V. Muresan: Codul de etică al şcolilor

Un domn student îmi atrage atenţia, taman din Oxford, că a apărut „Codul de etică pentru învăţământul preuniversitar”, prin ordin al ministrului, ceea ce eu, de la Bucureşti, nu am sesizat. „Trebuie să scrieţi ceva, pe puncte” mă somează domnul student. Îi spun că nu am tragere de inimă pentru că părerile mele oricum nu sunt luate în seamă. Am mai încercat. El insistă şi-mi cere să-i dau lui raportul dacă nu vreau să vorbesc în eter. Cum nu e bine să-i refuzi pe domnii studenţi, iată  ce cred eu.

E bine că s-a ajuns la conştientizarea faptului că morala instituţională e un lucru important, de care trebuie să ne ocupăm mai insistent. Nu s-a ajuns însă la convingerea că aceasta e o chestiune profesională şi ea e abordată la noi cu toate tunurile de confetti ale amatorismului. Imaginea contează. E bine că ideea e impusă politic de sus, prin voinţă politică, căci altfel nu a putut fi impusă nicăieri. Lumea mestecă zilnic „morală” dar, la o adică, o ascunde sub preş.

Codul în cauză  are mai multe hibe de text, dar marele lui neajuns e că nu a fost făcut să fie operaţional. El va fi o nouă foaie de hîrtie în sertarul birourilor directorale. La inspecţii  ni se va spune: „Da, avem”. De pildă, un cod-cadru ca acesta, la nivel de minister, nu poate prevedea reguli specifice pentru toate şcolile, care sunt atât de diverse. El poate stabili numai principiile etice ale domeniului (dovadă că avem un etos comun), dar  regulile specifice trebuie să fie concepute de fiecare şcoală, în funcţie de particularităţile şi experienţele morale ale ei.  Sigur, câteva direcţii mari trebuie date, dar nu trebuie uitat că un cod etic  trebuie să fie produsul conlucrării întregului colectiv al şcolii; toţi trebuie să-l simtă ca emanând de la ei, nu ca impus de minister sau de direcţiune. Apoi, un cod etic trebuie să trateze  pe picior de egalitate toate entităţile implicate, de la elevi la primărie, nu să tragă spuza pe turta şcolii. El trebuie să fie transparent. În fine, e necesar ca el să fie prins într-un sistem de management al eticii, într-o „infrastructură etică”, despre care nu se spune nici un cuvânt în textul nostru. În alte ţări, toate acestea le rezolvă firmele de specialişti. Principiile etice sunt uitate, deşi se vorbeşte despre un cod bazat pe principii. Iar regulile morale nu beneficiază de un criteriu de clasificare ceea ce crează senzaţia că prescripţiile se repetă. Aşa-zisele „norme de conduită” sunt de regulă foarte abstracte, când ele ar trebui să-ţi spună ce să faci şi ce să nu faci. Să nu primeşti cadouri, dar nu se face niciun efort de  a defini cadoul. În guvernul american funcţionarii fac traininguri etice pe tema cadourilor. Să nu soliciţi de la părinţi „unele sume de bani”. Cât? O anume sumă e permisă? Plagiatul, conflictul de interese ş.a. sunt uitate, în schimb o valoare centrală e „implicarea în democratizarea societăţii” (nu cumva în „construirirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate?). Ce are lozinca politică cu etica (lăsaţi cacofonia)? Ce are „managementul eficient” al directorilor cu etica?

