte oameni de dreapta şi sigur că au venit în PNL, fără ca asta să însemne însă vreo competiţie în vreun fel, că nu e, în nici un fel, o competiţie sau, cum spuneţi, un ascendent.

Melania Medeleanu: Aţi numit transferuri.

Crin Antonescu: Darius Vâlcov s-a dus la PSD, de exemplu, şi este un primar cu mari şanse de a fi reales, deci e un câştig electoral important.

Melania Medeleanu: Le spuneţi transferuri şi vorbiţi şi despre impactul de imagine, pe care nu-l puteţi contesta, dar v-aş întreba, ele nu se numesc de fapt traseism?

Crin Antonescu: Din punctul meu de vedere, nu. Sau, în orice caz, ar fi o discuţie care să comporte multe nuanţe, dar în acelaşi timp o spun, sunt un om care foarte multă vreme, mai toată vremea de când fac politică şi culminând cu campania prezidenţială din anul 2009, dacă v-o mai amintiţi, am fost un om care a mizat întotdeauna pe acurateţea morală a gestului politic. Şi m-am pomenit, în 2009, reproşându-mi-se – şi am meditat mult asupra acestui reproş venit din partea unor oameni care mă susţineau politic, care aveau aceleaşi opţiuni şi aceleaşi obiective şi care erau nişte oameni foarte morali, ei nefiind oameni politici, şi care mi-au spus: este vina ta, pentru că politicianul trebuie să găsească acele mijloace care să facă posibile, în teren politic, îndeplinirea obiectivelor. În acest moment, eu ştiu că există o discuţie şi este justificată, şi e normal ca unii oameni să fie nemulţumiţi de faptul că se trec liniile în timpul bătăliei. Pe de altă parte, şi eu şi Victor Ponta, şi toţi cei care suntem angrenaţi în această bătălie, avem un comandament major de la aceiaşi oameni, dintre care unii iar sunt nemulţumiţi, şi anume să înlăturăm această putere. De aceea, cu majoritatea de la Senat…

Melania Medeleanu: Deci e “scopul scuză mijloacele”, de fapt?

Crin Antonescu: Întotdeauna scopul scuză mijloacele.

Melania Medeleanu: … aţi obţinut majoritatea printr-o metodă pe care chiar dumneavoastră o condamnaţi.

Crin Antonescu: Asta să ştiţi că este o vorbă pe care noi o cităm sau mulţi o citează aşa, cu o conotaţie peiorativă, numai că “Principele” lui Machiavelli arată foarte clar că într-adevăr scopul scuză mijloacele. Depinde, sigur, de conţinutul scopului şi de mijloace, dar putem discuta mult despre asta. Noi, acum, suntem preocupaţi de moţiunea de cenzură.

Melania Medeleanu: Ajungem şi la moţiunea de cenzură, aş vrea să îl întreb pe domnul Hurezeanu…

Crin Antonescu: Între altele, venirea acestor oameni creşte şansele de trecere moţiunii de cenzură.

Melania Medeleanu: Aici voiam să ajung. De fapt, aceşti oameni sunt primiţi pentru că ei cresc şansele de a dărâma acest guvern, dar asta nu se numeşte oportunism?

Emil Hurezeanu: Doamna Medeleanu, domnule Antonescu, aceşti oameni recurg la gestul ăsta de transfer voluntar dintr-o tabără în alta pentru că simt că actuala putere, din care au făcut parte, într-un fel sau altul, are mari probleme şi că lumina răsare dinspre opoziţie, ca să zic aşa. Dar gestul lor nu califică nici slăbiciunea puterii, nici puterea opoziţiei, ci un deficit moral. Este adevărat că în politică deficitele morale, sume, mulţimi luate câte doi ori patru de deficite morale alcătuiesc reuşita adesea, dar pentru mine este un semn că viaţa politică românească trebuie să se schimbe, că oricine ar câştiga alegerile în 2012 şi în 2014, este nevoie de o remobilizare în profunzime, inclusiv la nivelul schimbării matricei, a paradigmelor, în aşa fel încât nici traseismul, nici absenteismul, indiferentismul în bazinul electoral să nu mai fie factori dominanţi. Nu se poate bucura actuala opoziţie, dacă va câştiga, nu va câştiga alegerile cu aceşti transferişti sau traseişti. Nici …. nu trebuie să le plângă prea mult de milă, sau să plângă în urma lor, dar cine va câştiga alegerile, noile majorităţi trebuie să se gândească la ceea ce a spus mai demult domnul Ponta, la ceea ce spune din alte direcţii domnul Ungureanu, o nouă mobilizare, o nouă reconfigurare a intereselor politice în societate în aşa fel încât să nu mai asistăm la astfel de situaţii. Pur şi simplu.

Melania Medeleanu: Domnule Antonescu, dacă veţi ajunge la putere, veţi face ceva pentru a stopa acest fenomen? Bun, indiferent cu voturile cui veţi ajunge acolo.

Crin Antonescu: Este foarte important ce faci cu nişte voturi. Asta este în fond esenţialul. Cu aceleaşi voturi poţi face un lucru sau contrariul lui. Acest apel la reconfigurarea şi a modului de a face politică, a mentalităţii, a atitudinilor în principal, despre asta vorbesc, pe asta mi-am întemeiat campania prezidenţială în 2009, nu am renunţat nici o secundă şi nici un centimetru la aceste lucruri.

Melania Medeleanu: Dar, primindu-i pe aceşti oameni, nu aţi renunţat la aceste lucruri?

Crin Antonescu: Prima obligaţie a unui politician pentru a putea face ceea ce doresc oamenii să facă şi doreşte el însuşi să facă este să poată face acest lucru.

Melania Medeleanu: Adică să ajungă la putere.

Crin Antonescu: Adică să ajungă la putere. Nu sunt mulţi cei care vorbesc deschis despre asta. Eu o fac. În general auzim poveşti despre faptul că unii şi-au dat seama în al doisprezecelea ceas că nu o pot face, alţii au primit. Nu, eu v-am spus considerentele de forţă în acest război, pentru că în continuare este un război politic, democratic, dar este un război pentru care am făcut acest lucru. În legătură cu traseismul ca fenomen, am făcut deja ceva. Reamintim de fiecare dată şi eu şi Victor Ponta că avem un proiect de lege pe care, iată, cu majoritatea asta din Senat, pesemne că o să încercăm să-l aducem mai repede pe ordinea de zi, deşi nu suntem cameră decizională, care a fost contestat, proiectul, la Curtea Constituţională. CCR a spus că este neconstituţional, pentru că noi am spus acolo foarte clar: ai schimbat partidul în parlament, ai plecat din partidul sub culorile căruia ai intrat în parlament, pierzi mandatul, ca la primari. Ni s-a spus că este neconstituţional şi sigur că juridic este o discuţie întemeiată, pentru că asta ar însemna mandat imperativ. Căutăm, bineînţeles, soluţii în această privinţă.

Melania Medeleanu: Să ajungem la moţiunea de cenzură. Aţi depus o moţiune de cenzură, prima împotriva Cabinetului Ungureanu, la două luni, aproape trei de la învestirea cabinetului Mihai Răzvan Ungureanu. USL cere practic demiterea sa. Opoziţia se bazează atât pe voturile propriilor parlamentari, cât şi pe cele ale reprezentanţilor puterii nemulţumiţi de actuala guvernare. Dacă moţiunea va întruni 231 de voturi de la deputaţi şi senatori, abia atunci cabinetul Ungureanu va fi demis.

            Reporter: Moţiunea de cenzură vizează trei probleme:

            Victor Ponta: Procedura şi acest fenomen de înstrăinare rapidă şi fără o strategie în interes naţional a ultimelor resurse aflate în mâna Guvernului României, modul în care banii publici sunt folosiţi de către Mihai Răzvan Ungureanu pentru a cumpăra, pentru a cumpăra sprijinul unor preşedinţi de consilii judeţene şi primari, modul în care guvernul a încălcat principiul constituţional al autonomiei universitare şi împotriva principiilor constituţionale şi în mod ilegal a înfiinţat o facultate pe un criteriu etnic.

            Reporter: Democrat-liberalii susţin că nu se tem de demersul opoziţiei.

            Sever Voinescu: Această moţiune de cenzură nu va trece. Atitudinea noastră va fi şi de această dată consecventă, vom fi prezenţi pentru a asigura cvorumul şedinţei, dar nu vom vota.

            Reporter: La fel vor face şi parlamentarii UDMR şi ai minorităţilor naţionale. Opoziţia se laudă însă că demersul său are şanse de izbândă şi asta pentru că ar fi parlamentari ai puterii care ar fi semnat deja moţiunea de cenzură. Conducerea PD-L îi ameninţă pe trădători cu excluderea din partid.

            Puiu Haşotti: Până acuma doar doi. Sperăm să fie mai mulţi.