Dar domnul student vrea pe puncte. Să-i satisfacem doleanţele. După mine,

1. Acest cod-cadru  ar trebui să dea doar direcţiile facerii unor coduri operaţionale la nivelul şcolilor, fără a pretinde că e un cod operaţional. Un cod etic trebuie să fie flexibil, el trebuie să poată fi îmbogăţit odată cu acumularea de noi şi noi experienţe. Statutul său de lege împiedică însă acest lucru. El ar trebui să conţină doar un set clar de principii morale, larg recunoscute, comune, sub care  regulile morale specifice să poată varia. Or, în acest cod se uită principiile şi se insistă pe reguli.
2. El ar trebui să înceapă cu o declaraţie de valori, asumate de către comunitate, şi să dea expresie voinţei politice a guvernului de a crea organizaţii şcolare integre şi un sistem naţional de management al eticii („infrastructuri etice”) în şcoli. Apoi, cele câteva principii morale veritabile (e.g. principiul autonomiei, al respectului demnităţii, al dreptăţii, al binefacerii etc.) ar crea o bază şi o orientare rezonabilă pentru autorii codurilor din şcoli.
3. În fine, ar trebui incluse câteva obligaţii ale şcolilor pe această temă (nu reguli morale specifice):
   1. să-şi creeze propriile coduri, cu reguli morale comune, dar şi specifice;
   2. să îşi creeze un  Comitet de etică – specializat pe perfecţionarea codului etic, adică pe studiul problematicii acestuia şi pe propunerea de îmbunătăţiri, ca şi pe consilierea morală;
   3. să îşi creeze un Birou de etică, având  în frunte un director sau responsabil (ca la asigurarea calităţii) şi mijloace adecvate (aceasta e o structură managerială);
   4. să îşi creeze o Comisie de litigii (judeţul e prea departe) sau să facă o asemenea comisie neutră, pentru toate şcolile, la primărie;
   5. să înfiinţeze un hotline etic (având la capăt Biroul de etică şi consilierii şcolari);
   6. să încerce încet-încet să organizeze traininguri etice şi autotraininguri online.

În felul acesta cred că s-ar putea pune pe picioare, treptat, un cod etic viu. Altfel, vom avea tot  o iniţiativă moartă din faşă. Suntem specialişti mari în aşa ceva.

DCNews – Ministerul Educației: Notele acumulate în liceu, inutile pentru înscrierea la facultate

Absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat nu mai au nevoie de notele acumulate în cei patru ani de studii pentru întocmirea dosarului de înscriere la facultate. Potrivit noilor dispoziții ale Ministerului Educaţiei, date cu numai trei luni înainte de înscrierea în instituțile de învățământ superior, mediile din liceu nu vor mai avea nicio pondere în nota finală a concursului de admitere. Această decizie a Ministerului Educației a fost luată în condițiile în care legea educaţiei obligă facultăţile să publice toate informaţiile cu şase luni înainte, potrivit rtv.net.

Pentru universitățile care organizează admitere doar pe bază de dosare, această măsură a ministerului le obligă să identifice alte criterii de departajare a candidaților, eventual doar mediile de la Bacalaureat.

În așteptarea comunicării cifrelor de școlarizare pentru învățământul superior de către Ministerul Educației, reprezentanţii universităţilor se declară mulțumiți de această decizie, în pofida faptului că dezaprobă momentul în care a fost stabilită această modificare de substanță, care, în opinia lor, trebuia luată cu șase luni înaintea unui asemenea examen.

MEDIAFAX – Experţii audierii publice de la UMF Târgu Mureş recomandă retragerea proiectului de HG privind UMF

Comisia de experţi a audierii publice care a avut loc la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) din Târgu Mureş recomandă retragerea proiectului de hotărâre de guvern privind înfiinţarea unei noi facultăţi la universitate, în urma analizării celor 51 de depoziţii primite.

Radu Bălănean, reprezentant al Coaliţiei 52 Mureş, care a sprijinit organizarea audierii publice care a avut loc, joi, la UMF Târgu Mureş, pe tema proiectului de hotărâre de guvern privind înfiinţarea unei noi facultăţi la universitate, a anunţat, vineri, într-o conferinţă de presă, că experţii independenţi au ajuns la mai multe concluzii, în urma analizării celor 51 de depoziţii primite, transmite corespondentul MEDIAFAX.

În Comisia de experţi s-au regăsit profesorul universitar doctor Marius Bojiţă, fost rector al UMF Cluj-Napoca, profesorul universitar doctor Liviu Marian, fost rector al UPM Târgu Mureş, asistentul coordonator al Unităţii de Primiri Urgenţe a SMURD Mureş Vass Hajnal şi Simona Fiţ, consultant în transparenţă decizională la Academia de Advocacy.

În baza concluziilor, Comisia de experţi a audierii publice recomandă retragerea proiectului de hotărâre de guvern şi clarificarea noţiunilor de multiculturalism şi multilingvism pentru învăţământul medical superior, a declarat Bălănean. Potrivit raportului-sinteză al audierii publice “UMF Târgu Mureş – între multiculturalitate, standarde de calitate, autonomie universitară şi prevederi legale”, făcut public vineri, majoritatea celor care şi-au exprimat opinia în depoziţiile colectate au apreciat că “autonomia universitară trebuie respectată”, “nu se pot aplica derogări de la standardele de calitate ARACIS”, iar “consultarea publică largă în procesul decizional public este benefică şi necesară”.