            Întrebare: Cine?

            Puiu Haşotti: Sunt doi deputaţi, nu vă pot spune cine. Ar fi bine ca PD-L şi majoritatea parlamentară să renunţe la acea atitudine jenantă, penibilă, de a-i lega pe parlamentari de scaun cum erau legaţi iobagii de glie.

Melania Medeleanu: Domnule Antonescu, de obicei, moţiunile se formulează pe o singură temă. Acum avem trei într-una, e la ofertă.

Crin Antonescu: Da. Asta se întâmplă pentru că noi am anunţat deja moţiunea de cenzură pe chestiunea de la Târgu Mureş. Dat fiind armistiţiul cauzat de sărbătorile pascale, până când am pregătit-o noi, amânând-o după Paşte, am început s-o redactăm, s-au întâmplat lucruri la fel de grave, cum este chestiunea privatizării Cupru Min şi cum este modul…

Melania Medeleanu: Care a picat.

Crin Antonescu: Da, dar care merită în continuare, măcar sub această formă, o dezbatere publică. Şi cum este alocarea scandalos de direcţionată, mai direcţionată ca niciodată a fondurilor publice către primării de o anumită culoare şi consilii judeţene de o anumită culoare politică. De aceea, este o moţiune compozită, să spun aşa, cu trei ţinte de atac, cu trei teme de atac. Şi apropo de faptul că opoziţia s-ar lăuda, nu, nu se laudă nimeni; am spus că suntem rezervaţi, a strânge numărul de voturi până la 231 este destul de greu, nu e însă imposibil. Şi probabil că dinamica acestui început de săptămână, vreau să spun dinamica de transfer politic, ar putea să ne ofere surprize. Acum să mai precizăm ceva, nu e vorba doar de oameni care au plecat din PDL devenind independenţi sau venind în PNL, e vorba de oameni care rămân în PDL, dar au anunţat că votează moţiunea de cenzură, asemenea senatorului Borza de la Timişoara sau…

Melania Medeleanu: Câte astfel de cazuri aveţi?

Crin Antonescu: Două, trei. Sunt şi astfel de cazuri care pot să apară. Deci, aş spune că…

Melania Medeleanu: Nu e imposibil să cadă guvernul la această moţiune, dar aşa cum arată…

Crin Antonescu: Nu, nu e imposibil să cadă, deşi în continuare eu cred că nu e foarte probabil.

Melania Medeleanu: Asta vroiam să spun, cum e calculul politic în acest moment, nu e foarte probabil. Are moţiunea aceasta…

Crin Antonescu: Noi însă facem tot ce putem, pentru că, iertaţi-mă, s-a vehiculat din partea cealaltă ideea că noi nu am dori ca această moţiune de cenzură să treacă. Dorim şi chiar, cel puţin din punctul meu de vedere, dar cred că nu e numai punctul meu de vedere, suntem gata să ne asumăm, dacă această moţiune de cenzură trece, şi responsabilitatea susţinerii unui guvern până la alegeri, pentru că nu are altcineva cine să o facă, dacă această moţiune trece; numai USL mai poate face o majoritate.

Melania Medeleanu: Adică nu ar rămâne cabinetul Ungureanu până la alegeri?

Emil Hurezeanu: Păi, cum…?

Crin Antonescu: De ce să rămână?

Melania Medeleanu: Interimar.

Emil Hurezeanu: Da…

Crin Antonescu: S-ar putea ca asta să fie o linie de joc de la Cotroceni, dar asta ne-ar duce la complicaţii mari şi nu are rost să …

Emil Hurezeanu: Eu acum întorc ocheanul, doamnă Medeleanu. “Ocheanul întors” – titlul unui roman de pe vremuri, al lui Costache Olăreanu, cred. Ce face USL dacă preia guvernarea? Vrea? Cade guvernul în momentul când e aici delegaţia Fondului Monetar Internaţional, nu e o problemă, că este o chestie tehnică veţi spune. Ce face guvernul ăsta, ce face guvernul ăsta până la alegeri, un guvern USL, admiţând că linia de joc a preşedintelui Băsescu se schimbă şi spune: aţi câştigat moţiunea, luaţi guvernarea. Nu cred că, văzând lucrurile într-o strategie normală, nici măcar subtilă, USL vrea acum să guverneze. Vrea să facă opoziţie, nu are prea multe dezbateri la care să participe cu drag, ca să zic aşa, pentru că parlamentul, dintr-un motiv sau altul, s-a blocat; de fapt, toate aceste motive pentru care face acum opoziţia moţiunea de cenzură aş spune că nu sunt, fără să fie banale, nu sunt un capăt de ţară. Nu are face obiectul unei moţiuni…

Crin Antonescu: Domnule Hurezeanu, permiteţi-mi…

Emil Hurezeanu: Povestea cu ungurii şi cu UMF, hai să fim serioşi.

Crin Antonescu: Da, asta propunem şi noi, să fim serioşi şi vă… Permiteţi-mi să vă contrazic, nu numai că sunt capete de ţară, dar reafirm foarte…

Emil Hurezeanu: Dacă aţi fi fost. Iertaţi-mă! Domnule preşedinte, dacă aţi fi fost în parlament erau foarte bune motive toate aceste trei capete cu care faceţi moţiunea de dezbateri intense parlamentare, ca pe vremuri. Dar nu ca pe vremea lui Kogălniceanu şi Maiorescu sau a lui Argetoianu şi Take Ionescu, ci ca pe vremea Convenţiei Democrate, când se făcea politică în parlament contradictorie, plină de conţinut.

Crin Antonescu: Deci asta ar fi fost… poate aţi avut prilejul să discutaţi cu primul ministru şi ar fi fost poate prilejul să-l întrebaţi pe domnia sa. Noi am vrut dezbatere. Noi am vrut ca această decizie de la Târgu Mureş să nu fie luată, dincolo de faptul că încalcă autonomia universitară, fără o dezbatere. Noi am vrut ca privatizarea sau… nici nu pot să-i spun privatizarea, Cupru Min să fie făcută pe sub mână, să aflăm, ştiţi bine cum şi când, cât şi de ce. Noi toate lucrurile astea le-am vrut…

Melania Medeleanu: Dar de ce aţi aflat atât de târziu, că discutăm de privatizarea asta de foarte multă vreme?

Crin Antonescu: Am aflat atât de târziu pentru că acest guvern, mai mult decât oricare altul dinainte, a procedat fără nicio urmă de transparenţă.

Melania Medeleanu: Dar nu acest guvern a început această privatizare, lucrurile sunt în traseu de mult.

Crin Antonescu: Noi vorbim de decizii care au fost luate de acest guvern, fără nicio urmă de transparenţă, de comunicare, nu mai vorbesc de dezbatere. În sensul acesta, noi considerăm, permiteţi-mi să vă contrazic, considerăm că trebuie să dăm jos cât mai curând acest guvern şi să luăm puterea, acum, chiar dacă asta ne va reduce, să spunem, din şansele electorale. Pentru că în şase luni oamenii ăştia pot să facă lucruri extrem de grave şi extrem de greu de reparat. Asta e convingerea noastră.

Melania Medeleanu: Cum aţi fi făcut dumneavoastră, domnule Antonescu, dacă aţi fi fost în acest moment la guvernare şi ar fi fost chestiunea Cupru Min la rezolvare?

Crin Antonescu: Doamnă, aţi văzut că, la un moment dat, poate aţi văzut că, la un moment dat, am spus că, într-o privinţă, sunt şi eu de acord cu preşedintele României, şi anume că din 1997, de când trenează o chestiune cu Roşia Montana, sau cu ce caz avem acolo, trebuie să dăm un răspuns. Aici sunt absolut de acord. Dar cum aş fi procedat? Păi, este foarte simplu, doamnă, cum se procedează în lumea civilizată şi democratică: aş fi avut studii, aş fi avut dezbateri, în Parlament, în ultimă instanţă, şi neapărat, dar dezbateri cu societatea civilă, dezbateri cu grupuri profesionale şi de altă natură direct implicate în chestiunea asta. Nu poţi veni peste noapte, am găsit doi evaluatori într-o firmă din Alba Iulia, într-un apartament şi am făcut o privatizare despre care abia după aceea aflăm cât, cum, de ce. Nu e acceptabil aşa ceva. E o resursă şi nu are niciun rost să povestesc eu acum, când ştie toată lumea cât de importante sunt resursele în general şi mai ales în…

Melania Medeleanu: Dar aţi fi privatizat Cupru Min?

Crin Antonescu: Doamnă, eu nu am dosarul chestiunii. Nu aş fi privatizat pe şest, asta pot să vă spun, spre deosebire de actualul guvern, şi e suficient.

Emil Hurezeanu: Bun, acum, Partidul Liberal…

Crin Antonescu: Noi nu suntem împotriva privatizării în principiu, niciodată nu am spus asta.