Totodată, majoritatea depozanţilor au apreciat că ponderea dezavantajelor rezultate din adoptarea proiectului de HG dezbătut “este covârşitoare, raportat la avantaje, atât pentru studenţi, cât şi pentru pacienţi şi societate în general” şi că nu există “situaţii temeinic justificate” pentru adoptarea proiectului de HG, “cu atât mai mult cu cât decizia nu are la bază o minimă analiză de impact a reglementării asupra părţilor afectate: studenţi, pacienţi, cadre didactice, sistemul medical, sistemul de învăţământ, sistemul social în general”.

“Principiile multiculturalităţii şi multilingvismului sunt apreciate ca fiind respectate la UMF Târgu Mureş. Există şi opinii minoritare care apreciază că minoritatea maghiară este lipsită de putere decizională”, se arată în raportul-sinteză.

Potrivit sursei citate, majoritatea depozanţilor au apreciat că eventuala adoptare a proiectului de HG ar avea un impact negativ. “Având în vedere concluziile audierii publice, Comisia de experţi apreciază ca fiind necesară retragerea actualei variante a proiectului de HG, întrucât: nu respectă principiul autonomiei universitare; chiar dacă există un blocaj la nivelul conducerii UMF Târgu Mureş şi în ce priveşte adoptarea Cartei universitare, acest lucru trebuie soluţionat de puterea judecătorească, şi nu de către cea executivă”, a spus Bălănean.

Potrivit acestuia, experţii au arătat că proiectul de HG nu este fundamentat pe studii şi analize de impact al actului normativ asupra grupurilor de cetăţeni afectaţi: “studenţi direct implicaţi, de etnie maghiară, studenţii străini (cu predare în limba engleză), studenţii români, cadrele didactice din ambele etnii, atât sub aspectul calităţii actului de învăţământ, cât şi din perspectiva acreditării şi a aspectelor administrative, pacienţi, în general, sistemul medical, în general”.

Totodată, Comisia de experţi a apreciat ca fiind importantă clarificarea specifică a noţiunilor de multiculturalism şi multilingvism pentru învăţământul medical superior.

Raportul, semnat de membrii Comisiei de experţi, a fost depus, cu număr de înregistrare, vineri, la Ministerul Educaţiei, însoţit de cele 51 de depoziţii colectate şi motivaţia iniţiatorului, şi urmează să fie înregistrat în cursul zilei şi la cabinetul premierului.

Totodată, la Ministerul Educaţiei s-au transmis adrese de la Liga Studenţilor din Târgu Mureş şi sindicatul din UMF Târgu Mureş, în care se cere, în baza Legii 52/2003 privind transparenţa decizională, organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de HG.

Reprezentantul sindicatului din UMF Târgu Mureş, Florin Buicu, a spus, în aceeaşi conferinţă de presă, că petiţia online pe care a iniţiat-o, intitulată “Respectaţi autonomia universitară a UMF Târgu Mureş”, a strâns peste 26.000 de semnături de susţinere, documentul fiind înaintat Ministerului Educaţiei, cu solicitarea transmiterii unei poziţii oficiale din partea ministerului. Raportul-sinteză a fost postat şi pe site-ul UMF Târgu Mureş, alături de celelalte documentele legate de audierea publică.

Conform unui proiect de hotărâre de guvern aflat în dezbatere publică timp de zece zile, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş va avea linii cu predare în limba maghiară la specializările Medicină, Farmacie şi Asistenţă medicală generală, pentru 325 de studenţi, şi în engleză la Medicină, pentru 50 de studenţi.

MEDIAFAX – Asociaţia Universităţilor de Medicină şi Farmacie condamnă ingerinţa politicului la UMF Târgu Mureş

BUCUREŞTI () – Asociaţia Universităţilor de Medicină şi Farmacie din România (AUMFR) condamnă ingerinţa politicului, “brutală şi vizibilă”, în activitatea UMF din Târgu Mureş, în pofida prevederilor din Legii educaţiei de neamestec al politicului în universităţi şi solicită respectarea autonomiei instituţionale.  Asociaţia Universităţilor de Medicină şi Farmacie din România arată, joi, într-un comunicat de presă, că a luat cunoştinţă de decizia de a se promova o Hotărâre de Guvern de modificare a structurii Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş prin crearea unei noi facultăţi de medicină.

AUMFR precizează că poate fi de acord cu înfiinţarea în cadrul unei universităţi multiculturale a unui astfel de domeniu numai în situaţia în care există avizul Senatului Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş. De asemenea, AUMFR precizează că ar fi de acord cu înfiinţarea noii facultăţi dacă aceasta ar îndeplini criteriile de calitate aşa cum sunt ele precizate de către ARACIS pentru învâţământul medical.  Asociaţia cere ca stagiile clinice să fie efectuate în limba română pentru a respecta directiva europeană care consemnează că în exercitarea profesiei medicale trebuie cunoscută limba oficială a statului unde activează acea persoană.

Totodată, Asociaţia Universităţilor de Medicină şi Farmacie din România condamnă ingerinţa politicului, “brutală şi vizibilă”, în activitatea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, în ciuda prevederilor din Legea educaţiei naţionale de neamestec al politicului în universităţi.

AUMFR solicită respectarea autonomiei universitare, garantată de Constituţia României. De asemenea, AUMFR îşi menifestă solidaritatea cu Senatul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş.

Comunicatul de presă al AUMFR este semnat de conducerile celor mai mari instituţii de învăţământ superior medical de stat, respectiv Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti – prof. dr. Ionel Sinescu, prof. dr. Florian Popa, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr.T.Popa” Iaşi – prof. dr. Vasile Astărăstoae, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara – prof. univ. dr. Marius Raica şi prof. dr. Ştefan Iosif Drăgulescu, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca – conf. dr. Alexandru Irimie şi prof. dr. Constantin Ciuce, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova – prof. dr. Ion Rogoveanu şi prof. dr. Adrian Săftoiu şi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş – prof. dr. Leonard Azamfirei şi prof. dr. Constantin Copotoiu.

Conform unui proiect de hotărâre de Guvern, aflat în dezbatere publică timp de zece zile, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş va avea linii cu predare în limba maghiară la specializările Medicină, Farmacie şi Asistenţă medicală generală, pentru 325 de studenţi, şi în engleză la Medicină, pentru 50 de studenţi.

Înfiinţarea liniilor cu predare în limba maghiară la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) din Târgu Mureş nu reprezintă un compromis din partea Executivului, deoarece Cabinetul lucrează tehnic şi nu este un mediator între partidele aflate la guvernare, a declarat, marţi, premierul Mihai Răzvan Ungureanu.

Parlamentarii UDMR nu au participat, luni după-amiză, la şedinţele de plen ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, precizând că au mandat în acest sens de la Kelemen Hunor şi că aşteaptă adoptarea hotărârii de guvern privind UMF Târgu Mureş.

I. Ene (Ziare.com) O solutie ilegala si imorala pentru Targu Mures

Tot scandalul iscat de infiintarea facultatii de medicina cu predare in limbile maghiara si engleza in cadrul UMF Targu Mures are in el ceva fals si stupid, o tusa grosiera de manipulare nationalista si din partea celor care l-au starnit, si din partea celor care au reactionat, amplificandu-l.  Dar asta nu inseamna ca nu exista si probleme majore de fond, independente de argumentul nationalist.

De fapt, maghiarii invata si acum medicina la Targu Mures in limba materna, dar nu intr-o facultate de sine statatoare, ci intr-o serie a facultatii in limba romana. Studiaza partea teoretica in limba materna, iar lucrarile practice le fac in limba romana. Adica o solutie corecta, care ii avantajeaza pentru ca ii familiarizeaza cu terminologia de specialitate in ambele limbi.

Din motive pur electorale, UDMR a ridicat miza cerand o facultate in limba maghiara, in baza Legii Educatiei. Cui ar folosi aparitia ei? Nimanui. In primul rand, nu maghiarilor, care daca nu vor stapani la fel de bine terminologia medicala si in limba romana vor deveni prizonierii Tinutului Secuiesc.  Deci primii care ar trebui sa respinga gogoasa electorala apetisanta, dar plina de otravuri pe termen lung servita de catre UDMR ar trebui sa fie maghiarii insisi.

Guvernul incearca sa iasa cat de abil se poate din acest impas, facand din noua facultate una multiculturala, cu predare si in maghiara, si in engleza. Iar pe viitor si in germana, afirma premierul. Engleza si germana sunt, cinstit vorbind, cu mult mai utile si pentru romani, si pentru maghiari, pentru ca cei mai multi nu viseaza decat la ziua in care vor pleca sa lucreze in strainatate. Si, chiar daca nu va fi asa, orice proces de perfectionare, de la studiul individual pe Internet la citirea celor mai noi carti de specialitate, pana la participarea la congrese, presupune o buna stapanire a limbii engleze.