Emil Hurezeanu: Tocmai, şi faptul că domnul Antonescu vorbeşte de Roşia Montana, acum, nu, dar sigur, în loc să se facă o gaură în pământ şi să se adâncească, în care unii să vadă păstrarea moştenirii daco-romane, iar alţii împiedicarea accesului la tezaurul ieşirii din criză, nu, e bine să existe hotărâri, studii şi politici rapide, pentru că asta este guvernarea şi administrarea unei ţări. Nu constă în amânare. Dar, de pe altă parte, un partid liberal trebuie să pornească, totuşi, de la ideea că autonomia universitară poate, în anumite situaţii, e mai puţin importantă decât păstrarea unui echilibru interetnic. Dumneavoastră aţi ţinut tot timpul la acest…

Crin Antonescu: Domnule, un partid liberal…

Emil Hurezeanu: …şi ştiţi ce s-a întâmplat la Târgu Mureş… De fapt, domnule preşedinte, ştiţi că la Târgu Mureş e vorba de posturi de lectori conferenţiari şi profesori pentru etnici maghiari în această facultate, care, la fel ca profesorii sau ca universitarii români, au posturile blocate de ani de zile şi au vrut acum să aibă o universitate? Deci, lucruri sunt aproape diferite şi de ce vrea puterea, şi de ce credeţi dumneavoastră.

Crin Antonescu: Am să vă spun la fel de franc, aşa cum v-am spus în chestiunea cu mişcările politice, ce cred. Partidul ăsta, în afară că e liberal, şi ca partid liberal a făcut, cred, foarte mult, cred aproape totul pentru drepturile identitare ale minorităţilor în România, şi când a guvernat şi din opoziţie, mai e şi un partid naţional. Iar această chestiune poate să însemne, şi probabil înseamnă, şi povestea pe care aţi spus-o cu posturile, dar mai înseamnă ceva: mai înseamnă un pas într-o strategie care există de proclamare a limbii maghiare limbă oficială, a doua limbă oficială în statul român.

Emil Hurezeanu: Asta este o chestie prospectivă.

Crin Antonescu: Sigur, sigur că aici ar însemna abia să începem să discutăm…

Emil Hurezeanu: Da.

Crin Antonescu: … dar asta este convingerea noastră, pentru că, în tot ceea ce înseamnă istoricul acestei poveşti de la Târgu Mureş, primul lucru care izbeşte este faptul că decizia a fost luată, în mod evident, sub şantajul unei formaţiuni politice. Nu are importanţă că ea era UDMR. Oricare alta ar fi fost cred că este indecent să vezi cum o decizie se ia sub şantaj.

Emil Hurezeanu: Domnule preşedinte, sub şantajul unei legi votate de Parlamentul României – Legea statutului minorităţilor. Legea prevedea această situaţie. Pot fi legile şantajiste?

Crin Antonescu: Domnule Hurezeanu, asta este o interpretare pe care eu chiar regret acum că nu avem…

Emil Hurezeanu: Dar legea s-a votat ca atare, nu?

Crin Antonescu: Legea s-o fi votat ca atare, dar interpretarea pe care dumneavoastră şi UDMR-ul… UDMR-ul a dat-o, aşa, cât s-a vorbit cu frumosul, că după aia nu a mai invocat nici UDMR-ul asta, a bătut cu pumnul în masă şi a spus foarte clar: dai hotărârea de guvern, nu ne interesează ce a decis Senatul la Târgu Mureş, ce au decis organismele! Dumneavoastră văd că relativizaţi autonomia universitară şi, sincer, mă surprinde. Nimeni nu împiedică această comunitate maghiară, academică sau etnică în general, să-şi facă facultăţi, să-şi facă universităţi. Ştiţi foarte bine, nu despre asta e vorba. Este vorba de o instituţie care are istoria ei, care are profilul ei, care are tradiţia ei şi care a fost pur şi simplu călcată în picioare pentru că aşa a vrut UDMR-ul, din considerente strict şi imediat electorale. Or, eu nu pot să respect un prim-ministru care face astfel de legi în ţara mea, sub pumnul bătut în masă de cineva precum domnul Kelemen Hunor.

Melania Medeleanu: Vă propun să mergem mai departe. Un ultim subiect pe care aş vrea să-l abordăm în cele câteva minute care ne-au mai rămas la dispoziţie, să vorbim puţin despre retrocedările caselor naţionalizate, un subiect absolut spinos al tuturor guvernelor de până acum pe care Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu are până la urmă obligaţia să-l rezolve acum, până pe 12 iulie, dacă nu mă înşel. Nu poate să fie cineva de acord cu varianta pe care a propus-o Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, însă vă întreb, dumneavoastră ce aţi fi făcut din nou?