Solutia este insa la limita legii si dincolo de Constitutie. La limita Legii Educatiei pentru ca ea prevede, in articolul 132, ca Guvernul poate infiinta programe de studii sau facultati numai cu consultarea senatului universitar. Iar Senatul UMF Targu Mures respinge categoric aceasta idee. Sigur, consultare nu insemna aprobare, deci teoretic, peste un aviz consultativ se poate trece.

Dar trecandu-se peste aviz, se trece implicit si peste autonomia universitara, care este garantata de Constitutie. De altfel, in forma initiala a legii elaborata de comisia condusa de prof. Mircea Miclea, obligatorie nu era doar consultarea senatului universitar, ci aprobarea acestuia pentru infiintarea facultatilor sau a programelor de studii. Eliminarea obligativitatii acestei aprobari deschide practic usa catre neconstitutionalitatea Legii Educatiei, cu consecinte dezastruoase asupra reformei in acest domeniu.

Dar si sa fie deapasit chiar si acest impediment legal major, infiintarea noii facultati intampina probleme practice majore. Orice facultate trebuie sa primeasca avizul ARACIS, iar acest aviz depinde de indeplinirea mai multor conditii stricte, stabilite la nivel european.  Intre acestea si numarul de cadre didactice. Va fi foarte greu pentru noua facultate sa aiba un cadru didactic la 5 studenti. Deocamdata, la Targu Mures exista aproape 1.800 de studenti maghiari si 124 de cadre didactice care predau in maghiara. Cale lunga pana la raportul cerut de lege. Mai mult decat atat, separarea facultatii cu predare in maghiara si engleza ar putea arunca in afara conditiilor de acreditare si facultatea in limba romana. Am obtine in locul unui cal, doi magari, dupa cum a explicat chiar seful ARACIS.

Adica stricam ceva bun, care functioneaza si respecta inclusiv dreptul minoritatilor de a studia in propria limba, pentru un ifos electoral nationalist al UDMR si care nu foloseste nici macar minoritatii maghiare. Adica o imensa prostie cu cost electoral imens indiferent de orice argument nationalist. Politica in forta la care recurge UDMR si prin care arunca actuala coalitie in aventuri ilegale este inacceptabila. Partidul care candva reprezenta un etalon de seriozitate si echilibru in politica romaneasca a ajuns o formatiune santajista, aparatoare a coruptilor si antireformista, pentru ca alte argumente nu mai are.

Si ma intreb daca satisfacerea pretentiilor lui tot mai stupide chiar este un pret de platit pentru pastrarea Coalitiei.

Deutsche Welle: Multiculturalitate si fals istoric

Aplicata politicii romanesti si problematicii complicate a minoritatilor istorice din Romania, multiculturalitatea produce mai curand neintelegeri si solutii gresite.  In politica romaneasca a fost introdusa o notiune indoielnica: multiculturalitatea. Aparuta ciudat acum vreo 15 ani in dezbaterile despre universitatea de la Cluj, termenul a fost naturalizat si este utilizat astazi de multa lume, fara nicio rezerva critica, scrie Deutsche Welle.

In mod semnificativ, primul ministru Mihai Razvan Ungureanu nu face exceptie. Vorbind despre subiectul fierbinte al UMF de la Targu-Mures, premierul a spus ca: “solutia tehnica posibila trebuie sa respecte Legea Invatamantului, principiul autonomiei universitare si multiculturalitatea”.

Ce inseamna insa multiculturalitate? Notiunea aceasta, foarte noua inca, nu are absolut nicio legatura cu realitatea istorica si sociala din Romania.

Agerpres – Preşedintele ARACIS, despre situaţia UMF Tg. Mureş: Dintr-un cal faci doi măgari

Preşedintele ARACIS, Ioan Curtu, a susţinut marţi, după întâlnirea cu membrii Comisiei pentru învăţământ din Senat, că situaţia de la Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş poate fi asemuită cu încercarea de a face ‘dintr-un cal doi măgari’, acest lucru putând să afecteze îndeplinirea criteriilor cerute de ARACIS de către Universitate.

‘Dintr-un cal se fac doi măgari. (…) Noi am făcut la Târgu Mureş, acum cinci ani, evaluarea Universităţii şi a luat ‘grad ridicat de încredere’. Este o universitate cu care noi ne mândrim. Acest grad ridicat de încredere a fost pe baza evaluării ca instituţie şi a programelor de studii. Când am evaluat, am ţinut cont de corpul profesoral, de studenţi, de bază materială, de cercetare ştiinţifică. Acum când spargi sau o desfaci clar că trebuie evaluată fiecare parte şi s-ar putea să nu îndeplinească toate criteriile.(…) Orice program care nu este evaluat nu are dreptul să funcţioneze. Dacă nu este acreditat sau autorizat nu se pot emite diplome. Sunt studenţi care se tem că vor ajunge să aibă studiile neacreditate’, a declarat acesta.

Preşedintele ARACIS a susţinut că nu instituţia aceasta stabileşte criteriile de evaluare, ci că ele sunt transmise de la Bruxelles.v’Aceste criterii nu sunt stabilite de ARACIS, după noua lege a învăţământului. Sunt cele date de Bruxelles, nu sunt ale noastre. Nu poţi să faci calitate cu un număr mare de studenţi. La dânşii, la medicină, este un cadru didactic la cinci studenţi. Este normativ european şi trebuie respectat’, a mai spus acesta.

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş urmează să fie evaluată de către ARACIS în cursul acestui an.

D. Constantin (Jurnalul): Bomba cu ceas – UMF Tg. Mureş

Ca un făcut, de la Târgu-Mureş apar conflicte locale cu mare impact naţional. Nu merg în istorie, în martie 1990. Se ştie ce cutremur socio-politic au produs confruntările aproape programate de atunci. Fac acum trimitere la evenimente recente. “Cazul Raed Arafat” a avut ca punct de explozie manifestarea spontană de susţinere arătată de mii de oameni pentru un mare profesionist jignit grosolan de preşedintele Băsescu. Miile de oameni care au “aprins” şirul de proteste la nivel naţional la adresa regimului Băsescu au făcut pe “jignitul naţional” băgat în sperieţi să retragă public Legea sănătăţii de la dezbatere şi să-l repună pe Raed Arafat în funcţia de subsecretar de stat. “Cine pleacă: ghici ciupercă ce-i?” – replica  batjocoritoare a lui Băsescu i-a venit ca un bumerang în freza lipsă. A trebuit să-i arunce din “balonul puterii” şi pe Boc, şi pe Udrea, talentata ministreasă.

Acum, regimul Băsescu se joacă iar cu focul. A rămas între dosarele nerezolvate ale fostului Executiv problema “liniei de studii în limba maghiară” la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tg. Mureş. Presa a scris pe larg despre acest subiect universitar ajuns un punct de negociere între partidele politice ale Coaliţiei de guvernare. UDMR condiţionează sprijinul pentru Cabinetul Ungureanu de înfiinţarea unei Facultăţi în limba maghiară în Tg. Mureş. Universitatea, prin noua conducere aleasă legal, respinge o soluţie politică, venită de la Minsterul Educaţiei. A impune cu forţa o decizie de organizare internă contravine Cartei universitare, autonomiei proclamate ca principiu de bază în funcţionarea învăţământului superior.

Cătălin Baba, noul ministru, a luat chifteaua fierbinte din mâna lui Funeriu şi se va frige rău la gârgaloz (gât, la ardeleni) mâncând-o nemestecată. L-a ameninţat cu demiterea pe noul rector, abia ales, dacă nu acceptă “soluţia” de la Bucureşti. În Capitală, UDMR ameninţă că iese de la guvernare dacă nu se face facultate de doctori maghiari la Tg. Mureş. Deja presiunile politice şi  administrative asupra rectorului Constantin Capătoiu sunt infernale. Pentru şedinţa de guvern este pregătită o HG care stabileşte o soluţie administrativă pentru organizarea internă a Universităţii de Medicină. Imixtiune gravă într-o problemă locală universitară asumată de Baba, a cărui demisie este cerută deja pe străzile din Tg. Mureş.