Crin Antonescu: Aici este o chestiune pe care noi să ştiţi că am şi discutat-o la ultimul Birou Politic şi apropo de comedia asta cu venirea domnului… mă rog, cu autoinvitarea domnului Ungureanu, poate chiar că ăsta ar fi un subiect, dacă nu cade în urma moţiunii, dar atunci îl invităm ca prim-ministru.

Emil Hurezeanu: Păi nu, dacă cumva cade în urma moţiunii, de abia atunci o să-l invitaţi.

Crin Antonescu: Domnule Hurezeanu, eu nu vreau să fiu, nici tendenţios, nici maliţios. Am văzut mulţi, nu ar merita domnul Ungureanu doar pentru că e prim-ministru acum să primească replici pe care nu le-au primit alţii. Însă chestiunea apartenenţei sale la PNL e una care nu preocupă pe nimeni şi care e foarte clară pentru toată lumea. Revenind însă la lege. Sigur că acum noi am ajuns la o strâmtoare – guvernul, dar spun noi, legislativ. A existat destul timp în care acest subiect nu a fost abordat şi legiferat. Sigur că formula actuală este inacceptabilă. Nu ştim în ce măsură problema cu titluri de stat la Fondul Proprietatea şi cu despăgubirea, dincolo de ceea ce se poate face în natură; să ştiţi că aici, repet, sunt nişte lucruri pe care e greu să le discutăm aici la masă fără să avem cheile guvernării. Păi, dumneavoastră ştiţi, nici eu nu ştiu exact, dar ştiu că sunt în continuare foarte multe terenuri, în continuare foarte multe imobile pe care le învârte RA-APPS, pe care le învârte statul român în continuare. Lucrul acesta ar putea intra în calculul unui asemenea proces cinstit…

Melania Medeleanu: Credeţi că despăgubirile ar trebui făcute în cuantum de 100%, domnule Antonescu?

Crin Antonescu: Eu cred că dacă nu putem să facem despăgubirile în cuantum de 100%, trebuie să găsim o formulă incomparabil mai rezonabilă decât aceea că unora le-am dat 100% care au fost mai iuţi…

Melania Medeleanu: Care aceea? Că aţi discutat despre asta, spuneaţi.

Crin Antonescu: Nu ştiu că nu m-am ocupat cu Fondul Proprietatea. Am solicitat chiar la Senat constituirea unei comisii.

Melania Medeleanu: Dacă pică Guvernul Ungureanu, să spunem, la moţiunea de cenzură, mai aveţi până pe 12 iulie de rezolvat acest caz. …?

Crin Antonescu: Foarte bine. Deci ideea noastră este să despăgubim corect oamenii şi echitabil în sensul…

Melania Medeleanu: Asta e întrebarea: ce înseamnă corect?

Crin Antonescu: Păi în natură tot ce se poate în natură. După aceea, dacă facem o plafonare, n-o putem face la 15%, o facem… Nu vă pot spune o cifră acum, pentru că nu am calculele, dar o facem rezonabil şi nu cu ani de aşteptare, pentru că în fond ştiţi foarte bine că aici noi am avut de-a face cu birocraţia hoaţă a statului român sub toate guvernele care muta dosare în faţă pe şpăgi şi pe alte învârteli, pe tipul …

Melania Medeleanu: Dar legea vine acum în parlament, deocamdată e în fază de proiect, vine în parlament.

Crin Antonescu: Această lege nu o votăm, pentru că este inacceptabilă simplificarea în maniera asta a guvernului…

Melania Medeleanu: O amendaţi, nu?

Crin Antonescu: O amendăm. O să vedem exact cum şi în ce fel.

Melania Medeleanu: Ar mai fi o mulţime de întrebări …

Crin Antonescu: Până una, alta avem şi o comisie de anchetă la Senat, am solicitat – dacă tot avem majoritate, o să şi obţinem – pentru a analiza activitatea Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii de prin, ştiu eu, 2007, 2008 aşa.

Melania Medeleanu: Aşteptăm concluziile acestei analize. Mulţumesc foarte mult pentru prezenţă. Mulţumesc, domnule Hurezeanu.

(Prin Monitoring Media: Realitatea TV – România politică, Oră: 21:00)