Studenţii şi cadrele didactice din Tg. Mureş cer în manifestaţii de stradă blocarea HG, dar dragostea de a avea în Coaliţie încă o perioadă UDMR pare să prevaleze chiar interesului mai larg al Executivului. Ce se va întâmpla în ziua şedinţei de guvern? Răzvan Mihai Ungureanu a dat un semnal foarte clar acum zece zile la Iaşi în favoarea apărării interesului naţional. Semnificaţia şedinţei de guvern comune cu guvernul de la Chişinău nu a scăpat, şi a fost interpretată ca atare, şi dur criticată de comuniştii din Republica Moldova. Ce se întâmplă la Tg. Mureş, şi mai ales ce se va întâmpla, nu poate fi separat de evaluarea interesului naţional. Nu pledăm pentru un naţionalism îngust care să ducă la  conflicte greu de stins. Dar cazul de la UMF Tg. Mureş poate duce la o inflamare a situaţiei. Cine va trage foloasele?

L. Davidescu (Riscograma): Finanţarea per elev şi per pacient: ghid de proastă utilizare

Înscrierea în şcoli încurajează mediocritatea.

Legea care prevede finanţarea per elev ar trebui să fie pusă în aplicare începând de anul acesta. Probabil chiar va fi, însă cu rezultate nule, pentru că un alt set de proceduri va anula presupusele efecte bune.

Înscrierea în clasa pregătitoare şi în clasa întâi a fost concepută astfel încât să uniformizeze numărul de elevi din şcoli, în ideea că şcolile bune vor fi şi mai înghesuite iar cele proaste şi mai pustii. Or, exact asta este ideea finanţării per elev: să răsplătească şcolile performante şi să le trimită în faliment pe cele proaste.

Sigur, ulterior câştigătorii vor putea prelua faliţii pentru a le folosi baza materială, însă păstrând propriul management şi propria reputaţie. “Şcoala” nu trebuie să se identifice automat cu un singur corp de clădire dintr-o locaţie precisă. Nu se întâmplă nimic din toate acestea. Ba chiar mai rău, procedura nu va echilibra numărul elevilor în şcoli ci îl va dezechilibra, dar în mod absolut aleator.

Procedura de înscriere prevede trei paşi. În prima fază, copiii se înscriu exclusiv “în şcoala de circumscripţie”. În a doua fază, cei care nu au vrut şcoala de circumscripţie se înscriu la alte şcoli, unde pot fi admişi “în limita locurilor disponibile”. În a treia fază, cei care n-au găsit “locuri disponibile” se întorc în “şcoala de circumscripţie”. Evident, dacă ea este deja plină locurile trebuie suplimentate iar numărul exact nici nu poate fi anticipat şi nici nu se autoreglează într-un fel. E o adevărată loterie, în care câştigă şcolile nici-prea-prea-nici-foarte-foarte în dauna celor foarte bune şi a celor foarte proaste.

Cam la fel s-a întâmplat în cazul medicilor de familie. După ce autorităţile au constatat că şi-au atins scopul, unii medici având mulţi pacienţi iar alţii puţini, s-au răzgândit şi au plafonat fie numărul de pacienţi fie sumele decontate. Evident, în felul acesta a dispărut motivaţia medicilor convingători de-a lua pacienţi în plus, asigurând astfel clienţi pentru ceilalţi. Totul, în numele unei false griji a statului pentru pacienţi, că “n-au timp medicii de ei”. Desigur, pretenţia statului că ştie mai bine cât de satisfăcut este un om de serviciile pe care le primeşte este cel puţin stupidă.

Poate că unii preferă să aibă un medic foarte bun chiar dacă îl vizitează o dată la cinci ani. Poate că alţii preferă să stea la consultaţie cinci minute şi să primească o trimitere corectă şi o recomandare bună, decât să piardă jumătate de oră şi să primească o aspirină. Poate că alţii, dimpotrivă, preferă să vină regulat la cabinet “ca să stea liniştiţi”. Iar cei nemulţumiţi de aşteptare sau de calitatea serviciilor pot oricând să se mute din proprie iniţiativă.

Pentru că toate lucrurile acestea nu se întâmplă, exact cei mai buni dintre medicii primari pleacă din ţară. Cei fără pacienţi se descurcă cu bani mai puţini, deşi soluţia pentru ei ar fi să se angajeze la câte un medic de succes, de la care să mai fure meserie.

Câştigă şi de data asta cei care reuşesc să jongleze cu cifre mari, atenţie selectivă şi deja-clasicele rebate-uri de la producătorii de medicamente: mediocrii.

M. Goţiu (VoxPublica): Marga și după Marga. Alegerile universitare. Se încing spiritele

Alegerile pentru conducerea Universității Babeș-Bolyai Cluj (rector, Senat etc.) s-au încins pe ultima sută de metri. Cu atât mai mult cu cât miza este dublă. Pe de o parte, UBB este cea mai mare universitate de stat din România (din punctul de vedere al numărului de studenți) și cea mai vizibilă (atât cât este) la nivel internațional (în special în clasamentele referitoare la cercetare). Astfel, UBB, prin reprezentanții săi și-a câștigat un rol important și care nu poate fi ignorat în elaborarea politicilor educaționale și de cercetare autohtone, implicit miza alegerilor depășind sfera locală și regională (Cluj/Transilvania).

Pe de altă parte, UBB se află pe punctul de a ieși din ”perioada Andrei Marga”, cel care, direct sau indirect, a condus universitatea de aproape 20 de ani, începând cu 1993. Privind retrospectiv, majoritatea opiniilor din mediul academic converg înspre două direcții atunci când se referă la această perioadă. Prima (partea plină) evidențiază rolul lui Andrei Marga în transformarea instituției din una local/regională în una națională și cu un început de vizibilitate internațională (pătrunderea în Top 500 universități din lume rămânând însă în sarcina viitoarelor conduceri). A doua (critică) se referă la modul mai puțin transparent și mai puțin democratic de luare și impunere a deciziilor la nivel de conducere, precum și favorizarea/defavorizarea cadrelor universitare în funcție de poziționarea lor față de Andrei Marga. Cum vârsta nu îi mai permite să candideze pentru un nou mandat, Andrei Marga va preda ștafeta în luna martie unui alt rector. Va fi cineva din sfera de influență a lui Andrei Marga sau din grupurile de opoziție (pentru că sunt mai multe) actuale? Răspunsul este greu de estimat în condițiile în care viitorul rector nu va mai fi ales de către Senat, ci de majoritatea angajaților UBB, prin vot secret într-un tur, sau, la nevoie, două tururi de scrutin.

Primele discuții despre noul rector (implicit, noua conducere) a UBB au început încă din primăvara/vara anului trecut, dar s-au rezumat la zvonuri și speculații. Competiția reală a început însă doar în luna octombrie, când psihologul Daniel David și-a anunțat oficial intenția de candida pentru funcția de rector. După cum a afirmat în acel moment, anunțul a fost făcut tocmai pentru a-i provoca la dezbatere și a-i scoate la lumină pe cei care vor să se implice în viitoarea conducere. În acel moment mai erau două luni (inițial, alegerile de la UBB ar fi trebuit să se organizeze în luna decembrie) și nimeni nu-și anunțase oficial candidatura.

Ulterior, și-a prezentat intenția de a candida și Cristina Ciumaș, unul dintre actualii prorectori ai UBB. Anunțul a fost, oarecum, surprinzător, infirmând speculațiile de peste vară, care îl anunțau ca posibil candidat din partea echipei lui Andrei Marga pe decanul de la FSEGA, Dumitru Matiș. (în momentul în care au fost făcute, era vorba de intenții de a candida, nu candidaturi oficiale, care nu puteau fi depuse decât începând cu luna ianuarie).

Ce conțin programele pentru candidatură ale lui Daniel David și Cristina Ciumaș, puteți citi aici, respectiv aici.

La începutul acestei luni, alegerile din cadrul UBB s-au ales și cu o platformă publică de dezbatere, www.democratieubb.ro. ”Acest site îşi propune să ofere un spaţiu de dezbatere, informare și voce pentru membrii comunităţii centrate în jurul UBB: profesori, cercetători, studenţi, administratori, absolvenţi, dar şi pentru cetăţenii interesaţi de funcţionarea unei instituţii publice importante”, se arată în motivația celor care au demarat proiectul. Într-o primă fază, pe www.democratieubb.ro au fost postate opinii/viziuni ale unor cadre universitare din UBB (Miruna Runcan, Gabriel Bădescu, Eniko Vincze, Irina Culic), programele lui Daniel David și Cristina Ciumaș, programe ale unor candidați (Cornel Vîlcu, Horea Poenar, Eniko Vincze, Sandu Frunză, Denizia Gal) pentru funcția de senator, dar și o parte din înregistrarea unei controversate ședințe a actualului Senat al UBB.

***

Cele de mai sus reprezintă doar o punere în temă pe marginea alegerilor de la UBB și o recomandare a platformei pe care puteți urmări cea mai mare parte a dezbaterilor legate de această temă. Cu alte comentarii voi reveni însă pe măsura evoluției lucrurilor.